Sarcina femeii era de 29 de săptămâni și 4 zile, atunci când i s-au declanșat contracțiile. După ce a văzut că ele nu se opreau, ba chiar se intensificau, femeia a decis să meargă la spital, potrivit doctorulzilei.ro.
Până să ajungă ei la spital, micul E.J a apărut pe lume, în sacul său amniotic. Cum Scurry avea cunoștințe medicale, a știut că bebelușul va fi bine în sac. La început el nu mișca, așa că i-a dat un mic impuls în zona feței, iar micuțul a început să se miște, spre bucuria mămicii sale.
O singură doză dintr-o nouă clasă de antibiotice a eliminat eficient infecţiile rezistente din sânge, potrivit unui nou studiu realizat de cercetători
Rezistenţa la antimicrobiene (RAM) reprezintă una dintre cele mai importante ameninţări la adresa sănătăţii publice şi a asistenţei medicale moderne. Acum, oamenii de ştiinţă au descoperit o modalitate complet nouă de a anihila infecţiile bacteriene rezistente la medicamente, transmite News.ro.
Infecţiile rezistente la antibiotice au ucis peste 1,2 milioane de oameni în 2019 şi au devenit una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial.
O nouă clasă de antibiotice a fost identificată recent de cercetătorii suedezi de la Universitatea Uppsala şi, deşi a fost testată doar pe şoareci, echipa speră că dezvoltarea ulterioară a medicamentului poate „aduce o contribuţie importantă la lupta continuă împotriva rezistenţei la antibiotice”.
Medicamentul unic, la fel ca multe alte antibiotice aflate în prezent în curs de dezvoltare, vizează membrana dublă care înconjoară bacteriile gram-negative, cum ar fi Escherichia coli, care poate provoca infecţii intestinale şi sanguine, şi Klebsiella pneumoniae, care poate provoca infecţii pulmonare, ale vezicii urinare şi ale sângelui.
Spre deosebire de bacteriile gram-pozitive, pentru care au fost create numeroase familii de medicamente, această a doua barieră formidabilă care înconjoară celulele bacteriene gram-negative face ca antibioticele să aibă mai greu efect.
Membrana exterioară dură este înglobată cu lipopolizaharide, care conferă celulei integritate, îi permit să interacţioneze cu alte suprafeţe şi permit ieşirea toxinelor şi intrarea substanţelor nutritive. De ani de zile, oamenii de ştiinţă au fac experimente pe membranele lipidice, deoarece acestea sunt esenţiale pentru funcţionarea bacteriilor gram-negative.
Cercetătorii din Suedia sunt primii care au vizat o enzimă, numită LpxH, care ajută la sintetizarea altor componente esenţiale ale membranei externe, numite lipopolizaharide. Întrucât aproximativ 70% dintre bacteriile gram-negative utilizează această enzimă, ea ar putea constitui o ţintă potrivită pentru numeroase infecţii.
Şoarecii injectaţi cu E. coli sau K. pneumoniaerezistent la medicamente au primit o serie de compuşi o oră mai târziu, concepuţi pentru a inhiba LpxH a bacteriei. Rezultatele au demonstrat că a fost posibilă tratarea infecţiilor din sânge în doar patru ore cu o singură doză.
„În timpul desfăşurării acestui model de infecţie, bacteriile s-au răspândit în fluxul sanguin al şoarecilor”, explică aceştia.
„Capacitatea acestor compuşi de a reduce puternic numărul de bacterii recuperate din sânge în doar o singură doză de tratament evidenţiază potenţialul lor de a trata cele mai ameninţătoare infecţii cu agenţi patogeni gram-negativi [multirezistenţi la medicamente]”.
Aceasta este o descoperire cheie, având în vedere că ambele bacterii sunt din ce în ce mai rezistente la puţinele antibiotice disponibile care acţionează împotriva lor. În 2019, decesul cauzat de infecţiile rezistente la antibiotice a fost a treia cauză de deces la nivel mondial. Până în 2050, se aşteaptă zece milioane de decese pe an.
Pe măsură ce bacteriile se adaptează la antibiotice, există o nevoie acută de noi clase de medicamente pentru a salva vieţi.
În prezent, jumătate dintre antibioticele disponibile pe piaţă sunt pur şi simplu variaţii ale unor medicamente care au fost identificate în urmă cu aproape un secol.
În 2017, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a publicat o listă a celor mai periculoşi agenţi patogeni rezistenţi la medicamente, iar bacteriile gram-negative care sunt rezistente la cele mai eficiente clase de antibiotice cu spectru larg de acţiune sunt în fruntea listei.
Printre acestea se numără E. coli şi K. pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa, care provoacă, de asemenea, pneumonie, şi Acinetobacter baumannii, care provoacă infecţii ale sângelui, plămânilor şi urinei.
„În timp ce rezultatele actuale sunt foarte promiţătoare”, concluzionează cercetătorii de la Uppsala, „vor fi necesare eforturi suplimentare considerabile înainte ca compuşii din această clasă să fie pregătiţi pentru studii clinice”.
Studiul a fost publicat zilele trecute în revista PNAS.
O analiză cuprinzătoare a rezistenţei antimicrobiene (RAM) şi a impactului acesteia în întreaga Regiunea Europeană a OMS (53 de ţări) a fost publicată anul trecut, în The Lancet Public Health.
Studiul, realizat de o echipă internaţională de oameni de ştiinţă şi condus de cercetători de la Institutul pentru Măsură şi Evaluare a Sănătăţii (IHME) de la Şcoala de Medicină a Universităţii din Washington, Centrul Oxford pentru Cercetare în Sănătate Globală, Centrul pentru Medicină Tropicală şi Sănătate Globală şi alţi colaboratori au analizat 23 de agenţi patogeni bacterieni şi 88 de combinaţii de agenţi patogeni şi medicamente şi au ajuns la următoarele constatări:
Cele mai mari rate de mortalitate atribuite şi asociate cu RAM au fost în Europa de Est, urmată de Europa Centrală.
541.000 de decese au fost asociate cu rezistenţa bacteriană.
133.000 de decese au fost atribuite direct infecţiilor bacteriene.
195.000 de decese au fost cauzate de infecţii ale sângelui asociate cu RAM.
127.000 de decese au fost cauzate de infecţii intra-abdominale asociate cu RAM.
120.000 de decese au fost cauzate de infecţii respiratorii asociate cu RAM.
Marea majoritate a deceselor RAM au fost cauzate de şapte agenţi patogeni bacterieni, printre principalii Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) şi Escherichia coli rezistentă la aminopenicilină. Astfel:
Şapte agenţi patogeni principali au fost responsabili pentru 457.000 dintre decesele asociate cu RAM (E coli, S aureus, Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa, Enterococcus faecium, Streptococcus pneumoniae şi Acinetobacter baumannii).
S. aureus rezistent la meticilină (MRSA) a fost principala combinaţie de agent patogen rezistent la medicamente în 27 de ţări pentru decesele atribuite rezistenţei antimicrobiene.
E. coli rezistent la aminopenicilină a fost principala combinaţie de agent patogen-medicament în 47 de ţări pentru decesele asociate cu RAM.
Autorii studiului spun că analiza oferă cea mai detaliată şi cuprinzătoare evaluare de până acum a poverii RAM în Europa. „Nivelurile ridicate de rezistenţă pentru mai mulţi patogeni bacterieni importanţi şi combinaţii patogen-medicament, împreună cu ratele ridicate de mortalitate asociate cu aceşti agenţi patogeni, arată că RAM este o ameninţare serioasă pentru sănătatea publică în regiunea europeană a OMS”, au scris ei.
Când vânătăile de pe corp pot fi, de fapt, cancer
Vânătăile sunt adesea un semn că a existat o leziune a vaselor de sânge. Sângele se scurge din vasul rănit și apare ca o pată întunecată sub piele. Dr. Eunice Wang, hematolog și șef al Serviciului de leucemie și hematologie benignă de la Roswell Park Comprehensive Cancer explică și faptul că o vânătaie este roșiatică dacă este spart un vas care transporta oxigen și albăstruie când este spartă o vena care transportă dioxid de carbon, scrie clicksanatate.ro.
Uneori, însă, o vânătaie nu trebuie ignorată. Cancerele precum leucemiile, limfoamele, mielomul și cancerul de ficat pot provoca vânătăi ușoare. În cazul leucemiei, vânătăile apar deoarece numărul de trombocite este scăzut. Trombocitele, produse de măduva osoasă, îndeplinesc funcția foarte importantă de coagulare a sângelui atunci când vasele de sânge sunt rănite. Când celulele leucemice (care provin și din măduva osoasă) încep să îndepărteze celulele sănătoase, inclusiv trombocitele, ești predispus la vânătăi cu ușurință, deoarece corpul nu are suficiente trombocite pentru a-și face treaba de a astupa vasele de sânge rănite.
Chiar dacă ar putea fi dificil să diferențiezi vânătăile normale de vânătăile legate de leucemie, există alte câteva semne de avertizare la care trebuie să fii atent.
Semn de avertizare pentru leucemie?
Echimozele sunt destul de frecvente în cazul leucemiei. Vânătăile ar putea părea mult mai închise (aproape violet) și forma lor poate fi, de asemenea, neregulată. Este posibil să găsești vânătăi în zone în care în mod normal nu ai avea vânătăi; exemplele includ capul, fața, coapsele, spatele, mâinile, fesele, urechile și pieptul. Vânătaia ar nu va dispărea și nu va deveni mai mare. De asemenea, semnele se înmulțesc. Apariția mai multor vânătăi fără nicio explicație, este un motiv de îngrijorare.
Uneori, este posibil să te confrunți cu afecțiuni precum peteșie (hematom punctiform mic cu un diametru mai mic de 3 mm) sau purpură (o vânătaie cu diametrul de aproximativ 1 cm, în general de formă rotunda).
Ambele sunt cauzate, din nou, de trombocite insuficiente în sistemul dumneavoastră. Peteșiile ar arăta ca niște pistrui roșii mici, împreună cu urme mici. Se întâmplă ca urmare a deteriorării capilarelor (vasele de sânge foarte mici) și se poate manifesta în locuri precum brațele, picioarele, stomacul, în interiorul gurii și chiar în jurul ochilor. Purpura apare ca pete roșii-violet sub piele. Este important să rețineți, aici, totuși, că ambele afecțiuni nu sunt doar rezultatul cancerului. Ele pot fi cauzate de infecții, deficiențe de vitamine și, de asemenea, anumite medicamente.
Dacă întâmpini în mod constant probleme în a lega o nouă vânătaie, probabil că cel mai bine este verifici situația. Cu cancere precum leucemia, ești predispus la sângerare excesivă sau neobișnuită și piele palidă. Sângerările nazale, sângerarea gingiilor și menstruațiile abundente sunt, de asemenea, semne de avertizare. Alte simptome includ febră și frisoane, scădere în greutate inexplicabilă, transpirație excesivă, oboseală, dureri osoase, ganglioni limfatici umflați și infecții.
Semn de limfom?
Limfomul, un cancer al limfocitelor care se găsește în general în ganglionii limfatici, poate fi clasificat în două tipuri principale: limfom Hodgkin și limfom non-Hodgkin.
La fel ca în cazul leucemiei, răspândirea celulelor limfomului în măduva osoasă alunga celulele sanguine sănătoase, cum ar fi trombocitele, ceea ce duce la niveluri insuficiente de trombocite în organism. După cum știm deja, trombocitele scăzute înseamnă că sângele tău nu este capabil să se coaguleze așa cum ar trebui, ducând la vânătăi inexplicabile și sângerări neobișnuite.
Alte semne de avertizare ale acestui tip de cancer includ oboseală, ganglioni limfatici umflați la nivelul gâtului, axilelor sau în zona inghinală (de obicei nedureroasă), febră, transpirații nocturne, mâncărimi ale pielii și scădere în greutate pe care nu le puteți explica.
În cazul limfomului non-Hodgkin, este posibil să ai dureri osoase, în special la nivelul picioarelor, coastelor, coloanei vertebrale sau pelvisului. Dacă observi, vei vedea asemănări în ceea ce privește modul în care se manifestă leucemia și limfomul.
Poate fi mielom
Cancerul care afectează celulele albe din sânge, care produc anticorpi pentru a ne proteja de infecție, celule plasmatice, este cunoscut sub numele de „mielom” sau „mielom multiplu”.
Atunci când măduva osoasă produce un număr mare de celule de mielom, eliminând celule roșii, trombocite și alte globule albe sănătoase din sânge, corpul tău, din nou, este predispus la sângerări și vânătăi excesive.
Este posibil ca mielomul să nu provoace simptome în stadiile sale incipiente, dar asta nu înseamnă că nu puteți fi cu ochii pe semne de avertizare. Dureri osoase legate de spate, șold sau coaste; oase fracturate sau slabe; anemie; infecții frecvente; hipercalcemie (niveluri neobișnuit de ridicate de calciu în organism); hipervâscozitate (sânge gros); probleme legate de rinichi, pierderea poftei de mâncare; pierdere în greutate; gleznele, picioarele și mâinile umflate; oboseală; piele iritata; și dificultăți de respirație sunt câteva alte simptome ale acestui cancer.
Cancerul de ficat
Atât cancerul hepatic primar, cât și cel metastatic pot provoca vânătăi. Cancerul hepatic primar este atunci când boala se formează în țesuturile hepatice. În cazul cancerului hepatic metastatic, celulele canceroase își au originea în altă parte și își croiesc drum (prin fluxul sanguin sau sistemul limfatic) către unul dintre cele mai mari organe din corpul tău, ficatul.
Vânătăile asociate cu cancerul de ficat sunt ușor diferite prin faptul că sunt nodulare, cunoscute altfel sub denumirea de „hematoame”. Pe lângă trombocite, corpul tău are nevoie și de ceva numit „proteine de coagulare” (produse în ficat) pentru a preveni scurgerea vaselor de sânge lezate. Când ficatul este afectat de cancer hepatic primar sau metastatic, există niveluri insuficiente de proteine de coagulare în organism. Acesta este ceea ce contribuie la vânătăi și sângerări excesive sau ușoare în acest tip special de cancer.
Există și alte semne de avertizare din ficat cenu trebuie ignorate, cum ar fi scăderea inexplicabilă în greutate, pierderea poftei de mâncare, dureri abdominale în partea dreaptă sus sau dureri de omoplat drept, stomac umflat, senzație de sațietate după masă, un nodul dur sub coaste, senzație de oboseală, greață, vărsături, îngălbenirea pielii (icter), mâncărimi ale pielii și urină închisă la culoare.
Înțelegerea semnelor de avertizare care vin cu toate aceste tipuri de cancer și urmărirea vânătăilor este un prim pas. Este important de reținut faptul că această maladie, cancerul, nu este singura cauză a vânătăilor inexplicabile.
Utilizarea anumitor medicamente, cum ar fi diluanți ai sângelui, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), steroizi și chiar unele suplimente și afecțiuni precum hemofilia A, hemofilia B, boala Von Willebrand, ciroza hepatică, sindromul Cushing și deficiențele de vitamine pot fi și ele vinovate.
Avertisment! Numărul bolnavilor de cancer s-ar putea dubla curând
Tot mai multe cazuri de cancer. Potrivit chirurgului clujean Patriciu Achimaș Cadariu, este esențial să ne pregătim încă de acum pentru o creștere rapidă a numărului de îmbolnăviri, pe fondul îmbătrânirii populației și a unui stil de viață nesănătos, accentuat de o monitorizare deficitară a pacienților din grupurile de risc. Declarațiile au fost prezentate de Actual de Cluj, scrie doctorulzilei.ro.
Patriciu Andrei Achimaș-Cadariu este specializat în obstetrică-ginecologie și a deținut funcția de ministru al sănătății în guvernul Dacian Cioloș. Este conferențiar universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” și doctor în științe medicale.
„Evit să fac previziuni alarmiste, dar este posibil ca volumul de pacienți, în special în domeniul cancerului, să crească cel puțin dublu în viitor. Referitor la afecțiunile cardiovasculare, nu fiind expert în acest domeniu, cred că ar fi indicat să consultăm opinia colegilor, dar cu siguranță ne putem aștepta la o creștere semnificativă a numărului de pacienți”, a subliniat deputatul clujean, potrivit G4media.ro.
El consideră că, pe lângă implementarea unor strategii coerente, este necesară construirea de noi spitale, îmbunătățirea pregătirii personalului medical și, mai ales, promovarea educației sanitare.
Medicul a precizat că un aspect fundamental este educația. Pentru a preveni problemele majore de sănătate, este esențial să învățăm că este necesar să ne prezentăm regulat la medic. În unele țări, cei care nu se prezintă riscă să nu beneficieze de decontarea unor tratamente. De asemenea, ar fi benefic să învățăm despre efectele nocive ale fumatului, despre faptul căm nu este recomandat decât în cantități moderate – totuși, etanolul în sine este un agent toxic, și despre importanța activității fizice, precum și despre menținerea unui indice de masă corporală sănătos.
În loc să adoptăm o alimentație echilibrată, bazată pe consumul de fructe și legume, este tentant să îi oferim copilului un pumn de ciocolată să o ia cu el la școală și să scăpăm de grija mesei sale. În loc să ne dedicăm timpul copilului pentru activități în aer liber sau pentru practicarea unui sport, nu este mai simplu să ne lăsăm copilul în fața televizorului sau să petrecem timp inactiv pe canapea?
Acestea sunt aspecte care țin, în cele din urmă, de bun simț. Da, viața modernă s-a schimbat radical într-un timp foarte scurt, iar din perspectivă antropologică, suntem aproape de momentul în care pentru a ne hrăni, oamenii alergau kilometri întregi în fiecare zi și consumau cantități reduse de alimente. Această schimbare s-a produs cu rapiditate.
