Fetiţa a ajuns la spital și era agitată, avea ochii ieşiţi din orbite şi avea halucinaţii vizuale şi auditive, potrivit medicilor.
Fetei i s-au făcut spălături gastrice şi i s-a administrat tratamentul corespunzător. Au fost scoase resturile alimentare din stomacul fetiţei. Micuța a crezut că a mâncat struguri, iar părinţii nu şi-au putut explica starea de rău a fiicei lor.
Adevărul a ieşit la iveală după consult. Fetița de 7 ani din judeţul Bacău a mâncat mătrăgună, potrivit ziaruldeiasi.ro.
Mătrăguna (Atropa belladonna) este o plantă care conține substanțe active precum hiosciamină, atropină, scopolamină, beladonină. Anterior planta era folosită în scop medicinal. Extractul de beladonă era indicat pentru combaterea colicilor gastrointestinale și a spasmelor biliare.
În prezent, nu se mai utilizează, per os, în medicină din cauza toxicității neobișnuit de mari.
Au început să mișune căpușele! Lucruri bine de știut
A început perioada în care mișună căpușele, iar unii oameni ajung la spitale cu muşcături ale acestor insecte. Medicul Tudor Ciuhodaru oferă câteva sfaturi în acest sens.
1. Riscul crește în aceste zile călduroase datorită stilului sumar de îmbrăcăminte cât şi a activităţilor în aer liber în zone populate de coloniile de căpuşe.
2. Atenţie la locurile de joacă ale copiilor.
3. Evitaţi zonele în care riscul de a fi muşcați de căpuşe este mare (spaţiile verzi, tufişuri, pe sub arbori).
4. În zonele de risc purtaţi haine deschise la culoare, cu pantaloni lungi introduşi în şosete cu textură mai deasă. Alegeţi pantofi deschişi la culoare, fără orificii sau decupaje.
5. Căpuşa adultă este vizibilă pe piele (mai dificil în zonele piloase) şi trebuie scoasă imediat dar nimfele sunt foarte greu de vizualizat (arată ca un punct negru cât un varf de ac).
6. Examinați copiii la întoarcerea de la locurile de joacă.
7. Căpuşa trebuie extrasă printr-o intervenţie chirurgicală cât mai urgentă.
8. Nu strângeţi căpuşa care v-a muşcat între degete pentru a nu pompa din conţinutul său intestinal cu microbi în sângele dumneavoastră.
9. Dacă aţi încercat să scoateţi căpuşa cu penseta şi capul ei s-a rupt şi a rămas în piele, prezentarea la medic şi extragerea chirurgicală este o urgenţă pentru prevenirea infecţei şi a complicaţiilor.
10. Consultaţi imediat un medic mai ales dacă apar modificări la nivelul muşcăturii sau apar simptomele variate ale așa-numitei ,,gripe de vară” însoţită de dureri musculare, transpiraţii sau nas înfundat.
Rețineți:
1. Data la care a fost extrasă căpuşa.
2. Urmăriţi apariţia oricăror simptome ,,curioase” atât la nivelul muşcăturii cât şi generale precum cele pseudogripale: febră, dureri de cap, dureri în gât, ganglioni inflamaţi, oboseală marcată și dureri musculare.
3. Simptomatologia bolii Lyme este polimorfă şi realizează tablourile clinice a peste 200 de afecţiuni. Nu degeaba este supranumită boala cu 1000 de feţe.
4. !!! Mai puțin de 30% dintre bolnavii de Lyme după mușcătura de căpușă își mai amintesc de această mușcătură datorită dimensiunilor mici și secreției anestezice).
OMS: „COVID-19 rămâne printre noi”. Ce trebuie să facă planeta
Virusul care provoacă COVID-19 rămâne printre noi dar planeta începe să iasă din faza de urgenţă a pandemiei, a declarat astăzi şeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, conform Agerpres.
El a precizat într-o conferinţă de presă că OMS va publica săptămâna viitoare un „ghid” pentru ţări ce va cuprinde informaţii cu privire la modul în care să facă trecerea de la răspunsul de urgenţă la managementul pe termen lung al COVID-19.
„Rămânem plini de speranţă că la un moment dat în acest an vom putea declara sfârşitul COVID-19 ca urgenţă internaţională de sănătate publică”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus.
„Însă virusul va rămâne printre noi şi toate ţările vor trebui să înveţe cum să se ocupe de el alături de alte boli infecţioase”, a adăugat şeful OMS.
Utilizarea antibioticelor în fermele de animale scade rezistența sistemului imunitar la om
Utilizarea la scară largă a antibioticelor în creșterea animalelor a dus la apariția unor bacterii care sunt mai rezistente la sistemul imunitar uman, au avertizat oamenii de știință, potrivit The Guardian.
Studiul arată că antimicrobianul colistin, care a fost folosit timp de decenii ca stimulator de creștere în fermele de porci și de pui din China, a dus la apariția unor tulpini de E coli care au mai multe șanse de a se sustrage primei linii de apărare a sistemului nostru imunitar.
Deși colistina este acum interzisă ca aditiv alimentar pentru animale în China și în multe alte țări, descoperirile trag un semnal de alarmă asupra unei noi și semnificative amenințări reprezentate de utilizarea excesivă a medicamentelor antibiotice.
„Acest lucru are potențial mult mai periculos decât rezistența la antibiotice”, a declarat profesorul Craig MacLean, care a condus cercetarea la Universitatea din Oxford.
„Evidențiază pericolul utilizării fără discernământ a antimicrobienelor în agricultură. Am ajuns din greșeală să ne compromitem propriul sistem imunitar pentru a obține pui mai grași.”
AMP sunt compuși produși de majoritatea organismelor vii în cadrul răspunsului lor imunitar înnăscut, care reprezintă prima linie de apărare împotriva infecțiilor.
Colistina se bazează pe AMP bacteriene, microbii folosesc compușii pentru a se proteja, dar este similară din punct de vedere chimic cu enele AMP produse în sistemul imunitar uman.
Utilizarea pe scară largă a colistinei la animale începând cu anii 1980 a declanșat apariția și răspândirea bacteriilor E coli purtătoare de gene de rezistență la colistină, ceea ce a dus în cele din urmă la restricționarea pe scară largă a utilizării acestui medicament în agricultură.
Dar cel mai recent studiu sugerează că aceleași gene permit agenților patogeni să se sustragă mai ușor de la AMP, care constituie o piatră de temelie a propriului nostru răspuns imunitar.
În cadrul studiului, E coli purtător al unei gene de rezistență, numită MCR-1, a fost expus la AMP-uri cunoscute ca având roluri importante în imunitatea înnăscută la pui, porci și oameni.
Rezistența antimicrobiană reprezintă o amenințare globală gravă. ONU a avertizat că până la 10 milioane de oameni pe an ar putea muri până în 2050 din cauza superbacteriilor și, prin urmare, nevoia de noi antibiotice este urgentă.
Există un interes crescând pentru potențialul medicamentelor AMP, iar unele dintre cele aflate în curs de dezvoltare includ medicamente bazate pe AMP umane.
