O singură doză dintr-o nouă clasă de antibiotice a eliminat eficient infecţiile rezistente din sânge, potrivit unui nou studiu realizat de cercetători

Rezistenţa la antimicrobiene (RAM) reprezintă una dintre cele mai importante ameninţări la adresa sănătăţii publice şi a asistenţei medicale moderne. Acum, oamenii de ştiinţă au descoperit o modalitate complet nouă de a anihila infecţiile bacteriene rezistente la medicamente, transmite News.ro.

Infecţiile rezistente la antibiotice au ucis peste 1,2 milioane de oameni în 2019 şi au devenit una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial.

O nouă clasă de antibiotice a fost identificată recent de cercetătorii suedezi de la Universitatea Uppsala şi, deşi a fost testată doar pe şoareci, echipa speră că dezvoltarea ulterioară a medicamentului poate „aduce o contribuţie importantă la lupta continuă împotriva rezistenţei la antibiotice”.

Medicamentul unic, la fel ca multe alte antibiotice aflate în prezent în curs de dezvoltare, vizează membrana dublă care înconjoară bacteriile gram-negative, cum ar fi Escherichia coli, care poate provoca infecţii intestinale şi sanguine, şi Klebsiella pneumoniae, care poate provoca infecţii pulmonare, ale vezicii urinare şi ale sângelui.

Spre deosebire de bacteriile gram-pozitive, pentru care au fost create numeroase familii de medicamente, această a doua barieră formidabilă care înconjoară celulele bacteriene gram-negative face ca antibioticele să aibă mai greu efect.

Membrana exterioară dură este înglobată cu lipopolizaharide, care conferă celulei integritate, îi permit să interacţioneze cu alte suprafeţe şi permit ieşirea toxinelor şi intrarea substanţelor nutritive. De ani de zile, oamenii de ştiinţă au fac experimente pe membranele lipidice, deoarece acestea sunt esenţiale pentru funcţionarea bacteriilor gram-negative.

Cercetătorii din Suedia sunt primii care au vizat o enzimă, numită LpxH, care ajută la sintetizarea altor componente esenţiale ale membranei externe, numite lipopolizaharide. Întrucât aproximativ 70% dintre bacteriile gram-negative utilizează această enzimă, ea ar putea constitui o ţintă potrivită pentru numeroase infecţii.

Şoarecii injectaţi cu E. coli sau K. pneumoniaerezistent la medicamente au primit o serie de compuşi o oră mai târziu, concepuţi pentru a inhiba LpxH a bacteriei. Rezultatele au demonstrat că a fost posibilă tratarea infecţiilor din sânge în doar patru ore cu o singură doză.

„În timpul desfăşurării acestui model de infecţie, bacteriile s-au răspândit în fluxul sanguin al şoarecilor”, explică aceştia.

„Capacitatea acestor compuşi de a reduce puternic numărul de bacterii recuperate din sânge în doar o singură doză de tratament evidenţiază potenţialul lor de a trata cele mai ameninţătoare infecţii cu agenţi patogeni gram-negativi [multirezistenţi la medicamente]”.

Aceasta este o descoperire cheie, având în vedere că ambele bacterii sunt din ce în ce mai rezistente la puţinele antibiotice disponibile care acţionează împotriva lor. În 2019, decesul cauzat de infecţiile rezistente la antibiotice a fost a treia cauză de deces la nivel mondial. Până în 2050, se aşteaptă zece milioane de decese pe an.

Pe măsură ce bacteriile se adaptează la antibiotice, există o nevoie acută de noi clase de medicamente pentru a salva vieţi.

În prezent, jumătate dintre antibioticele disponibile pe piaţă sunt pur şi simplu variaţii ale unor medicamente care au fost identificate în urmă cu aproape un secol.

În 2017, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a publicat o listă a celor mai periculoşi agenţi patogeni rezistenţi la medicamente, iar bacteriile gram-negative care sunt rezistente la cele mai eficiente clase de antibiotice cu spectru larg de acţiune sunt în fruntea listei.

Printre acestea se numără E. coli şi K. pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa, care provoacă, de asemenea, pneumonie, şi Acinetobacter baumannii, care provoacă infecţii ale sângelui, plămânilor şi urinei.

„În timp ce rezultatele actuale sunt foarte promiţătoare”, concluzionează cercetătorii de la Uppsala, „vor fi necesare eforturi suplimentare considerabile înainte ca compuşii din această clasă să fie pregătiţi pentru studii clinice”.

Studiul a fost publicat zilele trecute în revista PNAS.

O analiză cuprinzătoare a rezistenţei antimicrobiene (RAM) şi a impactului acesteia în întreaga Regiunea Europeană a OMS (53 de ţări) a fost publicată anul trecut, în The Lancet Public Health.

Studiul, realizat de o echipă internaţională de oameni de ştiinţă şi condus de cercetători de la Institutul pentru Măsură şi Evaluare a Sănătăţii (IHME) de la Şcoala de Medicină a Universităţii din Washington, Centrul Oxford pentru Cercetare în Sănătate Globală, Centrul pentru Medicină Tropicală şi Sănătate Globală şi alţi colaboratori au analizat 23 de agenţi patogeni bacterieni şi 88 de combinaţii de agenţi patogeni şi medicamente şi au ajuns la următoarele constatări:

  •  Cele mai mari rate de mortalitate atribuite şi asociate cu RAM au fost în Europa de Est, urmată de Europa Centrală. 
  •  541.000 de decese au fost asociate cu rezistenţa bacteriană. 
  •  133.000 de decese au fost atribuite direct infecţiilor bacteriene. 
  •  195.000 de decese au fost cauzate de infecţii ale sângelui asociate cu RAM. 
  •  127.000 de decese au fost cauzate de infecţii intra-abdominale asociate cu RAM. 
  •  120.000 de decese au fost cauzate de infecţii respiratorii asociate cu RAM.  

Marea majoritate a deceselor RAM au fost cauzate de şapte agenţi patogeni bacterieni, printre principalii Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) şi Escherichia coli rezistentă la aminopenicilină. Astfel:

  •  Şapte agenţi patogeni principali au fost responsabili pentru 457.000 dintre decesele asociate cu RAM (E coli, S aureus, Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa, Enterococcus faecium, Streptococcus pneumoniae şi Acinetobacter baumannii). 
  •  S. aureus rezistent la meticilină (MRSA) a fost principala combinaţie de agent patogen rezistent la medicamente în 27 de ţări pentru decesele atribuite rezistenţei antimicrobiene. 
  •  E. coli rezistent la aminopenicilină a fost principala combinaţie de agent patogen-medicament în 47 de ţări pentru decesele asociate cu RAM.  

Autorii studiului spun că analiza oferă cea mai detaliată şi cuprinzătoare evaluare de până acum a poverii RAM în Europa. „Nivelurile ridicate de rezistenţă pentru mai mulţi patogeni bacterieni importanţi şi combinaţii patogen-medicament, împreună cu ratele ridicate de mortalitate asociate cu aceşti agenţi patogeni, arată că RAM este o ameninţare serioasă pentru sănătatea publică în regiunea europeană a OMS”, au scris ei.

Semnele care indică agravarea unei infecții respiratorii

Odată cu instalarea sezonului rece crește numărul infecțiilor respiratorii, în cele mai multe cazuri fiind vorba despre răceală și gripă. Deși în majoritatea situațiilor astfel de afecțiuni pot fi tratate la domiciliu, conform recomandărilor oferite de medicul de familie sau de medicul infecționist, în unele cazuri manifestările clinice se pot agrava și atunci este necesară prezentarea într-un compartiment de primiri urgențe, scrie digi24.ro.

Persoanele care au un risc crescut de a dezvolta o infecție respiratorie și complicații ulterioare sunt cele cu un sistem imunitar slăbit, copiii, femeile însărcinate, pacienții cu boli cronice și vârstnicii. În unele situații, pe lângă manifestările clinice obișnuite în infecțiile respiratorii, precum tuse, strănut, congestie nazală, rinoree, o stare generală de rău și dureri musculare, pot să apară semne și simptome care indică agravarea acestei afecțiuni. Printre semnalele de alarmă se numără dispnee, adică dificultăți de respirație, wheezing sau respirație șuierătoare și febră persistentă. Indiferent de tipul infecției respiratorii, boala nu trebuie neglijată sau tratată necorespunzător, deoarece pot apărea complicații severe, precum pneumonia, sinuzita acută, bronșiectazia sau sindromul de detresă respiratorie la adult. Consultul medical este foarte important, pentru stabilirea diagnosticului corect și a tratamentului corespunzător, evitând astfel declanșarea acestor complicații. În cazul în care acestea totuși apar, este esențial ca pacientul să se prezinte de urgență la spital.

Crește numărul cazurilor de pneumonii și viroze la copii în Capitală

În municipiul Chișinău crește numărul cazurilor de bronhopneumonii, pneumonii acute, precum și viroze la copii. Despre aceasta a anunțat șefa-adjunctă la Direcția generală asistență medicală și socială, Marina Buga, în cadrul ședinței Primăriei, transmite Moldova1.

Potrivit Marinei Buga, cazuri de gripă nu au fost înregistrate.

Situația epidemiologică s-a caracterizat prin prezența maladiilor infecțioase specifice perioadei sezonului rece. Este îmbucurător că nu sunt înregistrate cazuri de gripă. Motivele adresărilor sunt diverse, însă se atestă o creștere a adresărilor legate de bronhopneumonii, pneumonii acute, precum si virozele în mod special în rândul copiilor”, a declarat Marina Buga.

Conform datelor prezentate, în cadrul unităților de primiri urgente a spitalelor clinice municipale pe parcursul săptămânii trecute au fost înregistrate 3240 de adresări.

Peste 12 800 cetățeni au solicitat ambulanța în ultima săptămână

În perioada 18-24 noiembrie 2024, Dispeceratul comun de urgență al IMSP CNAMUP a înregistrat 12863 solicitări, inclusiv 1747 la copii. După acordarea asistenței medicale urgente la etapa de prespital, 5326 pacienți, dintre care 4230 adulți și 1096 copii au fost transportați la spitalele din țară. Din numărul total de solicitări – 319 au fost inutile, care nu corespundeau criteriilor de urgențe medico-chirurgicale, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Pe parcursul săptămânii, intervenția ambulanței a fost solicitată pentru pacienți din următoarele motive: 3736 urgențe cardiovasculare, dintre care 60 cu sindrom coronarian acut; urmate de 1894 patologii neurologice, dintre care 236 cu accidente vasculare cerebrale, 1548 boli respiratoria și 1132 urgențe traumatologice.

În perioada de referință, Serviciul de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească a fost solicitat pentru 61 persoane, care au suferit în urma a 47 accidente rutiere. După acordarea primului ajutor medical, echipele AMU au transportat 47 pacienți, inclusiv 8 copii la spital pentru continuarea tratamentului în condiții de staționar.

De asemenea au fost înregistrate 67 urgențe toxice, printre care 20 intoxicații cu medicamente, 18 intoxicații cu dioxid și monoxid de carbon, 9 cu ciuperci, 8 cu alcool, o persoană intoxicată cu droguri și 11 altele.

La Serviciul de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească au parvenit 36 solicitări pe motivul urgențelor generate de agenții chimici și de mediu: 17 persoane cu combustii, 11 cu mușcături/înțepături de insecte, 7 cu hipotermii și cite o persoană cu degerături și o electrocutare.

În Chișinău va fi inaugurat Muzeul Bisericesc, în locul unde a fost descoperită casa mitropolitului Gavriil Bănulescu Bodoni
Articolul anterior
Un cutremur puternic a zguduit Taiwanul
Articolul următor