OMS: 82% dintre antibioticele autorizate nu mai fac față bacteriilor

16/04/2021

Lecţiile învăţate în lupta împotriva pandemiei de Covid-19 trebuie să fie folosite pentru a combate un alt flagel ce ameninţă populaţia mondială, rezistenţa la antibiotice, a transmis Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

„Antibioticele sunt călcâiul lui Ahile pentru asistenţa medicală universală şi pentru siguranţa noastră sanitară. Ocaziile care se prezintă în lumina pandemiei de Covid-19 trebuie să fie fructificate pentru a sublinia nevoia unei investiţii durabile în cercetare, în producţia de noi antibiotice eficace”, a declarat Haileyesus Getahun, coordonator OMS pentru divizia de studiere a rezistenţei antibacteriene.

Acelaşi oficial a sugerat înfiinţarea unui mecanism mondial ce va permite strângerea de fonduri pentru a combate rezistenţa bacteriilor, după modelul acţiunilor întreprinse pentru a dezvolta vaccinurile anti-Covid-19.

Rezistenţa la bacterii a continuat să crească, pentru că antibioticele sunt utilizate prea mult şi în mod abuziv, fie în creşterea animalelor, fie în tratamentele pentru oameni. Bacteriile dezvoltă astfel rezistenţă şi nu mai răspund la tratamentele existente.

Trebuie deci să fie create noi antibiotice, însă grupurile farmaceutice sunt reticente în a învesti sume mari într-un sector care este considerat puţin rentabil.

Astfel, cele mai multe dintre antibioticele care au fost lansate pe piaţă fac parte din clasele de medicamente descoperite înainte de anii 1980, a subliniat OMS.

În raportul său anual, OMS precizează că niciunul dintre cele 43 de antibiotice aflate în prezent în etapa de dezvoltare nu permite combaterea eficientă a celor mai periculoase bacterii aflate în circulaţie.

Organizaţia a subliniat şi că 82% dintre antibioticele recent autorizate fac parte din clasele de medicamente faţă de care bacteriile s-au arătat deja rezistente.

Pentru prima dată, OMS a alcătuit astfel un catalog al medicamentelor antibacteriene non-tradiţionale. Organizaţia a recenzat 27 de astfel de medicamente, inclusiv antigeni monoclonali şi organisme bacteriofage, virusuri care infectează doar bacteriile şi care au fost îndelung utilizate în spatele „Cortinei de Fier” în perioada Războiului Rece, fiind descoperite în prezent şi în Occident.

sursa

Patru cazuri de rujeolă, înregistrate în Capitală săptămâna trecută

Patru cazuri suspecte de rujeolă au fost înregistrate în Capitală, săptămâna trecută. Pacienții sunt un copil și trei adulți. Anunțul a fost făcut de Vladimir Bolocan, șef-adjunct al Direcției generale asistență medicală și socială, în cadrul ședinței Primăriei din 14 mai, scrie newtv.md.

„Săptămâna trecută a fost una nefavorabilă pentru rujeolă. Sunt patru cazuri suspecte, dintre care doar unul la copil, ceea ce este îmbucurător. Celelalte trei cazuri fiind în rândurile adulților”, a menționat Bolocan.

Menționăm că tratament specific contra rujeolei nu există, dar putem preveni boala prin vaccinare.

Screening și consultații medicale gratuite pentru locuitorii din trei raioane

Echipele mobile de medici specialiști continuă să ofere populației consultații profilactice gratuite acoperite din mijloacele financiare ale fondului măsurilor de profilaxie al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină.

Astfel, săptămâna curentă, complexul radiodiagnostic mobil pentru examinarea cutiei toracice se va afla în mai multe localități din raionul Dondușeni și anume:

– pe 14 mai – în Codrenii Noi, unde vor fi deservite persoanele din satele Țaul, Codrenii Noi, Briceva, Caraiman;

– pe 15 mai – în Crișcăuți, unde vor fi deservite persoanele din Crișcăuți, Horodiște, Teleșeuca;

– pe 16 mai – în Elizavetovca – vor fi deserviți locuitorii din Elizavetovca, Braicău, Briceni;

– pe 17 mai – în Rediul Mare, pentru persoanele din Rediul Mare și Pivniceni.

Tot în această săptămână vor fi prestate gratuit servicii medicale stomatologice copiilor în diferite localități din raioanele Căușeni și Nisporeni:

– în intervalul 14 – 17 mai – în Taraclia, Căușeni.

– în zilele de 14 și 15 mai – în Marinici, Nisporeni;

– în zilele de 16 și 17 mai – Șișcani, Nisporeni.

Săptămâna trecută au efectuat examene profilactice gratuite circa 400 de persoane, dintre care peste 120 – screening pulmonar și circa 270 de copii au fost consultați de medicii stomatologi.

Primul pacient cu Parkinson din lume care a primit celule cerebrale crescute în laborator: și-a recăpătat mirosul și poate face sport

Premieră absolută în lumea medicală. Un bărbat diagnosticat cu Parkinson și-a recăpătat mirosul după ce i s-au implantat în creier 7 milioane de celule crescute în laborator.

Thomas Matsson este primul pacient cu Parkinson din lume care a primit milioane de celule cerebrale crescute în laborator.

Operația a avut loc în 2023, iar până astăzi el și-a recăpătat mirosul și poate face sport.

Cercetătorii de la Universitatea Lund din Suedia au implantat cu succes 7 milioane de celule cerebrale crescute în laborator în pacientul care suferă de boala Parkinson.

Cetățeanul suedez Thomas Matsson a fost primul din lume care a testat metoda acum aproximativ un an.

Matsson a fost diagnosticat cu Parkinson pe când avea 42 de ani, potrivit Euronews.com .

Astăzi, Matsson recunoaște din nou mirosurile și face sport. Matsson spune că reușește să joace golf, ceea ce nu a mai putut să facă de 10 ani.

„Starea de dezorientare a dispărut. Am cele 7 milioane de celule ale mele și încep să funcționeze acum”, a spus Matsson.

„Fac patinaj pe distanțe lungi, slalom, schi fond, tenis și, mai ales, golf”, a spus el.

Cum functioneazã tratamentul revoluționar?

Boala Parkinson este o tulburare neurodegenerativă care afectează mișcarea din cauza pierderii celulelor care produc dopamină, care ajută la transmiterea semnalelor care controlează mișcarea și coordonarea ca neurotransmițător.

Terapia celulară concepută de cercetătorii de la Universitatea Lund implică expunerea celulelor stem din ouă fecundate- numite celule stem embrionare- la factori de creștere și semnale pe care le-ar primi în mod normal în timpul dezvoltării embrionului pentru a le direcționa să devină celule mature de dopamină.

Celulele sunt apoi implantate într-o zonă de 4 mm în centrul creierului pacientului, cel mai aproape de trunchiul cerebral, pentru a înlocui celulele dopaminergice pe care pacienții cu Parkinson le-au pierdut.

După câteva luni, aceste celule încep să trimită fibre nervoase și să producă dopamină.

„Speranța noastră este că ar putea fi administrat ca un tratament unic și speranța este ca pacienții să își reducă medicația, să evite efectele secundare ale tratamentului medicamentos și să obțină un efect motor bun pe termen lung de la celule pentru viață”, a explicat Gesine Paul-Visse, medic senior în neurologie la Spitalul Universitar din Skåne și profesor adjunct la Universitatea Lund.

Matsson nu s-a simțit bine imediat când s-a trezit de la procedura de 13 ore. A suferit o psihoză timp de 10 zile.

„Printre altele, am scăpat de două ori din secție. A doua oară, poliția a fost cea care m-a condus înapoi. Nu este ceva ce vreau să experimentez din nou. Absolut nu”, a spus Matsson.

Nu se știe dacă a fost un efect al expunerii îndelungate la anestezie sau dacă a avut de-a face cu adaptarea creierului la noile celule cerebrale.

sursa