OMS anunță o „epidemie” de obezitate în Europa. 1 din 4 adulți este obez. Peste un milion de persoane mor anual din cauza excesului de kilograme

03/05/2022

Este „epidemie” de obezitate în Europa, responsabilă de peste 1,2 milioane de decese pe an, a declarat astăzi Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Obezitatea, cauzele și consecințele acestei boli. O plantă ar putea să ne salveze de această problemă - ea.md

„Ratele supraponderalității și obezității au atins proporții epidemice în întreaga regiune și continuă să crească”, a declarat într-un comunicat filiala europeană a organizației care numără 53 de țări.

În Europa, aproape un sfert dintre adulți sunt acum obezi, ceea ce face ca prevalența obezității să fie mai mare decât în orice altă regiune a lumii, cu excepția Americii, potrivit OMS.

Nicio țară din regiune nu poate pretinde în prezent că a oprit această evoluție, iar amploarea problemei a fost evidențiată în timpul pandemiei Covid-19, când excesul de greutate a reprezentat un factor de risc.

„Creșterea indicelui de masă corporală este un factor de risc major pentru bolile netransmisibile, inclusiv cancerul și bolile cardiovasculare”, a declarat directorul OMS Europa, Hans Kluge, citat în raport.

Potrivit studiului, se estimează că excesul de greutate provoacă peste 1,2 milioane de decese pe an, reprezentând peste 13% din decesele din regiune.

Conform OMS, obezitatea provoacă cel puțin 13 tipuri diferite de cancer și este probabil să fie direct responsabilă pentru cel puțin 200.000 de cazuri noi de cancer pe an.

„Se așteaptă ca această cifră să crească și mai mult în următorii ani”, a avertizat organizația.

Restricțiile din perioada pandemiei de Covid au dus la o expunere crescută la anumiți factori de risc care influențează probabilitatea ca o persoană să fie obeză sau supraponderală, a spus Kluge.

Potrivit OMS, pandemia provoacă schimbări negative în ceea ce privește obiceiurile alimentare și sportive, ale căror efecte de durată trebuie să fie inversate.

„Intervențiile politice care vizează factorii determinanți de mediu și comerciali ai unei alimentații deficitare (…) sunt probabil cele mai eficiente pentru a inversa epidemia”, se arată în raport.

Alte intervenții includ taxarea băuturilor zaharoase, subvenționarea alimentelor sănătoase, limitarea comercializării alimentelor nesănătoase către copii și promovarea eforturilor de încurajare a activității fizice pe tot parcursul vieții.

sursa

Semnele care indică agravarea unei infecții respiratorii

Odată cu instalarea sezonului rece crește numărul infecțiilor respiratorii, în cele mai multe cazuri fiind vorba despre răceală și gripă. Deși în majoritatea situațiilor astfel de afecțiuni pot fi tratate la domiciliu, conform recomandărilor oferite de medicul de familie sau de medicul infecționist, în unele cazuri manifestările clinice se pot agrava și atunci este necesară prezentarea într-un compartiment de primiri urgențe, scrie digi24.ro.

Persoanele care au un risc crescut de a dezvolta o infecție respiratorie și complicații ulterioare sunt cele cu un sistem imunitar slăbit, copiii, femeile însărcinate, pacienții cu boli cronice și vârstnicii. În unele situații, pe lângă manifestările clinice obișnuite în infecțiile respiratorii, precum tuse, strănut, congestie nazală, rinoree, o stare generală de rău și dureri musculare, pot să apară semne și simptome care indică agravarea acestei afecțiuni. Printre semnalele de alarmă se numără dispnee, adică dificultăți de respirație, wheezing sau respirație șuierătoare și febră persistentă. Indiferent de tipul infecției respiratorii, boala nu trebuie neglijată sau tratată necorespunzător, deoarece pot apărea complicații severe, precum pneumonia, sinuzita acută, bronșiectazia sau sindromul de detresă respiratorie la adult. Consultul medical este foarte important, pentru stabilirea diagnosticului corect și a tratamentului corespunzător, evitând astfel declanșarea acestor complicații. În cazul în care acestea totuși apar, este esențial ca pacientul să se prezinte de urgență la spital.

Crește numărul cazurilor de pneumonii și viroze la copii în Capitală

În municipiul Chișinău crește numărul cazurilor de bronhopneumonii, pneumonii acute, precum și viroze la copii. Despre aceasta a anunțat șefa-adjunctă la Direcția generală asistență medicală și socială, Marina Buga, în cadrul ședinței Primăriei, transmite Moldova1.

Potrivit Marinei Buga, cazuri de gripă nu au fost înregistrate.

„Situația epidemiologică s-a caracterizat prin prezența maladiilor infecțioase specifice perioadei sezonului rece. Este îmbucurător că nu sunt înregistrate cazuri de gripă. Motivele adresărilor sunt diverse, însă se atestă o creștere a adresărilor legate de bronhopneumonii, pneumonii acute, precum si virozele în mod special în rândul copiilor”, a declarat Marina Buga.

Conform datelor prezentate, în cadrul unităților de primiri urgente a spitalelor clinice municipale pe parcursul săptămânii trecute au fost înregistrate 3240 de adresări.

Peste 12 800 cetățeni au solicitat ambulanța în ultima săptămână

În perioada 18-24 noiembrie 2024, Dispeceratul comun de urgență al IMSP CNAMUP a înregistrat 12863 solicitări, inclusiv 1747 la copii. După acordarea asistenței medicale urgente la etapa de prespital, 5326 pacienți, dintre care 4230 adulți și 1096 copii au fost transportați la spitalele din țară. Din numărul total de solicitări – 319 au fost inutile, care nu corespundeau criteriilor de urgențe medico-chirurgicale, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Pe parcursul săptămânii, intervenția ambulanței a fost solicitată pentru pacienți din următoarele motive: 3736 urgențe cardiovasculare, dintre care 60 cu sindrom coronarian acut; urmate de 1894 patologii neurologice, dintre care 236 cu accidente vasculare cerebrale, 1548 boli respiratoria și 1132 urgențe traumatologice.

În perioada de referință, Serviciul de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească a fost solicitat pentru 61 persoane, care au suferit în urma a 47 accidente rutiere. După acordarea primului ajutor medical, echipele AMU au transportat 47 pacienți, inclusiv 8 copii la spital pentru continuarea tratamentului în condiții de staționar.

De asemenea au fost înregistrate 67 urgențe toxice, printre care 20 intoxicații cu medicamente, 18 intoxicații cu dioxid și monoxid de carbon, 9 cu ciuperci, 8 cu alcool, o persoană intoxicată cu droguri și 11 altele.

La Serviciul de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească au parvenit 36 solicitări pe motivul urgențelor generate de agenții chimici și de mediu: 17 persoane cu combustii, 11 cu mușcături/înțepături de insecte, 7 cu hipotermii și cite o persoană cu degerături și o electrocutare.