OMS reevaluează recomandările: ,,Cei care participă la o adunare în masă nu mai sunt considerați contacți ai unei persoane bolnave”

Lumea nu ar trebui să lase garda jos, deoarece pandemia provocată de noul coronavirus este încă în creștere, avertizează Organizația Mondială a Sănătății. Dar, în același timp, OMS afirmă că pacienții asimptomatici, care sunt cei mai mulți și al căror număr este greu de estimat, transmit doar în cazuri foarte rare virusul.

separator

Până în prezent se credea că asimptomaticii au un rol covărșitor în transmiterea virusului.

În plus, participarea la o adunare de masă nu s-ar înscrie în definiția contactului cu un bolnav. Sunt două dintre comunicările făcute luni de oficiali ai OMS într-o conferință de presă care reprezintă o schimbare de poziție.

„Se pare că este rar ca un individ asimptomatic să transmită mai departe virusul. Vrem să ne concentrăm pe cazurile simptomatice”, a declarat luni Maria van Kerkhove, epidemiolog OMS, într-o conferință de presă.

Afirmația reprezintă cumva o schimbare de optică, în condițiile în care până acum se spunea că boala este dificil de stăpânit și pentru că există așa-numiții purtători asimptomatici. Unii oameni, în special cei tineri sau cei care nu au și alte afecțiuni, pot să nu dezvolte simptome sau să fie vorba despre simptome foarte ușoare. Alții dezvoltă simptome după multe zile de când au fost infectați.

Implicații uriașe

Datele preliminare obținute de la primele focare de coronavirus indicau că virusul se poate răspândi prin contact personal, chiar dacă purtătorul nu are simptome. Însă acum, oficiali OMS spun că deși un asimptomatic poate răspândi virusul, totuși nu aceasta este principala modalitate prin care se transmite microbul.

De aceea, răspunsul guvernelor la pandemie ar trebui să se concentreze pe depistarea și izolarea persoanelor cu simptome și pe anchetele epidemiologice, pentru a-i găsi pe cei care au intrat în contact cu ei, a explicat dr. Van Kerkhove.

Ea recunoaște că unele studii au arătat o răspândire a virusului, mai ales în azilurile de bătrâni, prin intermediul unor persoane asimptomatice sau presimptomatice, dar spune că este nevoie de mai multă cercetare și de mai multe date pentru a avea un răspuns corect la întrebarea dacă virusul se poate răspândi pe scară largă prin purtători asimptomatici.

Dacă se va dovedi că nu asimptomaticii sunt factori principali de transmitere a coronavirusului, implicațiile asupra politicilor de sănătate ar putea fi imense. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care s-a recomandat distanțarea fizică și purtarea măștilor de protecție. Van Kerkhove a subliniat însă că nu înseamnă că asimptomaticii sau presimptomaticii nu pot răspândi deloc virusul, ci doar că aceste cazuri sunt rare.

Cei care participă la o adunare în masă nu sunt contacți ai unei persoane bolnave

OMS a mai făcut, însă, luni, o afirmație care pare să intre în contradicție cu ceea ce se credea până acum. Participarea la o adunare de masă nu s-ar înscrie în definiția contactului cu un bolnav. Este vorba cu precădere de adunările în aer liber, mai precis de marșurile și demonstrațiile care au intrat în actualitate în ultimele săptămâni odată cu evenimentele din Statele Unite.

„Definiția normală a unui contact este dacă cineva a fost mult timp în proximitatea unui caz confirmat. În acest sens, cineva care a participat la o adunare de masă nu se înscrie neapărat în definița unui contact”, a spus Michael Ryan – director OMS.

Directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a recomandat totuși oamenilor care participă la proteste să-și ia măsuri de precauţie pentru a evita un nou val de contaminări cu coronavirus.

Duminică a fost înregistrat cel mai mare număr zilnic de noi cazuri la nivel global – peste 136 de mii. Situația din Europa și din Statele Unite s-a îmbunătățit, dar centrul de greutate al pandemiei s-a mutat acum în America Latină și Asia.

La nivel global au fost înregistrate până acum 7,2 milioane de cazuri de COVID-19. Jumătate dintre pacienți s-au vindecat, iar dintre cazurile active, circa 54 de mii sunt grave sau critice. De asemeena, peste 408 mii de persoane au murit, ceea ce înseamnă o mortalitate globală de 5,6 la sută.

„Deși situația din Europa se îmbunătățește, la nivel global se înrăutățește. Peste 100.000 de noi cazuri au fost raportate în 9 dintre precedentele 10 zile”, a subliniat Tedros Ghebreyesus – șeful OMS.

OMS și-a schimbat până acum de mai multe ori poziția în recomandările pe care le-a făcut în pandemia de coronavirus, dar medicii spun că este firesc, din moment ce avem de-a face cu un virus nou, care încă nu este pe deplin cunoscut și care își dezvăluie cu timpul potența sau slăbiciunile.

sursa: www.digi24.ro

17 medicamente noi vor apărea în farmaciile din Republica Moldova

Un număr de 17 medicamente noi vor apărea în farmaciile din Republica Moldova. Lista acestora a fost autorizată de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM), transmite MOLDPRES.

În total, Comisia medicamentului din cadrul AMDM a autorizat astăzi 25 de produse medicamentoase, dintre care 17 – primar (medicamente noi) și opt – repetat.

Printre medicamentele autorizate primar se numără VizuSol și Dexanest.

VizuSol sunt picături oftalmice utilizate la adulți pentru tratamentul inflamației postoperatorii după intervenţii chirurgicale la nivelul ochiului.

Dexanest este utilizat pentru asigurarea sedării pentru pacienţi adulţi în secţiile de terapie intensivă, anestezie și reanimare din spitale sau pentru sedarea conștientă în timpul diferitelor proceduri de diagnostic sau proceduri chirurgicale.

Alimentul banal care poate reduce rezistența la insulină: Cercetătorii au fost uimiți

Uleiul de pește poate contribui la reducerea rezistenței la insulină și la îmbunătățirea nivelului de glucoză din sânge, arată un studiu realizat în Brazilia și publicat în revista Nutrients, scrie click.ro.

Uleiul de pește, cel mai eficient aliment în combaterea rezistenței la insulină.

FAPESP a realizat un experiment pe șobolanii care prezentau o afecțiune asemănătoare diabetului de tip 2. Astfel, cercetătorii au demonstrat că suplimentele cu ulei de pește administrate timp de 8 săptămâni șobolanilor, pot reduce rezistența la insulină și îmbunătățesc nivelul glicemiei.

Coordonatorul studiului, Rui Curi spune că acizii grași omega-3 din uleiul de pește au efect antiinflamator și pot modifica profilul celulelor imunitare.

 „Scopul principal al studiului, prin urmare, a fost de a afla dacă suplimentarea cu ulei de pește (bogat în omega-3) ar putea inversa modificările specifice ale limfocitelor care au fost observate în cercetările anterioare.

Descoperirile noastre ne-au sporit cunoștințele despre legătura dintre inflamație și rezistența la insulină la animalele non-obeze, confirmând că acesta este un factor cheie în diabet chiar și în absența obezității”, spune Renata Gorjao, ultimul autor al articolului și codirector al Priogramului de Studii Absolvente în Științe ale Sănătății UNICSUL.

Obezitatea este unul dintre factorii care pot declanșa diabetul, însă chiar și persoanele neobeze se pot confrunta cu această afecțiune.

 „Majoritatea persoanelor obeze au o inflamație cronică la nivel scăzut, despre care se știe că afectează căile de semnalizare a insulinei. Țesutul adipos, care este crescut în obezitate, eliberează citokine proinflamatorii care afectează căile de semnalizare a insulinei, promovând rezistența la insulină. În modelul non-obez, această caracteristică de impact a țesutului adipos este absentă, dar este prezentă inflamația sistemică”, spune Rui Curi.

Uleiul de pește are un efect major asupra limfocitelor. Acesta poate reduce inflamația și îmbunătățește sensibilitatea la insulină. Totuși, experții susțin că sunt necesare studii clinice pe oameni pentru a stabili doza exactă și tipul de omega-3 care ar fi cel mai eficient în combaterea rezistenței la insulină.

Timpul petrecut pe ecrane în pat înainte de culcare duce la probleme de somn

Persoanele care petrec mai mult timp privind un ecran în pat sunt mai susceptibile să raporteze insomnie și o calitate scăzută a somnului, potrivit unui studiu. Cercetarea se bazează pe un sondaj din Norvegia la care au participat mai mult de 45.000 de studenți, informează BBC citat de digi24.ro.

Cercetarea indică faptul că fiecare oră suplimentară de timp petrecută pe ecran a fost legată de o creștere cu 63% a riscului de insomnie și de o scădere cu 24 de minute a somnului.

Totuși, cercetătorii au spus că au stabilit doar o corelație între utilizarea ecranului și calitatea mai scăzută a somnului și nu au demonstrat că prima o cauzează pe a doua. Experții recomandă renunțarea la telefon înainte de culcare, realizarea unor activități relaxante și stabilirea unei rutine pentru a îmbunătăți somnul.

Cercetătorii din spatele studiului, bazat pe datele unui sondaj național reprezentativ realizat în 2022 la studenți cu vârste între 18 și 28 de ani, au dorit să examineze legătura între timpul petrecut utilizând ecrane în pat și tiparele de somn. Ei au încercat, de asemenea, să investigheze impactul utilizării rețelelor sociale comparativ cu alte activități pe ecran asupra somnului.

Dr. Gunnhild Johnsen Hjetland de la Institutul Norvegian de Sănătate Publică, care este autorul principal al cercetării – publicată în revista Frontiers luni – a spus că tipul de activitate pe ecran părea a fi mai puțin relevant decât timpul total petrecut pe ecran.

„Nu am găsit diferențe semnificative între rețelele sociale și alte activități pe ecran, sugerând că utilizarea ecranului în sine este factorul cheie în perturbarea somnului”, a spus el. Sondajul din 2022 privind sănătatea și bunăstarea din Norvegia i-a întrebat pe participanți dacă utilizau media digitală după ce au mers la culcare, precum și activitățile în care erau implicați.

Opțiunile includeau vizionarea de filme sau televiziune, verificarea rețelelor sociale, navigarea pe internet și jocurile video. Dintre cei care au spus că foloseau ecrane în pat înainte de somn, 69% au spus că foloseau rețele sociale, precum și alte activități pe ecran.

Participanții au fost, de asemenea, întrebați câte nopți pe săptămână utilizau astfel de media, cât timp și cât de des aveau dificultăți în a adormi sau a rămâne adormiți, se trezeau prea devreme sau se simțeau obosiți. Cei care au spus că se confruntă cu astfel de probleme cel puțin trei nopți sau zile pe săptămână, timp de cel puțin trei luni, au fost considerați că suferă de insomnie. Deși studiul a găsit o legătură între utilizarea ecranelor la culcare și raportarea unor perturbări ale somnului sau insomnie, cercetătorii spun că acest lucru nu înseamnă că este o cauză.

„Acest studiu nu poate stabili cauzalitatea – de exemplu, dacă utilizarea ecranului cauzează insomnie sau dacă studenții cu insomnie folosesc mai mult ecranele”, a spus Dr. Hjetland. Ei au mai subliniat că dependența studiului de datele autocompletate de către participanți poate însemna că există unele erori de interpretare și că rezultatele nu trebuie considerate reprezentative la nivel global.

Sfaturi pentru un somn mai bun

Tulburarea de somn face parte dintr-o serie de probleme raportate de persoanele care au dificultăți în a dormi, utilizarea telefonului târziu și așa-numitul doomscrolling fiind adesea blamate. Deși este o practică frecvent întâlnită, impactul real al utilizării rețelelor sociale sau al derulării conținutului online în pat asupra sănătății fizice și mentale rămâne o chestiune dezbătută.

Totuși, experții recomandă ca oamenii să nu mai folosească dispozitive digitale imediat înainte de culcare. De asemenea, aceștia spun că stabilirea unei rutine prin a merge la culcare și a se trezi la aceeași oră în fiecare zi poate ajuta la rezolvarea problemelor de somn. Asociațiile de sănătate mintală Mind și Rethink din Marea Britanie recomandă să încerci să faci ceva relaxant înainte de culcare, cum ar fi exerciții de respirație, citirea unei cărți sau o baie, în loc să încerci să te forțezi să adormi.

Ei sugerează, de asemenea, evitarea cafelei, alcoolului sau a meselor copioase înainte de culcare, efectuarea unui exercițiu ușor și încercarea de a face dormitorul mai confortabil, acolo unde este posibil. Autorii acestui studiu subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare în domeniu, inclusiv monitorizarea pe termen lung a tiparelor de somn, precum și investigarea unor aspecte precum perturbarea cauzată de notificările dispozitivelor pe timpul nopții.

„Împreună, aceste eforturi ar putea clarifica impactul utilizării ecranelor la culcare asupra somnului și ar putea ajuta la formularea unor recomandări specifice pentru studenți și alte populații”, au concluzionat ei.

Designerii autohtoni, afectați de pandemie. Cum fac față situației dificile
Articolul anterior
Video. O femeie din Rusia a născut singură în plină stradă. Imagini cu impact emoțional
Articolul următor
Close menu