Reguli de bază pe timp de caniculă! Cum să faci față temperaturilor înalte?

Vara nu putem evita zilele caniculare, un fenomen specific sezonului cald care apare atunci când temperaturile dintr-o anumită perioadă cresc cu până la 10 grade Celsius peste limita normală. Se pare că cel mai mare inconvenient al caniculei este capacitatea scăzută a organismului de a se adapta acestui fenomen meteo extrem. Cum suportă organismul tău temperaturile înalte? Ce faci ca să previi insolaţia şi hipertermia? Află totul despre problemele cauzate de caniculă, dar și modul cum poți să le eviți!

separator

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este mulher-bebendo-agua-76617-article.jpg

Cum organismul reglează temperatura corpului?

Temperatura internă a corpului este de 37° C, aceasta poate varia cu aproximativ 0,5°C, în funcţie dacă e zi sau noapte, iar în cazul femeilor este influenţată și de schimbările statusului hormonal (temperatura corpului creşte după ovulaţie, în a doua parte a ciclului menstrual). La suprafața pielii, temperatura poate scădea până la 20°C, într-o încăpere răcoroasă, şi crește până la 40°C, în timpul efortului fizic.

Corpul îşi menţine temperatura relativ constant cu ajutorul unui ,,termostat”, situat în creier la nivelul hipotalamusului. Atunci când temperatura corpului crește, este declanșată transpirația, acest mecanism ajută la răcirea corpului. Totodată, evaporarea picăturilor de apă de la suprafața pielii cauzează deshidratarea organismului.

Atenție! Insolația și hipertermia

Dacă temperatura aerului depăşeşte capacitatea de răcire a organismului, apare hipertermia. Atunci când îți expui corpul la soare timp îndelungat poate apărea insolația.

Simptomele unei insolaţii sunt: dureri de cap, greaţă, leşin, febră, edeme de căldură, erupţii pe piele.

Simpomele hipertermiei sunt: slăbiciunea, oboseala, pielea rece şi umedă, senzaţia de ameţeală, pielea palidă, crampele musculare. În cazurile grave, apare leșinul, confuzia, convulsiile, halucinațiile.

Dacă simptomele menționate mai sus persistă și scade nivelul tensiunii arteriale, până la colaps, se instalează şocul hipertermic, o urgenţă medicală ale cărei consecințe pot fi fatale. Șocul hipertermic provoacă leziuni cerebrale, schimbări potențiale și la nivelul altor organe, de aceea se impune intervenția promptă a medicului.

Primul ajutor în caz de insolație și hipertermie

Primul lucru pe care trebuie să-l faci este să duci persoana afectată de insolaţie într-un loc răcoros sau la umbră. Pacientul se culcă pe o suprafață netedă, cu picioarele ușor ridicate, la 20 cm de la nivelul solului, după care este important să-l ajuți să bea cât mai multe lichide (apă cu un pic de sare, spre exemplu).insolatie12

Dacă se dezvoltă șocul termic (valorile tensiunii arteriale se prăbușesc, pulsul devine accelerat ori abia perceptibil, domină starea de leșin) este necesar să apelezi de urgență medicul. Până la sosirea ambulanței, poți acoperi corpul victimei cu prosoape ude ori poți pune pungi cu gheaţă în zonele intens vascularizate, cum ar fi gâtul, axilele, zona femurală. Dacă temperatura corpului este ridicată nu se administrează antipiretice, medicamente folosite în mod curent la combaterea febrei (paracetamol, aspirină etc.). Dacă bolnavul nu poate să bea lichide, nu se insistă asupra acestui fapt. Cel mai probabil, la sosirea medicului, pacientul va fi perfuzat pe cale intravenoasă.

Reţine!!! Cheamă urgența, dacă ai aplicat măsurile de prim ajutor și temperatura corpului continuă să crească, urmările pot fi letale!

Cum să previi hipertermia?

Când simţi că nu mai suporţi căldura, ar fi binevenit să te refugiezi într-un loc răcoros şi să bei multe lichide, poţi face un duş cu apă călduţă. Dacă simptomele se mențin, trebuie să apelezi la ajutorul medicului.

Sfaturile de mai jos îți vor fi mereu utile, pentru a preveni consecințele caniculei:

  • – Evită să stai la soare în orele de vârf  (între 12.00 şi 16.00);
  • – Poartă haine, pălării de culoare deschisă şi din fibre naturale;
  • – Foloseşte creme de protecţie solară, dacă ieşi afară;
  • – Bea multe lichide la temperatura camerei, nici prea reci şi nici prea fierbinţi;
  • – Băuturile cu conţinut ridicat de cofeină sau de zahăr sunt interzise, pentru că au efect diuretic;
  • – Consumă fructe, pentru a înlocui mineralele pierdute prin transpiraţie;
  • – Renunţă la mâncarea grasă şi picantă, inculsiv fierbinte;
  • – Evită alcoolul, deoarece cauzează deshidratare;
  • – Reglează aparatul de aer condiţionat, astfel încât temperatura să fie cu 5° C mai mică decât cea de afară;
  • – Fă băi cu apă calduţă, fără a te şterge;
  • – Limitează pătrunderea căldurii în locuinţe: închide ferestrele şi trage jaluzelele sau draperiile pe toată perioada caniculei, dacă temperatura de afară este mai ridicată decât în interior. Deschide geamul seara târziu sau dimineaţa devreme și generează curenţi de aer.

Persoanele cu risc crescut de a face insolație și hipertermie trebuie să evite expunerea la soare pe timp de caniculă, acestea sunt: persoanele în etate, copiii, gravidele, bolnavii cu afecţiuni cronice respiratorii și cardiace.

Mesajul unui medic ginecolog după ce a consultat o pacientă: ,,Veniți la consultație sau măcar palpați-vă sânii singure și veniți dacă simțiți ceva în neregulă!”

Un nou avertisment legat de cancerul mamar vine din partea unui medic ginecolog, după ce acesta a consultat o pacientă grav bolnavă. Dr. Irinel Giuvelea este medic specialist obstetrică-ginecologie la una din cele mai mari clinici private din București. Impresionată de o pacientă, ea a postat pe Facebook un mesaj pe care toate femeile ar trebui să-l vadă.

”Am consultat acum o doamnă în vârstă de 50 de ani cu un cancer la un sân și metastaze generalizate, plămâni, ficat, oase, cerebral. N-aș vrea să descriu cum arată, cum respiră sau cum se mișcă din cauza durerilor… Îngrozitor este prea puțin spus. I-am făcut un papanicolau și în timp ce-i recoltam mă gândeam dacă mai apuc să o văd să-i interpretez rezultatul… După ce a ieșit din cabinet m-am dat cu capul la propriu vreo 20 de minute de cel mai apropiat perete. Doamnelor, cancerul la sân există și se moare din cauza lui chiar și la vârste tinere… Veniți la consultație sau măcar palpați-vă sânii singure și veniți dacă simțiți ceva în neregulă!”, scrie dr. Giuvelea pe o rețea socială.

Care sunt simptomele cancerului la sân

  • Un nodul la sân, care se simte la palpare ca o zona îngroșată sau diferită de țesutul din jur.
  • Schimbări ale sânului – dimensiune, formă.
  • Schimbări în aspectul pielii de la nivelul sânului.
  • Schimbări în aspectul mameloanelor.
  • Schimbpri la nivelul areolei mamare – pielea se ”cojește”, este uscată, etc.
  • Scurgeri mamelonare

Din păcate, aceste semne apar, de cele mai multe ori, în stadii avansate ale bolii. De aceea este important ca fiecare femeie să-și facă periodic analizele de screening recomandate în funcție de vârstă.

Cum se face screeningul cancerului de sân

Există cazuri când sunt necesare analize mai amănunțite – de exemplu, atunci când femeia are un istoric familial de cancer la sân. Dar în general, medicii recomandă ca screening-ul cancerului la sân să fie făcut astfel:

  • Între 20 și 30 de ani – un control anual.
  • Între 30 și 40 de ani – un control anual și o ecografie mamara anual.
  • Intre 40 si 50 de ani – un control anual și o mamografie bilaterală anual.
  • Dupa 50 de ani – un control anual și o mamografie bilaterală anual.

sursa

Crucea Roșie avertizează că lumea este ”periculos de nepregătită” pentru următoarea pandemie

Toate țările rămân periculos de nepregătite” pentru următoarea pandemie, a avertizat Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (IFRC), afirmând că viitoarele crize sanitare ar putea, de asemenea, să se ciocnească cu dezastrele tot mai probabile legate de climă, scrie alephnews.ro.

În ciuda celor trei ani brutali” de pandemie COVID-19, sistemele puternice de pregătire sunt foarte deficitare”, a afirmat IFRC în Raportul său World Disasters Report 2022, publicat luni. Aceasta a făcut apel la țări să își actualizeze planurile de pregătire până la sfârșitul anului.

Cea mai mare rețea umanitară din lume a declarat că dezvoltarea încrederii, a echității și a rețelelor de acțiune locală sunt vitale pentru a fi pregătiți pentru următoarea criză. Recomandările au fost publicate la cea de-a treia aniversare a declarării de către Organizația Mondială a Sănătății a COVID-19 ca fiind o urgență internațională de sănătate publică.

Următoarea pandemie ar putea fi chiar după colț”, a declarat Jagan Chapagain, secretarul general al IFRC, cea mai mare rețea de intervenție în caz de dezastre din lume. Dacă experiența COVID-19 nu ne va grăbi pașii spre pregătire, atunci ce o va face?”.

Raportul anunță că țările trebuie să fie pregătite pentru mai multe pericole, nu doar pentru unul singur”, adăugând că societățile devin cu adevărat reziliente doar prin planificarea pentru diferite tipuri de dezastre deoarece acestea pot apărea simultan.

IFRC a citat creșterea dezastrelor legate de climă și valurile de epidemii de boli din acest secol, dintre care COVID-19 a fost doar una dintre ele. Aceasta a declarat că evenimentele meteorologice extreme sunt din ce în ce mai frecvente și mai intense iar capacitatea noastră de a răspunde doar la ele este limitată”.

Raportul a afirmat că riscurile majore îi afectează pe cei care sunt deja cei mai vulnerabili. Raportul a calificat drept autodistructivă” expunerea celor mai săraci.

De asemenea, raportul a afirmat că țările ar trebui să își revizuiască legislația pentru a se asigura că aceasta este în conformitate cu planurile lor de pregătire pentru pandemii până la sfârșitul anului 2023 și să adopte un nou tratat și regulamente internaționale revizuite în domeniul sănătății până anul viitor, care să investească mai mult în pregătirea comunităților locale.

Este recomandat, de asemenea, ca țările să crească finanțarea internă a sănătății cu 1% din produsul intern brut și finanțarea globală a sănătății cu cel puțin 15 miliarde de dolari pe an, ceea ce Chapagain a descris ca fiind o investiție bună de făcut”. Lucrul important este că trebuie să existe voința politică de a se angaja în acest sens”, a spus el. Dacă există, este posibil”.

Adolescenții care dorm mai puțin de 7 ore pe noapte au un risc cu 50% mai mare de a dezvolta o boală gravă la maturitate

Somnul suficient și de calitate este esențial pentru a preveni numeroase boli grave. Specialiștii recomandă să dormim între 7 și 9 ore pe noapte începând cu vârsta de 18 ani, până la 65 de ani. În cazul adolescenților, al copiilor mai mici sau al sugarilor, numărul de ore de somn trebuie să fie chiar mai mare. Spre exemplu, în cazul nou-născuților, durata de somn trebuie să fie de 14-17 ore pe zi, în timp ce la școlari și preșcolari, aceasta este de 9-13 ore, iar la adolescenți cu vârsta între 14 și 17 ani durata somnului este de 8-10 ore.

Dacă nu ne odihnim suficient, imunitatea are de suferit, crește riscul de apariție a problemelor respiratorii, putem să luăm în greutate din cauza dereglărilor hormonale, iar acest fenomen duce, mai departe, la creșterea riscului de boli cardiovasculare, diabet și boli autoimune.

Un studiu recent al cercetătorilor suedezi publicat în Journal of Neurology Neurosurgery & Psychiatry arată că adolescenții care dorm mai puțin de 7 ore pe noapte prezintă un risc cu 40% mai mare de a dezvolta la maturitate scleroză multiplă, o boală autoimună gravă care nu beneficiază încă un tratament de vindecare completă.

Printre simptomele sclerozei multiple amintim:

  • Oboseală
  • Probleme de vedere
  • Amorțeală și furnicături
  • Spasme musculare, rigiditate și slăbiciune
  • Probleme de mobilitate, dureri cronice
  • Probleme cu gândirea, învățarea și planificarea
  • Depresie și anxietate
  • Probleme sexuale
  • Probleme cu vezica urinară
  • Probleme intestinale
  • Dificultăți de vorbire și de înghițire

Cauzele sclerozei multiple nu sunt pe deplin cunoscute. Factorii genetici și de mediu (poluarea, expunerea redusă la soare), fumatul activ sau pasiv, dar și anumite infecții (virusul Epstein Barr, citomegalovirusul, virusul varicelo-zosterian, clostridium perfringens tipul B, virusul rujeolic, retrovirusuri endogene) sunt însă posibile cauze asociate acestei afecțiuni grave.

Potrivit experților, un alt factor care se adaugă ar putea fi și faptul că nu dormim suficient în adolescență.

Cercetătorii de la Karolinska Institutet au analizat tiparele de somn a peste 5.000 de adulți în timpul adolescenței. Astfel, ei au constatat că persoanele care dormeau în adolescență mai puțin de 7 ore pe noapte prezentau un risc cu 40 sau chiar 50% mai mare de a dezvolta ulterior scleroză multiplă.

Explicația ar putea consta în faptul că privarea de somn duce la perturbarea imunității, un factor recunoscut ca având o influență majoră în dezvoltarea bolilor autoimune.

sursa: www.csid.ro

Specialiști: Sănătatea mintală va deveni din ce în ce mai afectată
Articolul anterior
Video! Tornadă devastatoare în Cehia: mai mulți morți și 150 de răniți, inclusiv copii
Articolul următor