Moldova ocupă primul loc în lume la capitolul decese provocate de cirozele hepatice. La 100 de mii de locuitori sunt înregistrate 71,2 decese, potrivit datelor statistice. În același timp, incidența hepatitelor de etiologie virală, B, C și D, în țara noastră, crește cu fiecare an. Care sunt motivele? Este greu de estimat. Virusurile hepatice B, C și D se transmit ca urmare a contactului cu sânge contaminat (prin folosirea de instrumente nesterile, chirurgicale, de stomatologie, instrumente de manichiură, tatuaje), pe cale sexuală, transfuzie de sânge, mai puțin la naştere, de la mamă la copil.
Chiar și așa, responsabilii din sănătate au reușit să aplice doar parțial Programul Național de combatere a hepatitelor virale B, C și D, care a expirat în acest an. În cel nou, aprobat ieri de Guvern pentru perioada 2017-2021, autoritățile își propun să reducă în jumătate prevalența și incidența hepatitelor virale B, C și D acute și cronice, precum și a cirozelor hepatice cauzate de virusuri, până în 2021.
Ce va fi realizat în acest sens? Responsabilii își propun:
– să dezvolte o serie de servicii de laborator, de diagnostic și de sreening, precum și să majoreze rata de depistare timpurie a persoanelor infectate cu virusurile hepatice.
– autoritățile vor ca cel puțin jumătate dintre acești pacienți să aibă acces la servicii medicale de calitate și îngrijire, conform protocoalelor clinice naționale și ghidurilor internaționale și chiar să realizeze cercetări științifice și practice care vor avea drept scop perfecționarea măsurilor de supraveghere a bolii și reducerea riscurilor de transmitere.
Costul estimativ pentru aplicarea programului este de 442,8 milioane lei, bani care vor fi alocați din bugetul statului, pentru medicamente și asigurarea tratamentului bolnavilor în secţiile specializate, dezvoltarea serviciilor de diagnostic de laborator, pentru vaccinare şi alte măsuri de profilaxie.
Hepatitele virale B, C și D constituie una dintre problemele majore ale sănătății publice, atât din cauza răspândirii globale, morbidității și mortalității crescute, cât și ratei înalte de invaliditate a persoanelor cu hepatite cronice.
La nivel mondial, aproximativ două miliarde de oameni au contactat virusul Hepatitei B dintre care 240 de milioane au devenit purtători cronici, fiind vulnerabili față de hepatita D.
În Moldova, aproape 57 la sută dintre bolnavii cu hepatita B și aproape 71 la sută dintre cei cu hepatita C nu știu de unde s-au infectat. Autoritățile spun însă că doar 2,4% dintre bolnavii cu HVB și 12%, cu HVC, au luat virusul din spital.
Situația epidemiologică privind hepatitele este cu atât mai gravă, cu cât țara practic nu dispune de servicii de screening a hepatitelor virale și nici nu se respectă algoritmele de diagnostic ale acestora. Din acest motiv, mulți bolnavi sunt diagnosticați insuficient sau chiar incorect.
De exemplu, din numărul total de pacienți, anual, doar 155 beneficiază de tratament împotriva hepatitei B, 180 – sunt tratați împotriva hepatitei C și 30 – împotriva hepatitei D, iar 1.362 sunt în lista de așteptare de tratament. Asta, deși responsabilii din sănătate și-au propus să asigure cu tratament antiviral pentru cel puțin 300 de persoane infectate cu hepatita B și alte 300 – care suferă de hepatita C. alți 100 de pacienți ar fi trebuit să fie tratați de hepatita D.
În Moldova sunt peste 43 de mii de bolnavi cu hepatite virale cronice, dintre care aproape 26 de mii au hepatita B și peste 13 mii – hepatita C. În jur de 1.500 de bolnavi suferă de hepatita D.
sursa: www.e-sanatate.md
