Ce alimente combat sforăitul

Sforăitul în timpul somnului survine din cauza trecerii dificile a aerului prin căile respiratorii îngustate. Pentru a scăpa de această problemă deranjantă, încercați să consumați produsele enumerate mai jos.

separator
apneea-nocturna
Miere
Luată în cantitate mică, 1-2 lingurițe pe zi, miere îți aduce un plus de substanțe nutritive și zaharuri naturale.
Se numără printre alimentele care combat tulburările somnului ca sforăitul. Mierea este un remediu folosit îndeosebi în afecțiunile respiratorii, de aceea, dacă sforăitul este cauzat de congestie te va ajuta să dormi mai bine.
În plus, mierea stimulează secreția de melatonină, o substanță care dă somnolență.


Usturoi
Decongestionant al tractului respirator, usturoiul previne agravarea infecțiilor respiratorii. Dacă-l mănânci în stare proaspătă are efect antiinflamator și reduce sforăitul, ajutându-te să ai un somn odihnitor.

Rozmarin
Plantă aromatică, rozmarinul are proprietăți medicinale extraordinare. Are efect expectorant și antiinflamator. Descongestionează căile respiratorii, alungă iritațiile de la nivelul gâtului, reduce simptome ca apneea sau sforăitul.

Pește gras
Toate tipurile de pește gras conțin o cantitate mare de antioxidanți și acizi grași Omega-3 benefice. Include-l în dietă de 2 ori pe săptămână pentru a curăța arterele, pentru a reduce nivelul de colesterol rău și pentru a preveni apariția unor afecțiuni cardiovasculare. Întrucât reduce tulburările respiratorii și relaxează musculatura gâtului, suplimente cu ulei de pește sau consumul frecvent de pește gras pot face sforăitul să dispară.

Ulei de măsline
Bogat în acizi grași și substanțe antiinflamatoare care îți conferă o odihnă mai bună, uleiul de măsline previne îngustarea și obstrucția căilor respiratorii. Din aceste motive, acest aliment poate alunga sforăiul.

Sursa

Șase din zece adulți din Moldova sunt supraponderali. Specialiștii trag un semnal de alarmă!

Ziua mondială de combatere a obezității este marcată la 4 martie. În acest an, tematica evenimentului este „Să vorbim despre obezitate și…” – ce pune accent pe susținerea conversațiilor pe subiectul obezității, sănătății, inclusiv cu tinerii, pentru a vedea cum putem aborda obezitatea împreună.

Potrivit ANSP, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a recunoscut obezitatea drept o boală cronică ce necesită management pe termen lung și reprezintă o problemă gravă de sănătate publică, fiind responsabilă de aproximativ 44% din cazurile de diabet zaharat tip II, circa 23% din bolile cardiace și în 7% – 41% cazuri de declanșare a anumitor tipuri de cancer.

Conform OMS, la nivel mondial, peste un miliard de persoane suferă de obezitate, dintre care 650 milioane sunt adulți, 340 milioane – adolescenți și 39 milioane –  copii. Se estimează, către anul 2035, un copil din patru și circa 1,9 miliarde de adulți din întreaga lume vor suferi de obezitate! Impactul economic global estimat al excesului de greutate și al obezității va ajunge până la 4,32 trilioane USD. În regiunea europeană a OMS, excesul de greutate afectează peste 60% dintre adulți și 7,9% dintre copiii sub cinci ani. Unul din trei copii de vârstă școlară este supraponderal, ori obez.

În Republica Moldova, potrivit ultimului studiu STEPS (prevalența factorilor de risc pentru bolile netransmisibile, anul 2021), șase din zece adulți (63,9%) sunt supraponderali, dintre care – 70,8% sunt bărbați și 57% sunt femei! Aproape un sfert din populația țării (22,7%) este obeză, fără diferențe semnificative între sexe.

O situație nefavorabilă la acest capitol se atestă și în rândul copiilor și adolescenților din țara noastră. Astfel, 20% dintre băieți și 17% dintre fete, de șapte ani, suferă de supraponderabilitate, iar 7% băieți și 4% fete – de obezitate, potrivit celei de-a 4-a rundă a Studiului COSI (Inițiativa europeană privind supravegherea obezității și a dezvoltării fizice la copii), realizată între anii 2015-2017.

Studiul de evaluare a comportamentelor de sănătate la copiii de vârstă școlară (Health Behaviour in School-aged Children, HBSC, 2022) demonstrează că 16% dintre adolescenți de 11-17 ani sunt supraponderali, iar 4,4% – obezi. De menționat că rata adolescenților supraponderali a crescut cu 4 puncte procentuale, comparativ cu studiul precedent (de la 12% în 2018 la 16% în 2022), iar a celor obezi cu 1,4% (de la 3% la 4,4%).

Pentru a reduce rata obezității, sunt necesare acțiuni pe următoarele direcții strategice:

– Implementarea intervențiilor fiscale (taxarea băuturilor îndulcite cu zahăr sau subvenții pentru alimentele sănătoase);

– Aplicarea restricțiilor privind comercializarea alimentelor nesănătoase pentru copii;

– Îmbunătățirea accesului la serviciile de management al obezității și a excesului de greutate în asistența medicală primară, ca parte a acoperirii universale de sănătate;

– Consolidarea eforturilor pentru promovarea alimentației sănătoase și a activității fizice la toate etapele vieții, promovarea alăptării, intervenții în școală și în comunitate pentru crearea mediilor care să îmbunătățească accesibilitatea  alimentelor sănătoase și oportunități de activitate fizică.

La nivel național, ținta asigurării de ZERO creștere la rata de obezitate către anul 2030 este prevăzută în Programului național de prevenire și control al bolilor netransmisibile prioritare în Republica Moldova pentru anii 2023-2027, aprobat prin HG nr. 129/2023.

În contextul marcării Zilei mondiale de combatere a obezității, Agenția Națională pentru Sănătate Publică, în colaborare cu alți parteneri, va organiza un eveniment, la 3 martie 2024, începând cu ora 12:00, în Parcul „Valea Trandafirilor” din sectorul Botanica din municipiul Chișinău, pentru a informa și sensibiliza locuitorii despre prevenirea obezității. În program vor fi incluse măsuri precum: distribuirea materialelor informaționale, calcularea IMC pentru doritori, desfășurarea unui flash-mob, un program de fitness pentru începători. Evenimentul este organizat cu suportul Proiectului moldo-elvețian „Viață sănătoasă: reducerea poverii bolilor netransmisibile”.

Un bărbat a decedat din cauza cantităților mari de vitamina D pe care le-a luat. Medicii vin cu un avertisment

Membrii comunității medicale sunt îngrijoraţi de folosirea în exces a vitaminei D şi atrag atenţia că o cantitate prea mare din acest supliment comun poate fi, uneori, chiar mortală. Avertismentul vine după ce un englez în vârstă de 89 de ani a decedat ca urmare a faptului că a luat cantităţi mari de vitamina D timp de nouă luni.

Hipervitaminoza este o stare indusă de existenţa în organism a unei cantităţi exagerate de diverse vitamine, cantitate care depăşeşte necesarul şi care nu poate fi utilizată în nici un fel de către organism. Starea aceasta este adesea cauzată de un aport exagerat (prin suplimente vitaminice) şi este toxică, transmite Știri.md cu referire la adevarul.ro.

În mod normal, corpul elimină surplusul de vitamine prin urină. Acest lucru este valabil pentru vitaminele solubile în apă, deoarece acestea se pot dizolva şi pot fi eliminate uşor. Cu toate acestea, în cazul vitaminelor solubile în grăsimi (A, D, E şi K), acest proces de eliminare nu este la fel de eficient şi aceste vitamine se pot acumula în ţesuturile grase ale corpului.

Excesul de vitamina D poate crește predispoziția pentru unele tipuri de cancer, printre care și cancerul pancreatic. Simptomele timpurii ale intoxicării cu vitamina D sunt pierderea poftei de mâncare, greață și vărsături, urmate de slăbiciune, nervozitate și hipertensiune arterială.

Trebuie subliniat că nu consumul unor alimente bogate în vitamina D şi nici expunerea la soare nu pot determina acumularea unor cantităţi periculoase de vitamina D în organism. Hipervitaminoza D este cauzată, cel mai adesea, de utilizarea unor suplimente alimentare combinate.

Acest lucru s-a întâmplat şi în cazul englezului care a murit. El a folosit diverse suplimente, care, în final, au dus la acumularea unui nivel extrem de ridicat de vitamina D. „Nu existau avertismente pe sau în ambalaj care să detalieze riscurile specifice sau efectele secundare ale consumului de suplimente de vitamina D”, a scris medicul legist în raportul său oficial. „În opinia mea, există riscul ca viitoarele decese să aibă loc dacă nu se iau măsuri”.

În ceea ce privește dozajul, 600 de unități internaționale (UI) este cantitatea recomandată pentru majoritatea adulților. Administrarea a 60.000 sau mai multe UI pe zi timp de mai multe luni poate provoca un supradozaj, potrivit Clinicii Mayo.

„Cerințele actuale de etichetare a alimentelor nu impun ca aceste riscuri și efecte secundare să fie scrise pe ambalaj”, spun specialiştii despre „absența unor avertismente și îndrumări adecvate privind dozajul”.

În Statele Unite, FDA a făcut presiuni asupra sectorului farmaceutic pentru ca suplimentele potențial periculoase să aibă un aspect și un gust mai puțin asemănător cu cel al bomboanelor, pentru a preveni consumul excesiv.

La nivel global, peste 1,5 miliarde de oameni trăiesc cu pierdere a auzului. Cauzele pot fi diferite în funcție de vârstă

În Republica Moldova, incidența totală prin bolile urechii se află la cote sporite. Potrivit statisticilor oficiale, în 2022, incidența la adulți a constituit 63,8 cazuri la 10 mii de locuitori (2021 – 58,6 cazuri la 10 mii de locuitori).Cei mai afectați sunt copiii – 140,7 cazuri la 10 mii locuitori, comparativ cu anul 2021, când erau 100 cazuri la 10 mii de locuitori). Datele sunt prezentate de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică în contextul Zilei mondiale a auzului, marcată anul pe 3 martie, transmite IPN.

Cauzele pierderii auzului pot fi diferite în funcție de vârstă. În perioada intrauterină, aceasta ar putea fi provocată de factorii ereditari, dar și de infecțiile intrauterine, precum rubeola sau citomegalovirusul. În perioada perinatală, factorii determinanți ar putea fi greutatea mică la naștere, icterul sever sau asfixia la naștere. În copilărie sau adolescență, pierderea auzului ar putea fi provocată de infecțiile cronice ale urechii, meningită sau altele. La vârsta adultă, ar putea fi vorba de fumat, traume ale urechii sau ale capului, zgomotul puternic sau administrarea medicamentelor toxice pentru ureche, carențele nutritive sau pierderea genetică și progresivă a auzului.

ANSP atenționează că o parte dintre cauzele care provoacă pierderea auzului pot fi evitate prin strategii de sănătate publică și intervenții clinice implementate pe parcursul vieții. Se recomandă imunizarea, bunele practici de îngrijire neonatală și a sănătății materne, precum și identificarea și gestionarea afecțiunilor comune ale urechii. Mai sunt indicate programe de protecție a auzului la locul de muncă în cazul expunerii la zgomot și la substanțe chimice, strategii de „ascultare în siguranță” pentru reducerea expunerii la sunete puternice, dar și utilizarea rațională a medicamentelor pentru prevenirea hipoacuziei ototoxice.

În cazul în care nu este abordată, pierderea auzului poate avea un impact negativ asupra multor aspecte ale vieții, cum ar fi comunicare, dezvoltarea limbajului și a vorbirii la copii, cunoaștere, educație, angajare, sănătate mintală, dar și relațiile interpersonale.

Potrivit ANSP, la nivel global, peste 1,5 miliarde de oameni trăiesc cu pierdere a auzului. Aproape 50% dintre adolescenții și adulții tineri (12-35 de ani), adică 1,1 miliarde de tineri, sunt expuși riscului de pierdere a auzului din cauza expunerii prelungite la sunete puternice, prin ascultarea muzicii pe smartphone-uri și playere audio, sau la concerte și cluburi muzicale.

Ce fel de soție vei fi în funcție de zodie
Articolul anterior
Gloria Gorceag, primele poze în rochie de mireasă!
Articolul următor