Clinica de Medicină Orientală «TIBETMED»

Câinii cărora le este mereu foame şi care sunt predispuşi la a fi supraponderali au în comun o parte de biologie cu unii oameni predispuşi la obezitate, arată un studiu publicat în revista Science.

Este vorba despre o sursă genetică a tendinţei multora dintre câinii labrador – şi a unor oameni – de a mânca prea mult. Cercetătorii au descoperit că modificările unei anumite gene, una dintre cărămizile codului biologic care produce schema după care funcţionează corpul nostru, alterează semnalele chimice care îi spun creierului nostru că am mâncat destul. Oamenii de ştiinţă britanici spun că descoperirile lor, publicate în revista Science, arată un lucru „puternic” despre biologia riscului de obezitate. „Studiind câinii, am identificat o nouă biologie interesantă”, a explicat cercetătorul-şef dr Eleanor Raffan de la departamentul de fiziologie, dezvoltare şi neuroştiinţe al Universităţii Cambridge, potrivit BBC, preluată de News.ro.

Ea a adăugat că descoperirea arată că „proprietarii de câini supli nu sunt superiori moral – şi acest lucru este valabil şi pentru oamenii supli”. „Dacă ai un risc genetic ridicat pentru obezitate, eşti predispus să iei în greutate dacă nu faci eforturi uriaşe să nu se întâmple asta. Iar cei cu un risc genetic scăzut nu trebuie, pur şi simplu, să se străduiască atât de mult”, a spus ea.

Această legătură biologică între câini şi oameni a venit din examinarea de către cercetători a geneticii a 250 de labradori. Echipa a căutat piese din codul genetic care erau comune la câinii supraponderali. Ei au ales o genă anume – numită DENND1B – care a fost asociată cu o masă corporală mai mare la labradori. Iar când au căutat într-o bibliotecă de informaţii genetice de la mii de persoane, ei au descoperit că aceeaşi genă era asociată cu o masă corporală mai mare şi la oameni. Înainte de acest studiu privind genetica labradorilor, a spus dr. Raffan, „nimeni nu suspecta că genele au vreo legătură cu obezitatea”. Gena interferează cu o cale neuronală care ajută la reglarea apetitului. Dr. Raffan a explicat: „Ea schimbă predispoziţia la creştere în greutate pentru că modifică un sistem care este implicat în reglarea senzaţiei de foame şi a câtă energie consumăm”.

„Obezitatea nu este legată de voinţă scăzută”

Descoperirea ar putea ajuta la dezvoltarea, în viitor, de noi medicamente pentru obezitate. Însă oamenii de ştiinţă afirmă că ele arată cât de mult trebuie să se străduiască oamenii – şi proprietarii de câini – care au această predispoziţie genetică pentru a contrabalansa efectele. Un alt membru al echipei de cercetare, Alyce McClellan, de la Universitatea Cambridge, a adăugat că rezultatele subliniază „importanţa unor căi neuronale în controlul apetitului şi al greutăţii corporale”. Descoperirea adaugă la o imagine care se creionează a acelor căi neuronale şi a impulsurilor biologice aflate în spatele acţiunii de a mânca prea mult. O serie de medicamente pentru slăbit, între care Ozempic, ţintesc o parte din această biologie, iar popularitatea lor a explodat în ultimii ani. „Ce am identificat aici este o cale neuronală diferită (de cea ţintită de aceste medicamente)”, a explicat dr. Raffan. „Dar este vorba despre aceeaşi importantă parte biologică, aceea că obezitatea nu este legată de a avea o voinţă scăzută”, a spus ea.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică informează că, pe parcursul săptămânii trecute, morbiditatea prin infecțiile acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS) s-a manifestat la un nivel de intensitate joasă, cu 25% mai puțin față de săptămâna precedentă a acesteia și o descreștere de 17% comparativ cu perioada similară a sezonului anterior. În total, au fost înregistrate 5240 de cazuri de IACRS, majoritatea fiind la copii (54%), informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Totodată, în perioada 10 – 16 martie curent, au fost înregistrate 278 de cazuri de gripă sezonieră (mun. Chișinău – 193 de cazuri; Edineț – 13 cazuri; Ialoveni – 12 cazuri; Bălți, Călărași și Dondușeni – câte 7 cazuri; Strășeni – 6 cazuri; Ungheni – 5 cazuri; Orhei și Rezina – câte 4 cazuri; Glodeni – 3 cazuri; Comrat, Criuleni, Drochia și Telenești – câte 2 cazuri; Anenii Noi, Briceni, Căușeni, Fălești, Florești, Hâncești, Ocnița, Sângerei și Ștefan-Vodă – câte 1 caz), în descreștere cu 40% față de săptămâna precedentă.

De la începutul perioadei de monitorizare (30.09.2024 – 16.03.2025) au fost înregistrate 3736 de cazuri de gripă, 139 973 cazuri de IACRS și 12 439 cazuri de infecții respiratorii acute severe.

De asemenea, pe parcursul săptămânii trecute, a fost raportat un caz de COVID-19, la un copil, comparativ cu 4 cazuri, înregistrate în săptămâna anterioară a acesteia.

ANSP recomandă în continuare respectarea măsurilor de protecție: păstrarea distanței sociale, evitarea locurilor aglomerate; respectarea regulilor de igienă, inclusiv igiena mâinilor, igiena respiratorie; respectarea măsurilor sanitare la locul de trai, la locul de muncă, de educație și învățământ, cu aerisirea spațiilor închise; purtarea măștilor în instituțiile medicale; adresarea la medicul de familie la apariția primelor simptome ale infecției respiratorii; menținerea unui stil de viață sănătos, care să includă o alimentație bogată în legume și fructe, odihnă adecvată și exerciții fizice regulate.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică anunță despre un focar de rujeolă la Cimișlia. Astfel, opt copii din diferite localități din raion s-au infectat cu această boală contagioasă, în perioada 7 februarie – 14 martie 2025, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Fiecare caz suspect la rujeolă este raportat și supus investigațiilor de laborator pentru confirmarea sau infirmarea bolii. Astfel, în perioada 1 ianuarie – 14 martie 2025, au fost înregistrate 20 de cazuri de rujeolă, dintre care 5 de import (România și Ucraina). Prin investigații de laborator, au fost confirmate 14 cazuri (6 – Chișinău și 8 – Cimișlia). Vârsta persoanelor afectate este cuprinsă între 8 luni și 17 ani. Astfel, sunt afectați copii de diferite vârste, inclusiv un copil de până la un an, care nu au încă vârsta potrivită pentru imunizare împotriva rujeolei și organismul micuților nu a reușit să producă anticorpi pentru a fi protejați. Menționăm că în anul 2024, au fost înregistrate 216 cazuri confirmate de rujeolă, în 2023 – 3 cazuri de rujeolă, iar pe parcursul anilor 2021 și 2022 nu au fost înregistrate cazuri.

Totodată, informăm despre un focar de rujeolă înregistrat în raionul Cimișlia. În perioada 7 februarie – 14 martie 2025, în raion au fost înregistrate 8 cazuri confirmate de rujeolă la copii din satele Porumbreni – 3 cazuri, Zloți – 3 cazuri, Codreni și Sagaidacul-Nou – câte un caz, alte 6 cazuri suspecte sunt în proces de investigare epidemiologică. Cazurile confirmate au fost înregistrate la copii cu vârste cuprinse între 2-17 ani.

În contextul înregistrării focarului, de către specialiștii ANSP au fost întreprinse mai multe acțiuni:

• Măsuri de prevenire a răspândirii rujeolei în focar, prin stabilirea contacților, verificarea statutului vaccinal și supravegherea medicală.
• Supravegherea epidemiologică la nivel teritorial, prin colectarea și analiza datelor cu privire la cazurile de rujeolă, cu actualizarea lor zilnică.
• Verificarea statutului și vaccinarea copiilor care nu au vaccinarea ROR.
• Asigurarea diagnosticului de laborator al rujeolei, în laboratorul ANSP.
• Menținerea măsurilor de supraveghere în teritoriul afectat și cele aferente.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică atenționează că rujeola este o infecție virală extrem de contagioasă care poate duce la complicații grave și îndeamnă părinții să vaccineze copiii, ținând cont de situația epidemiologică la nivel național și regional. Rujeola este de 6 ori mai infecțioasă decât gripa și poate dezvolta boli grave, sau complicații, cum ar fi: infecția urechii, pneumonie, surditate permanentă, encefalită, sau deces. Aceasta se răspândește foarte rapid, dacă nu este menținută imunitatea de grup ce poate fi obținută prin vaccinare. În condițiile de acoperirea joasă la vaccinare, înregistrată la nivel național (mult sub 90% pentru vaccinarea ROR la vârsta de 1 an), rezistența anti vaccinală, care persistă mai mult între membrii confesiunilor religioase și persoanele de etnie romă, există riscul de emergență a maladiilor prevenibile prin vaccinări, în prezent a rujeolei, având rată foarte înaltă de contagiozitate, cu urmări grave de sănătate. Menționăm că tratament specific contra rujeolei nu există, dar boala poate fi prevenită prin VACCINARE. Vaccinurile împotriva rujeolei sunt sigure și efective.

În Republica Moldova, vaccinarea se efectuează gratuit, cu 3 doze de vaccin ROR, la vârstele de 12 luni, 6-7 ani și 15-16 ani. În cazul în care copiii nu au beneficiat de vaccin la vârstele corespunzătoare, îndemnăm părinții să meargă la instituția medicală, unde medicul de familie va propune o schemă individuală de vaccinare.

Potrivit OMS, Regiunea Europeană raportează cele mai multe cazuri de rujeolă din ultimii 25 de ani. Astfel, 127.350 de cazuri de rujeolă au fost raportate în Regiunea Europeană a OMS pentru 2024, un număr dublu față de cazurile raportate în 2023 și cel mai mare număr din 1997, potrivit unei analize a OMS și UNICEF. Mai mult de 40% din cazurile raportate sunt copii cu vârsta sub cinci ani, iar mai mult de jumătate din cazurile raportate au necesitat spitalizare. Potrivit datelor preliminare din 6 martie 2025, au fost raportate 38 de decese.

in raion s-au infectat cu această boală contagioasă, în perioada 7 februarie – 14 martie 2025.