Coperta ultimei ediții a revistei germane SMALL Nano-Micro a fost dedicată inovațiilor descoperite de către cercetătorii moldoveni de la Universitatea Tehnică a Moldovei. Cu această ocazie, conducerea universității a declarat că invenția revoluționează sectorul nano în ingineria biomedicală, câștigând recunoaștere internațională.
Este vorba despre doctoranzii Eugeniu Lazari, anul III, Vasile Postica și Nicolai Ababii, anul I, sub îndrumarea conducătorului științific dr. hab., prof. univ. Oleg Lupan, care au descoperit o metodă inedită ce permite recoltarea analizelor de sânge prin respirație.
,,Rezultatele acestei lucrări științifice de anvergură au fost selectate pentru coperta frontală a prestigioasei reviste germane de specialitate – SMALL Nano-Micro (vol. 13, nr. 16 din 25 aprilie 2017) cu Factor de Impact 8.3 cotat ISI”, este menționat în comunicatul publicat pe pagina web a UTM.
/* (c)AdOcean 2003-2017, promo.fish.Unica.md.All. InPage_Mobile */
ado.slave(' adoceanrosdcfepomos', {myMaster: 'CkunqTStlx7YoevtfueBX_vh. kxuKTu_pRhoaa8Sml..17' });
Noua tehnologie permite de a crește localizat rețele de nanofire de Fe2O3 – un material avansat în micro- sau nano-senzori cu o repetabilitate ridicată și recuperare completă, dar și de integrare a unui singur nanofir de Fe2O3 (de doar 20 nm în diametru!) în nanosenzori funcționali.
Deși tehnologiile implementate în domeniul dat au făcut un salt serios, totuși, multe din metodele utilizate la ora actuală sunt invazive. De exemplu, recoltarea probelor de sânge se realizează prin înțeparea degetului pacientului. În monitorizarea diabetului aceste probe sunt destul de frecvente. Însă după o serie de înțepături, pe lângă faptul că pacientul se alege cu o traumă psihologică, creându-și o fobie față de ace și seringi, este prezentă și trauma fizică propriu-zisă a degetului (sau a degetelor).
Pe când noua metodă propusă este absolut non-invazivă, oferind posibilitatea de a recolta probele prin expirarea de către pacient a aerului inspirat, în urma căreia se stabilește nivelul concentrației de acetonă – la pacienții diabetici acetona se elimină prin respirație, iar cu ajutorul nanosenzorilor elaborați ar putea fi detectată în concentrații foarte mici. Altfel zis, nanomaterialul respectiv poate servi ca materie primă sau nanoblocuri constructive pentru fabricarea senzorului eficient de depistare a acetonei pentru aplicații biomedicale în monitorizarea diabetului.
Cercetările au fost efectuate în cadrul Departamentului Microelectronică și Inginerie Biomedicală, FCIM-UTM, în colaborare cu alți 7 cercetători de la Universitatea din Kiel și Max-Planck-Institut for Solid State Research din Germania.
Revista SMALL se poziționează printre revistele multidisciplinare de vârf, care acoperă un spectru larg de subiecte la scară nano- și micro-, aflându-se la joncțiunea dintre știința materialelor, chimie, fizică, inginerie, medicină și biologie. Mai multe informații poți afla aici.