Un medic german susţine că 97% dintre pacienţii cu cancer în stadiul terminal au apelat la proceduri de obturaţie dentară, iar legătura dintre cancer şi o astfel de procedură ar exista. Care sunt afirmaţiile specialistului?
În fiecare zi, doar în SUA, au loc 41000 de proceduri de obturaţie dentară a canalului radicular. În esență, dinții fără nerv sunt dinți “morți”, care pot deveni “incubatoare tăcute” în care se dezvoltă în voie bacterii anaerobe extrem de toxice; aceste bacterii, în anumite condiții, își croiesc drum către fluxul sangvin și pot provoca o serie de boli care nu sunt semnalate decât după câteva decenii. Majoritatea acestor dinți toxici arată și dau senzația că sunt în regulă timp de mai mulți ani, ceea ce face ca rolul lor în boala sistemică să fie chiar mai greu de determinat în istoricul medical al pacientului. Din păcate, majoritatea medicilor stomatologi nu își dau seama de potențialele riscuri pentru sănătate la care își expun pacienții, raportează un articol publicat pe realfarmacy.com.
Specialiștii atrag atenția asupra riscurilor pe care le implică această procedură aparent de rutină. Organismele microscopice se deplasează constant în jurul canalelor dentare. Atunci când dentistul face procedura de obturație a canalului radicular, el golește dintele, adică îndepărtează pulpa dintelui afectată, iar camera pulpară este și ea curățată, apoi umple camera pulpară cu un material numit gutaperca, ca să oprească alimentarea cu sânge de la dinte, astfel încât acesta să nu mai circule prin dinte.
Dar rămâne labirintul de mici canaliculi. Iar bacteriile, din moment ce li s-a tăiat sursa de hrană, se ascund în aceste tunele unde sunt în siguranță și foarte bine protejate de antibiotice și răspunsul pe care l-ar putea avea sistemul imunitar. Aceste bacterii se transformă, în lipsa oxigenului și a hranei, în bacterii anaerobe, care pot produce o varietate de toxine periculoase.
Potrivit aceluiași articol, se pare că există o conexiune între cancer și obturația radiculară. Dr. Robert Jones, un cercetător care a studiat relația dintre canalele radiculare și cancerul la sân, a găsit o legătură extrem de mare între cele două. El susține că a găsit următoarea corelație într-un studiu ce a durat 5 ani, făcut pe 300 de cazuri ale unor paciente ce sufereau de cancer la sân: 93% dintre femeile cu cancer la sân au avut o procedură de obturație a canalului radicular; 7% dintre ele au avut o altă patologie orală; tumorile, în majoritatea cazurilor, au apărut pe aceeași parte a corpului pe care a fost efectuată obturația sau obturațiile de canal sau celelalte patologii orale.
Dr. Jones susține că toxinele produse de bacteriile de la un dinte infectat sau de la maxilar sunt capabile să inhibe acele proteine care, în mod normal, suprimă dezvoltarea tumorilor. Un alt medic german a raportat rezultate similare. Dr. Josef Issels arată că, în cei 40 de ani în care a tratat pacienţii bolnavi de cancer în faza terminală, 97% dintre pacienții săi bolnavi de cancer, avuseseră obturație de canal radicular.
