,,Orășelul Sănătății” a fost amenajat în Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”!

01/04/2017

Ştiri

Ziua Mondială a Sănătăţii este marcată în fiecare an la 7 aprilie, începând din 1950. Anul trecut Organizaţia Mondială a Sănătăţii a consacrat evenimentul tematicii privind Diabetul Zaharat. Anul acesta, experții îndeamnă societatea să vorbească despre problema depresiei. Cu acest prilej, Centrul de Sănătate Publică municipiul Chişinău organizează, astăzi, în Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”, evenimentul cu genericul „Depresia: să vorbim!”. În centrul Capitalei a fost amenjat deja ,,Orășelul Sănătății”.

Pentru buna organizare și derulare a acestui eveniment, Centrul de Sănătate Publică din municipiul Chișinău solicită respectuos susținerea și participarea activă a cetățenilor în toate activităţile din cadrul Zilei Mondiale a Sănătăţii.

Organizatorii vor desfășura activităţi de informare, comunicare şi sensibilizare a populaţiei privind importanţa menţinerii şi protecţiei sănătăţii ca o problemă de ordin global şi efectele depresiei asupra organismului uman.

Astfel, specialiștii în sănătate publică, în parteneriat cu DGETS, Biblioteca municipală „B.P.Haşdeu”, Uniunea Naţională a Studenţilor şi a Tineretului din Moldova, Centrul sănătăţii familiei „Galaxia”, laboratorul Synevo, Serviciul naţional de programare la medic doc.doc.md, compania farmaceutică Gedeon Richter, Rotary Club, Casa Rinaldi etc., vor desfăşura o serie de activităţi în Orăşelul Sănătăţii, precum ar fi:

– distribuirea materialelor informative privind impactul depresiei asupra societăţii în general şi asupra organismului uman, în particular,

– chestionarea populaţiei privind informarea despre factorii depresiei,

– consultaţia psihologului,

– măsurarea nivelului glicemiei,

– screeningul tensiunii arteriale,

– prezentarea şi participarea în jocuri de societate – suport pentru eliminarea stresului cotidian,

– master class culinar (participă medicul-şef sanitar de stat, Luminiţa Suveică şi bucătarul Marian Danu),

– prezentarea de către elevii unui liceu a hainelor handmade, confecţionate din materiale reciclabile,

– activități fizice alături de antrenori profesioniști,

– concert în aer liber.

Potrivit specialiștilor, depresia este o afecțiune medicală care influențează în mod negativ sfera emotivă, gândirea și comportamentul. Depresia se manifestă prin diverse simptome, cele mai des întâlnite fiind sentimentul profund de tristețe, pierderea interesului față de orice fel de activități, modificări ale poftei de mâncare care duc la pierdere sau creștere în greutate, dereglări de somn, anxietate sau iritabilitate, sentiment de vinovăție neadecvată etc.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în prezent, tulburarea depresivă este a patra cauza de dizabilitate, iar în anul 2020 se preconizează că va ajunge pe locul doi, după bolile cardiovasculare.

În datele American Psychiatric Association (2000), incidența tulburării depresive majore ar fi de 1% la bărbați și 3% la femei, vârsta medie este de 40 ani pentru ambele sexe, 50% din cazuri debutând înainte de 40 ani, iar 10% după 60 ani.

Specialiștii sugerează să ne adresăm medicului psihiatru în cazul în care apar simptomele tulburărilor depresive, pentru a beneficia de un ajutor calificat.

Semnele care indică agravarea unei infecții respiratorii

Odată cu instalarea sezonului rece crește numărul infecțiilor respiratorii, în cele mai multe cazuri fiind vorba despre răceală și gripă. Deși în majoritatea situațiilor astfel de afecțiuni pot fi tratate la domiciliu, conform recomandărilor oferite de medicul de familie sau de medicul infecționist, în unele cazuri manifestările clinice se pot agrava și atunci este necesară prezentarea într-un compartiment de primiri urgențe, scrie digi24.ro.

Persoanele care au un risc crescut de a dezvolta o infecție respiratorie și complicații ulterioare sunt cele cu un sistem imunitar slăbit, copiii, femeile însărcinate, pacienții cu boli cronice și vârstnicii. În unele situații, pe lângă manifestările clinice obișnuite în infecțiile respiratorii, precum tuse, strănut, congestie nazală, rinoree, o stare generală de rău și dureri musculare, pot să apară semne și simptome care indică agravarea acestei afecțiuni. Printre semnalele de alarmă se numără dispnee, adică dificultăți de respirație, wheezing sau respirație șuierătoare și febră persistentă. Indiferent de tipul infecției respiratorii, boala nu trebuie neglijată sau tratată necorespunzător, deoarece pot apărea complicații severe, precum pneumonia, sinuzita acută, bronșiectazia sau sindromul de detresă respiratorie la adult. Consultul medical este foarte important, pentru stabilirea diagnosticului corect și a tratamentului corespunzător, evitând astfel declanșarea acestor complicații. În cazul în care acestea totuși apar, este esențial ca pacientul să se prezinte de urgență la spital.

Crește numărul cazurilor de pneumonii și viroze la copii în Capitală

În municipiul Chișinău crește numărul cazurilor de bronhopneumonii, pneumonii acute, precum și viroze la copii. Despre aceasta a anunțat șefa-adjunctă la Direcția generală asistență medicală și socială, Marina Buga, în cadrul ședinței Primăriei, transmite Moldova1.

Potrivit Marinei Buga, cazuri de gripă nu au fost înregistrate.

„Situația epidemiologică s-a caracterizat prin prezența maladiilor infecțioase specifice perioadei sezonului rece. Este îmbucurător că nu sunt înregistrate cazuri de gripă. Motivele adresărilor sunt diverse, însă se atestă o creștere a adresărilor legate de bronhopneumonii, pneumonii acute, precum si virozele în mod special în rândul copiilor”, a declarat Marina Buga.

Conform datelor prezentate, în cadrul unităților de primiri urgente a spitalelor clinice municipale pe parcursul săptămânii trecute au fost înregistrate 3240 de adresări.

Peste 12 800 cetățeni au solicitat ambulanța în ultima săptămână

În perioada 18-24 noiembrie 2024, Dispeceratul comun de urgență al IMSP CNAMUP a înregistrat 12863 solicitări, inclusiv 1747 la copii. După acordarea asistenței medicale urgente la etapa de prespital, 5326 pacienți, dintre care 4230 adulți și 1096 copii au fost transportați la spitalele din țară. Din numărul total de solicitări – 319 au fost inutile, care nu corespundeau criteriilor de urgențe medico-chirurgicale, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Pe parcursul săptămânii, intervenția ambulanței a fost solicitată pentru pacienți din următoarele motive: 3736 urgențe cardiovasculare, dintre care 60 cu sindrom coronarian acut; urmate de 1894 patologii neurologice, dintre care 236 cu accidente vasculare cerebrale, 1548 boli respiratoria și 1132 urgențe traumatologice.

În perioada de referință, Serviciul de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească a fost solicitat pentru 61 persoane, care au suferit în urma a 47 accidente rutiere. După acordarea primului ajutor medical, echipele AMU au transportat 47 pacienți, inclusiv 8 copii la spital pentru continuarea tratamentului în condiții de staționar.

De asemenea au fost înregistrate 67 urgențe toxice, printre care 20 intoxicații cu medicamente, 18 intoxicații cu dioxid și monoxid de carbon, 9 cu ciuperci, 8 cu alcool, o persoană intoxicată cu droguri și 11 altele.

La Serviciul de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească au parvenit 36 solicitări pe motivul urgențelor generate de agenții chimici și de mediu: 17 persoane cu combustii, 11 cu mușcături/înțepături de insecte, 7 cu hipotermii și cite o persoană cu degerături și o electrocutare.