Trecerea la ora de vară! Ce efecte are fenomenul asupra organismului

O nouă formă de diabet, care nu este asociată cu obezitatea, a fost recunoscută oficial de către Federația Internațională de Diabet (IDF). Diabetul de tip 5, așa cum a fost denumit, afectează aproximativ 25 de milioane de persoane la nivel global.

Afecțiunea apare în special la adolescenți și adulți tineri, subponderali și subnutriți, și este cauzată de o producție insuficientă de insulină, indusă de malnutriție, potrivit The Independent.

Spre deosebire de tipurile cunoscute de diabet – tip 1 (autoimun) și tip 2 (corelat cu stilul de viață) – această formă nu are legătură cu obezitatea, fiind de multe ori confundată cu celelalte tipuri, ceea ce a dus la tratamente greșite și complicații grave.

Diabetul de tip 5 a fost recunoscut oficial în urma unui vot desfășurat pe 8 aprilie 2025, în cadrul Congresului Mondial al Diabetului organizat de IDF la Bangkok. Totodată, a fost creat un grup internațional de lucru care va elabora ghiduri de diagnostic și tratament, pentru a sprijini cadrele medicale în recunoașterea și tratarea acestei afecțiuni.

„A fost istoric subdiagnosticat și înțeles greșit. Recunoașterea oficială este un pas crucial în direcția conștientizării unei probleme devastatoare”, a declarat dr. Meredith Hawkins, profesor de medicină la Albert Einstein College of Medicine.

Ea avertizează că mulți pacienți primesc tratamente nepotrivite, uneori chiar periculoase, cum ar fi administrarea excesivă de insulină, care poate fi fatală în acest context.

„Diabetul legat de malnutriție este mai frecvent decât tuberculoza și aproape la fel de frecvent ca HIV/SIDA, dar lipsa unui nume oficial a împiedicat eforturile de diagnosticare și identificare a unor terapii eficiente”, a mai spus dr. Hawkins.

De-a lungul timpului, medicii au observat cazuri în care pacienții – de obicei tineri și slabi – prezentau simptome asemănătoare diabetului de tip 1, dar nu răspundeau la tratamentul cu insulină.

Abia în 2022, o echipă de cercetători a demonstrat că această formă este fundamental diferită de tipurile clasice de diabet, având la bază un defect metabolic profund în capacitatea organismului de a secreta insulină.

În prezent, nu există un tratament standard pentru diabetul de tip 5. Potrivit specialiștilor, alimentația pacienților ar trebui să includă mai multe proteine și mai puțini carbohidrați, în paralel cu corectarea deficiențelor de micronutrienți.„Totul trebuie cercetat atent, acum că avem recunoaștere oficială și sprijin internațional”, a subliniat dr. Hawkins.

Un copil de 11 ani, grav bolnav, a fost transportat, în colaborare cu Serviciul SMURD România, la Cluj Napoca. Intervenția a avut loc joi, 24 aprilie, ora 18:00.

Copilul a fost spitalizat la 31 martie la Institutul Mamei și Copilului din Chișinău, cu o patologie severă. Aici, copilului i s-au efectuat investigațiile necesare cazului și tratament corespunzător.

Totuși, starea pacientului rămânea a fi foarte gravă, fără evoluție pozitivă la tratament. În aceste condiții, medicii specialiști, printr-un consiliu medical extins și consult interspitalicesc transfrontalier cu colegii din România, au decis transferul micuțului la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca pentru tratament neurochirurgical specializat.

 Astfel, misiunea transfrontalieră a avut drept scop transportarea copilului în timp util și a fost realizată cu succes. Specialiștii basarabeni au asigurat transferul asistat cu monitorizarea parametrilor vitali și au predat în siguranță pacientul la vama Leușeni echipajului SMURD Iași.

Adolescenții care se culcă mai devreme și dorm mai mult decât colegii lor tind să aibă abilități mentale mai bune și să obțină rezultate mai bune la testele cognitive, au concluzionat cercetătorii, scrie The Guardian citat de g4media.ro.

Un studiu efectuat pe mai mult de 3.000 de adolescenți a arătat că cei care s-au culcat mai devreme și au dormit cel mai mult au obținut rezultate mai bune decât ceilalți la citire, vocabular, rezolvarea problemelor și alte teste mentale.

Cercetătorii se așteptau ca adolescenții cu obiceiuri sănătoase de somn să obțină scoruri mai bune decât cei care dormeau prost, dar au fost surprinși de impactul pe care îl aveau chiar și diferențele mici de somn.

„Credem că somnul determină abilitățile cognitive mai bune, în parte pentru că ne consolidăm amintirile în timpul somnului”, a declarat Barbara Sahakian, profesor de neuropsihologie clinică la Universitatea din Cambridge.

O noapte bună de odihnă a fost asociată de mult timp cu performanțe mentale mai bune, însă cercetătorii sunt încă pe cale să stabilească ce se întâmplă în adolescență, când dezvoltarea crucială a creierului coincide cu o schimbare către ore de culcare mai târzii și mai puțin somn în general.

Echipa lui Sahakian și cercetătorii de la Universitatea Fudan din Shanghai au analizat datele a 3.222 de tineri care au participat la studiul privind dezvoltarea cognitivă a creierului adolescenților, cea mai mare investigație pe termen lung privind dezvoltarea creierului și sănătatea copiilor din SUA. Cei care au participat au fost supuși unor scanări ale creierului, unor teste cognitive și și-au urmărit somnul cu ajutorul Fitbits.

Conform studiului, chiar și cei cu cele mai bune obiceiuri de somn au dormit mai puțin decât recomandă experții. Potrivit Academiei Americane de Medicină a Somnului, tinerii între 13 și 18 ani ar trebui să doarmă între opt și 10 ore pe noapte.

Adolescenții s-au împărțit în trei grupuri distincte. Primul, aproximativ 39%, se culca cel mai târziu și se trezea cel mai devreme, dormind în medie șapte ore și 10 minute pe noapte. Al doilea grup, aproximativ 24%, a dormit în medie șapte ore și 21 de minute. Al treilea, aproximativ 37%, s-a culcat cel mai devreme, a dormit cel mai mult, aproximativ 7 ore și 25 de minute.

Deși nu au existat diferențe semnificative în realizările educaționale ale diferitelor grupuri, cei din grupul trei au obținut cel mai mare scor la testele cognitive, urmați de grupul doi, iar grupul unu a obținut cel mai slab scor. Scanările cerebrale au arătat că cei din grupul trei aveau cele mai mari volume cerebrale și cele mai bune funcții cerebrale. Detaliile sunt publicate în Cell Reports.

Sahakian a declarat că a fost „surprinzător” faptul că diferențele minore în somn au avut un astfel de impact, adăugând: „Aceasta sugerează că diferențele mici în cantitatea de somn se acumulează în timp pentru a face o mare diferență în rezultate”.

Pentru adolescenții care doresc să își îmbunătățească somnul și să stimuleze abilitățile mentale, Sahakian recomandă exerciții fizice regulate pentru a ajuta la somn și să nu folosească telefoanele mobile sau computerele seara târziu.

Colin Espie, profesor de medicina somnului la Universitatea din Oxford, care nu a fost implicat în studiu, a declarat: „Una dintre consecințele faptului că avem creiere foarte evoluate, care pot efectua sarcini complexe, este că, în calitate de oameni, suntem deosebit de dependenți de somn, nu în ultimul rând în anii de dezvoltare.

„După cum arată această cercetare, adormitul târziu și somnul mai puțin sunt problematice. Fără îndoială, acest lucru este exacerbat în zilele de școală, când tinerii trebuie să se trezească relativ devreme pentru școală și să recupereze în weekend – un fenomen cunoscut sub numele de „jet lag social”.

El a adăugat: „Am face bine ca societate să punem mai mult accentul pe somn, de exemplu, încorporând mai mult conținut privind sănătatea somnului în educația personală și socială la școala secundară.” Proiectul Teensleep de la Oxford propune modalități de a-i ajuta pe adolescenți să-și îmbunătățească sănătatea somnului.

Gareth Gaskell, profesor de psihologie la Universitatea din York, a salutat accentul pus pe adolescența timpurie. „Aș dori să văd mai multe studii de intervenție în timpul adolescenței, astfel încât să putem afla cum să ajutăm adolescenții care ar putea avea modele de somn suboptimale. Adesea, se pot face schimbări destul de simple ale rutinei de culcare, de exemplu în ceea ce privește utilizarea ecranului, pentru a îmbunătăți momentul și durata somnului.”