Vaccin anti-fumat

10/08/2012

Ştiri

Se pare că viciul fumatului va rămâne în trecut pentru că savanţii americani au inventat vaccinul contra dependenţei de nicotină şi au experimentat-o cu succes pe şoriceii de laborator.

Toate încercările anterioare de a crea un vaccin împotriva fumatului eşuau, deoarece acestea nu treceau testarea experimentelor clinice. Cauza fiind faptul că toate aveau în coponența lor anticorpi împotriva nicotinei, iar efectul dura doar câteva săptămâni de la vaccinare, după care era necesar revaccinarea cu acest scump preparat medicamentos. Mai mult, în procesul de cercetare aceste vaccine au arătat nişte rezultate dubioase.

Cum funcționează vaccinul?

Vaccinul se prepară pe bază de microorganisme. Când vaccinul pătrunde în organism, sistemul imunitar îl depistează şi începe să formeze anticorpi, ceea ce duce la formarea imunităţii. Dacă mai apoi persoana se întâlneşte cu catalizatorul infecţiei, el nu se va îmbolnăvi deoarece organismul este deja gata de o eventuală întâlnire cu virusul.

În legătură cu faptul că moleculele nicotinei au mărimi exagerat de mici, sistemul imunitar nu le recunoaşte. Iar formarea vaccinului pe bază de molecule de nicotină ar fi foarte eficient, iar organismul ar putea reacţiona mereu oferindu-ne şansa să fim sănătoşi.

Noul vaccin

Pentru crearea noului vaccin savanţii au folosit legătura genetică a anticorpilor împotriva nicotinei, pe care au introdus-o în informaţia genetică a virusului inofensiv pentru om. Informaţia genetică a virusului deasemenea conţinea date despre faptul că vaccinul trebuie să nimerească în celulele ficatului. După ce vaccinul nimereşte în ficat, legătura genetică a anticorpilor se aliniază în coloane şi rânduri care formează un tip de plasă şi încep să formeze o protecţie pentru organism.

Rezultate experimentului noului vaccin

Dacă următoarele experimente vor fi satisfăcătoare, atunci vaccinul va deveni un preparat foarte bun pentru oamenii care vor să lase fumatul: vaccinului nu va permite persoanei să primească satisfacţie de la tutun, ba din contra, va trezi senzaţii neplăcute şi astfel va scăpa de dependența de fumat.

Vaccinul va putea fi folosit şi de persoanele care nu au fumat niciodată, în mod de profilaxie.

Sursa: www.zdorovieinfo.ru

Criză de medici în țară. Ala Nemerenco: 12 raioane nu au medic legist

Mai multe localități din țară duc lipsă acută de medici de familie, iar în 12 raioane nu există niciun medic legist, a declarat ministra Sănătății, Ala Nemerenco.

Totodată, aceasta susține că statul depune eforturi pentru a încuraja angajarea tinerilor specialiști în instituțiile medicale din raioane, deoarece lipsa de cadre este explicată de cele mai multe ori de îmbătrânirea sau pensionarea personalului medical. Potrivit ministrei, în ultimii ani s-a investit în infrastructura medicală, în instruirea medicilor și au fost majorate salariile, transmite radiomoldova.md.

Pe lângă medicii de familie, în multe raioane lipsesc specialiștii în oncologie, cardiologie și neurologie, a declarat la emisiunea „Spațiul Public” ministra Sănătății, Ala Nemerenco.

Totodată, ea dă asigurări că lipsa de cadre medicale din sistem nu este mai mare decât în țările din Uniunea Europeană. Ministra a specificat că în ultimii ani s-au majorat considerabil salariile în sistem.

„În anul 2020, salariul mediu al unui medic în Republica Moldova era 11.000. La moment, salariul mediu, absolut pe toate specialitățile, este 18.000. Dacă ne referim la unele specialități, salariul mediu, de exemplu în reanimatologie și anesteziologie, ajunge și la 25.000 de lei. În medicina legală, salariul era 14.000 de lei. Noi am majorat acum salariul și este de 28.000”, a menționat ministra Sănătății.

Ala Nemerenco a precizat că nu doar salariile reprezintă factorii decisivi care îi determină pe medici să abandoneze sistemul sau să plece la muncă în alte țări, precum dezvoltarea economică și politică a țării.

„Există așa-numiții push factor, factorii care de fapt împing spre migrație un medic și salariul nu se află pe primul loc. De fapt, pe primul loc se află dezvoltarea economică și politică a țării, dacă ei văd o perspectivă pentru următorii ani sau nu. Nu doar medicii, dar și alți lucrători vor lua cumva calea migrației, deoarece ei se gândesc, de asemenea, la prosperitatea familiei. Doi – sunt condițiile de lucru în instituția medicală, care pentru medici este un factor mult mai important chiar decât salariul pe care îl primește. De ce? Fiindcă lipsa condițiilor de fapt influențează foarte mult calitatea actului medical”, a precizat Ala Nemerenco.

Ministra Sănătății a precizat că în ultimii doi ani și jumătate s-au investit peste trei miliarde de lei în reconstrucția departamentelor și secțiilor, dar și pentru modernizarea și reînnoirea echipamentelor.

Precizăm că, de la începutul acestui an, salariile cadrelor medicale care sunt plătite din Fondul Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală au fost majorate cu 15% sau de la 700 până la 3.000 de lei, în funcție de specialitate, vechime și nivelul studiilor. De aceste majorări salariale beneficiază 44.600 de angajați din sistemul medical.

O epidemie de rujeolă face victime printre copii, în SUA. Deja doi copii morți

Un al doilea copil a murit de rujeolă în Statele Unite, victimă a unei epidemii care s-a declanşat în Texas, fiind vorba de o boală foarte contagioasă, a cărei gestionare de către secretarul sănătăţii, Robert Kennedy Jr, a fost criticată, relatează AFP citat de observatornews.ro.

Copilul a murit joi într-un spital din Lubbock, în nord-vestul statului Texas, din cauza unei „insuficienţe pulmonare cauzate de rujeolă”, au anunţat într-un comunicat autorităţile sanitare ale statului. Acestea au adăugat că copilul nu fusese vaccinat împotriva rujeolei şi nu avea probleme de sănătate cunoscute.

Copii răpuşi de rujeolă, în SUA

Secretarul sănătăţii, Robert Kennedy Jr (RFK, nepotul preşedintelui asasinat în 1963), s-a deplasat la faţa locului pentru a „consola familia” după decesul copilului, o fetiţă de 8 ani, a anunţat el duminică pe X.

Decesul vine în contextul în care peste 600 de cazuri de rujeolă au fost raportate în Statele Unite în acest an, dintre care aproape 500 în Texas de la sfârşitul lunii ianuarie. Un prim copil nevaccinat murise deja la Lubbock la sfârşitul lunii februarie, fiind primul deces legat de această boală în aproape zece ani în Statele Unite.

Autorităţile din statul vecin New Mexico (sud-vest) anunţaseră, de asemenea, la începutul lunii martie, că virusul rujeolei a fost detectat la un pacient nevaccinat după decesul acestuia, dar cauza decesului este încă în curs de investigare, relatează news.ro.

Rujeola și amnezia imunitară: De ce este esențială vaccinarea pentru protecția pe termen lung?

Apariția rujeolei nu aduce beneficii sistemului imunitar, ci dimpotrivă, chiar și un caz ușor de rujeolă distruge celulele de memorie care protejează organismul de germenii întâlniți anterior. Acest fenomen este cunoscut de medici ca „amnezie imunitară”, scrie G4Media.ro

Conform discuțiilor cu specialiștii, rujeola se dovedește a fi mai periculoasă decât se credea, chiar dacă există mituri care spun că infecția cu acest virus ar întări sistemul imunitar, oferind un antrenament benefic celulelor. În realitate, efectul este opus, afirmă Adam Ratner, specialist în boli infecțioase din New York, transmite Los Angeles Times.

O asemenea minciună vehiculată pe rețelele sociale în timpul unui focar de rujeolă a fost acela că, dacă ești infectat cu virusul în loc să fii vaccinat, îți întărești sistemul imunitar. Adevărul, a spus Ratner, „este exact opusul”.

”O consecință insidioasă, dar mai puțin cunoscută, chiar și a unei infecții ușoare cu rujeolă este că ucide chiar acele celule care își amintesc cu ce agenți patogeni s-a luptat anterior pacientul și cum au fost câștigate acele bătălii.”, a spus ea.

Acest virus ucide celulele care au memoria agenților patogeni cu care pacientul s-a confruntat anterior, reducând astfel protecția împotriva altor boli. Medicii avertizează că această „amnezie imunitară” îi lasă pe pacienți vulnerabili la recurența bolilor, iar informațiile sunt confirmate de mai multe surse.

Rujeola este periculoasă întrucât distruge memoria imunitară dobândită prin expuneri anterioare la germeni. Studiile arată că poate dura până la 2-3 ani pentru ca memoria imunitară să fie restabilită după infecția cu rujeolă, perioadă în care pacienții sunt mai susceptibili la reinfecții.

În plus, durata medie a amneziei imune cauzate de rujeolă a fost de 27 de luni în studiile realizate în SUA, Marea Britanie și Danemarca. Complicațiile pot implica necesitatea revaccinării sau a unei noi expuneri la agenții patogeni anterior întâlniți, pentru a restabili funcția imunitară corectă.

Aceste găsiri subliniază importanța vaccinării împotriva rujeolei, nu doar ca protecție împotriva bolii în sine, ci și pentru a preveni eliminarea memoriei imunitare. Amnezia imunitară poate explica de ce rujeola este atât de periculoasă, chiar și după vindecarea aparentă.