Suspiciune de rujeolă în Chișinău

Guvernul canadian a anulat un acord cu compania americană de biotehnologie Novavax pentru achiziționarea de vaccinuri COVID-19 care urmau să fie fabricate în Canada, potrivit documentelor depuse marți la autoritatea de reglementare, transmite AFP citat de Agerpres.

Compania din Maryland a anunțat că a fost notificată vineri că guvernul canadian ‘încheie, cu efect imediat’, un acord semnat în ianuarie 2021 pentru achiziționarea de milioane de doze.

Motivul invocat este că Novavax ‘nu a primit aprobarea de reglementare pentru vaccinul său Covid-19’ până la 31 decembrie 2024.

Ottawa a anunțat în februarie 2021 că Novavax va fi prima companie care va produce un vaccin împotriva Covid-19 în Canada, cu construcția de noi facilități la Montreal capabile să producă până la două milioane de doze pe lună.

Acordul a fost modificat ulterior pentru a adăuga un termen limită de 31 decembrie 2024 pentru fabricarea vaccinului.

Novavax a fost una dintre primele companii intrate în cursa globală de vaccinare în timpul pandemiei, dar a rămas în urmă după ce s-a confruntat cu întârzieri de producție și de reglementare.

Anul trecut, companiile farmaceutice au raportat o scădere a vânzărilor de vaccinuri împotriva Covid.

Aspirina, un analgezic banal, ar putea juca un rol important în lupta cu cancerul. Revista de știință Nature, scrie că oamenii de știință au descoperit, în urma unor experimente pe animale, că aspirina poate încetini răspândirea bolii prin stimularea sistemului imunitar. Oamenii de știință cred că aspirina poate opri răspândirea cancerului, scrie digi24.ro.

Asta după ce s-au făcut mai multe experimente pe șoareci care au arătat că medicamentul îmbunătățește capacitatea sistemului imunitar de a riposta și de a reduce metastazele. Adică tumorile secundare care se formează în corp. Până când aspirina se va prescrie în cazul pacienților cu cancer va mai dura, asta pentru că mai sunt întrebări care au nevoie de răspunsuri. Până la urmă vorbim despre un experiment pe animale, ale cărui rezultate trebuie confirmate și la oameni. Și nu este clar dacă efectul funcționează pentru toate tipurile de cancer sau doar pentru unele specifice. Experții îi avertizează pe bolnavii de cancer să nu ia aspirină după ureche. Pastila poate provoca sângerări interne periculoase, inclusiv accidente vasculare cerebrale. A spirina are potențialul de a fi mai puțin costisitoare decât terapiile pe bază de anticorpi și, prin urmare, mai accesibilă la nivel global.

O nouă parte componentă a sistemului imunitar uman a fost descoperită și este o mină de aur de potențiale antibiotice, au declarat oamenii de știință, potrivit BBC. Cercetătorii au demonstrat că o parte a organismului cunoscută pentru reciclarea proteinelor are un mod secret care poate lansa un arsenal de substanțe chimice care ucid bacterii, scrie digi24.ro.

Cercetătorii din Israel spun că acest lucru transformă înțelegerea asupra modului în care oragnismul uman este protejat împotriva infecțiilor și oferă un nou loc în care specialiștii pot căuta antibiotice pentru a aborda problema tot mai mare a superbacteriilor care rezistă la medicamentele actuale. Descoperirea se concentrează pe proteazom – o structură minusculă care se găsește în fiecare celulă a corpului. Rolul său principal este de a descompune proteinele vechi în bucăți mai mici, astfel încât acestea să poată fi reciclate pentru a produce proteine noi. Însă o serie de experimente, detaliate în revista Nature, arată că proteazomul detectează când o celulă a fost infectată de bacterii, apoi își schimbă structura și rolul. Acesta începe să transforme proteinele vechi în arme care pot rupe stratul exterior al bacteriilor pentru a le ucide.

Prof. Yifat Merbl, de la Institutul de Științe Weizmann, a declarat pentru BBC: „Este foarte interesant, pentru că nu am știut niciodată că acest lucru se întâmplă. Am descoperit un nou mecanism de imunitate care ne permite să avem o apărare împotriva infecțiilor bacteriene. Se întâmplă în tot corpul nostru, în toate celulele, și generează o clasă cu totul nouă de potențiale antibiotice naturale”.

Pentru a găsi aceste antibiotice naturale, echipa de cercetare a trecut printr-un proces pe care l-a numit „aruncarea gunoiului”. Acestea au fost testate pe bacterii în creștere în laborator și pe șoareci cu pneumonie și septicemie. Cercetătorii au declarat că au obținut rezultate comparabile cu cele ale unor antibiotice consacrate. Iar atunci când cercetătorii au luat celule în laborator și au dezactivat proteazomul, acestea au fost mult mai ușor de infectat cu bacterii precum Salmonella. Prof. Daniel Davis, șeful departamentului de științe ale vieții și imunolog la Imperial College London, a declarat că descoperirile au fost „extrem de provocatoare și foarte interesante”, deoarece au schimbat înțelegerea despre modul în care organismul luptă împotriva infecțiilor.

„Ceea ce este cu adevărat interesant despre acest lucru este că este un proces total nedescoperit prin care moleculele anti-germen sunt făcute în interiorul celulelor noastre, se simte profund important și surprinzător”.

Dar el a avertizat că transformarea acestui proces într-o nouă sursă de antibiotice este o idee care „trebuie încă testată” și care va lua timp. Se estimează că mai mult de un milion de oameni mor anual din cauza infecțiilor rezistente la medicamente precum antibioticele. Dar, în ciuda necesității, a existat o lipsă de cercetare în dezvoltarea de noi antibiotice pentru a ține pasul cu cererea. În acest context sumbru, faptul că unii oameni de știință au un nou loc în care să caute este o sursă de optimism.