Liliana Rotaru, Președinta CCF Moldova, despre dragostea de carte

De Ziua Națională a lecturii am discutat cu Liliana Rotaru, Doctor în filologie și cum mulți o cunoaștem Președinta CCF Moldova – copil, comunitate, familie. Pe lângă dragostea și grija de copii, doamna Rotaru este foarte pasionată de lectură. Ca să o descoperim mai mult în acest sens, i-am adresat câteva întrebări.

Cine v-a insuflat dragostea față de cărți?

Tatăl meu a fost un cititor avid și pasionat. A fost întotdeauna cu cartea în mână sau aproape de el. Nu mi-l amintesc altfel. Probabil, imitându-l am început să citesc.

Ce pierde un tânăr care nu citește? 

Oamenii care nu citesc pierd tare multe. Eu sper că le compensează din alte surse. Eu pot să vă spun ce câștigă cei care citesc – orizonturi mai largi de cultură, istorie, geografie, artă, relații între oameni și multe altele. Copilul câștigă o lume întreagă, poate călători, își face prieteni, trăiește adevărate aventuri alături de personaje literare și învață să înțeleagă lumea și să-și creeze relații. Pentru copilul din medii sociale dezavantajate, lectura e speranța și frumos.

Care este cartea copilăriei dvs.? 

Eu am început să citesc de foarte devreme, de la 4 ani și, desigur, gusturile mele s-au schimbat pe parcursul copilăriei. Probabil, sunt mulți oameni care, ca și mine, au trecut de la povești populare (românești și din întreaga lume) la mituri, la cărți de aventuri și apoi la clasicii literaturii românești și universale. Când eram adolescentă îmi plăceau romanele despre trecerea de la copilărie la maturitate, despre ”devenire”, așa-numitele bildungsroman. Îmi imaginam cum m-aș fi comportat într-o situație sau alta. Și acum, la maturitate îmi place această proză.

În prezent, o mare parte din oameni preferă lecturi formatoare, există riscul de a rata farmecul lecturilor beletristice? 

Lectura trebuie să răspundă nevoilor fiecărui om. Nu putem dicta ce să citească, putem recomanda doar. Și dacă cititorul preferă un anumit gen literar care îl ajută să devină o versiune a sa mai bună, e absolut OK.

Ce carte v-a influențat cel mai mult? 

Am câteva cărți preferate, dar nu mă pot opri asupra uneia. Din clasici, îmi place seria ”Comedia umană” de Balzac, îmi place poezia rusă de la începutul sec. al XX-lea, îmi place Dickens și Edgar Poe, din autorii moderni îmi plac Ian McEwan, Amor Towles, Ken Follet.

Apreciați valoarea unei cărți pe baza gustului personal sau a recomandărilor criticilor ori a prietenilor? 

Eu am câțiva scriitori preferați și de multe ori le caut cărțile. Uneori văd o referință la o carte sau autor care nu-i cunosc și mă documentez. Pot citi o recenzie la carte sau o sinopsă și dacă mă captivează, voi căuta cartea.

Cât timp dedicați lecturii? 

Eu citesc în fiecare zi, 1-2 ore, în weekend mai mult, iar în vacanță îmi ”iau” pe kindle câteva cărți.

Ce carte găsim în prezent pe noptiera dvs? 

Citesc o sagă despre o tânără evreică care este confundată cu fiica unei familii de oficiali naziști, după bombardamentul casei în care lucra menajeră. Luând identitatea tinerei moarte, protagonista are șansa de a supraviețui dar și niște riscuri enorme pentru siguranța ei fizică, dar și pentru tumultul moral. Autorul reușește să transmită conflictul ei intern între a rămâne în nouă identitate pentru a ajuta prizonierii și a fi onestă și autentică în credința și personalitatea ei.

Preferați să citiți cărți tipărite sau în format electronic? De ce? 

În ultimii 7-8 ani, de când am descoperit kindle, citesc aproape tot în format electronic, anume ca să evit kilograme de bagaj sau dilema locului pe rafturi și în dulapurile de cărți.

Ce carte ați citit de mai multe ori?

Am citit puține cărți de mai multe ori, de obicei se întâmplă când a trecut mult timp, 10 sau 20 de ani, când o carte îmi pare foarte relevantă timpului (așa am recitit 1984 de Orwell), sau am citit cartea în română sau rusă, iar acum o citesc în engleză, chiar acum am descărcate două romane ale Agatha Christie.

Vă mulțumim.

#usideschise cu Radu și Ana Sârbu: perioadele de glorie, frica de necunoscut, obstacolele din relația de 25 de ani

Radu Sârbu și soția sa, Ana în întâlnirea cu Aura din București au vorbit despre viața în cuplu, carieră, trecut și copii. Greșelile pe care le facem toți în relația cu celălalt, cum să depășim momentele dificile dar și cum trecutul OZONE și-a pus amprenta în prezentul lor.

Văzut cuminte de public, dar cu caracter de soție – Radu Sârbu ne dezvăluie traseul său muzical și personal, iar Ana povestește cum din o femeie foarte geloasă a devenit una puternică, sigură pe ea și independentă!

Fie că te uiți singur sau alături de partenerul de viață, nu rata n episod de #usideschise ce îți poate schimba relația în bin!

Sfaturile, picanterii din propria lor relație și obstaclele întânite sunt doar câteva din direcțiile ce le vei simți în acest interviu.

Vadim Cușnir. LUPTA cu feministele este doar un PR sau o necesitate? | #podcastunic 01

Ce înseamnă să fii omul căruia îi exploadează capul de idei noi? Se transformă acest lucru într-o sursă extrem de valoroasă de inspirație sau este mai degrabă o povară imensă? Și, de fapt, cine este, dincolo de Vadim Cușnir – omul de afaceri și veșnicul CONTRA, Vadim Cușnir OMUL?

Cu declarații pipărate și umor specific, Vadim Cușnir – povestește despre afacerile din Moldova față de cele din România, feministele, “menirea lui” pe lume și eșecurile din viață. Deși fiecare dintre noi are propriul drum către succescu siguranță poți descoperi cel puțin câteva lecții în podcastul de azi, pe care credem noi că te vor ajuta să le folosești drept sursă de inspirație în călătoria ta către schimbare.

Dă play și ascultă această discuție!

https://youtu.be/w-BJf7aswaA

#usideschise cu Marcel Pavel: pierderea mamei, copil la 50 ani, pericolul pentru carieră

„Dacă nu îți cunoști valoarea, este greu să te faci respectat”, mărturisește invitatul emisiunii #usideschise, Marcel Pavel.
Este oare necesară dependența exclusiv de topuri sau ține mai degrabă de autenticitate, de a fi pur și simplu tu însuți prin muzica cu care reușești să ajungi la sufletele oamenilor? S-a lansat la 40 de ani, “deloc târziu” spune chiar el, dar încă îi reușește să rămână un artist relevant într-o lume în continuă schimbare.
Cum a fost drumul către succes, ce compromisuri a făcut și care sunt principiile sale etice – sunt doar câteva din subiectele discutate în cadrul interviului.

O mamă din Siria și-a adus acasă nou-născutul prematur, imediat după cutremur. Trei zile mai târziu, locuința s-a prăbușit peste ei
Articolul anterior
Stoltenberg: ”Putin pregăteşte noi ofensive. Trebuie să ajutăm mai mult Ucraina”
Articolul următor