Albert Einstein a fost unul dintre cei mai străluciți oameni de știință din istorie, dar acest lucru nu a însemnat că a fost și un soț foarte bun.
Scrisorile de dragoste ale lui Einstein către prima sa soție, Mileva Maric, sunt renumite pentru că erau scrise într-un mod romantic. Dar același om care a scris că este „nebun de dorință” a elaborat și un set de reguli stricte pe care Mileva Maric trebuia să le respecte.
Albert Einstein a cunoscut-o pe Mileva în anul 1896, la Institutul Politehnic din Zurich, ea fiind cu patru ani mai mare decât el şi, de asemenea, singura femeie care studia fizica la Institut. Între cei doi s-a legat o prietenie, grație intereselor comune, așa că în anul 1903 Einstein și Mileva s-au căsătorit.
Numai că, la 11 ani de la căsătorie, cei doi au căzut de acord că între ei nu mai este nimic mai mult decât o simplă prietenie, astfel că – de dragul celor trei copii pe care îi aveau – au exclus divorțul.
Însă, într-o ultimă încercare de a își salva căsnicia, Albert Einstein i-a impus soției sale un set de reguli stricte – pe care se aștepta ca aceasta să le urmeze (reguli care se regăsesc în volumul lui Walter Isaacson, “Einstein: Viaţa şi universul său”).
Einstein avea pretenția ca soția lui să-l servească, dar să nu se aștepte la niciun semn de afecțiune din partea lui. Milevei Maric trebuia să aibă grijă de casă și să-i gătească lui Albert Einstein trei mese pe zi.
În plus, femeia avea îndatorirea de a se asigura că hainele fizicianului sunt în ordine și că biroul acestuia nu este folosit de nimeni altcineva.
Însă, regulile lui Albert Einstein nu vizau numai aspectele care țineau de curățenia casei sau prepararea mâncării. Mai exact, acesta i-a cerut soției lui:
- Să renunțe la toate relatiile sale personale cu el, atâta timp cât nu erau necesare din punct de vedere social.
- Să nu aibă pretenția să stea acasă cu ea, ori să călătorească împreună.
- Să nu se aștepte la niciun fel de intimitate cu acesta și nici să îi facă reproșuri vis-a-vis de acest lucru.
- Să nu mai vorbească, dacă îi este cerut acest lucru.
- Să părăsească dormitorul sau biroul bărbatului, imediat ce îi este cerut acest lucru, fără să se opună.
- Să nu îl critice pe soțul său.
- Să nu îl denigreze pe Einstein, în fața celor trei copii pe care îi aveau împreună.
Această listă de cereri a fost scrisă în anul 1914.
Inevitabilul s-a produs, Maric nu a suportat comportamentul lui Einstein, așa că – în cele din urmă – aceasta a plecat din casa lor din Berlin, împreună cu cei trei copii – Liserl, Hans-Albert și Eduard. În anul 1919 – cei doi divorțează, iar pe Einstein nu părea să îl deranjeze acest lucru, el declarând că era fericit să trăiască singur “în apartamentul său mare, într-o liniște netulburată de nimic.”
Imediat după ce divorțul său a devenit oficial, Einstein s-a căsătorit cu a doua sa soție, Elsa. Omul de știință a cunoscut-o pe Elsa Lowenthal, verişoara sa, 1912, în timpul unei vizite la Berlin, unde se mutase cu fosta sa soție – Mileva Maric.
După ce s-au căsătorit, Elsa Lowenthal părea dispusă să respecte regulile soțului său, însă acest lucru nu i-a asigurat fericirea. Einstein a înșelat-o pe Elsa, inclusiv cu secretara lui – Bette Neumann.
În 1935, Elsa și Albert Einstein s-au mutat în Statele Unite ale Americii, însă numai după un an – femeia a murit.
Deși nu a avut noroc în dragoste, iar căsniciile lui nu au fost așa cum el și-a dorit, Einstein excela pe plan profesional. În 1922, Albert Einstein a fost întrebat de către un curier ce este fericirea. Einstein, în loc de bacșiș, i-a scris pe o hârtie cuvintele care, mai târziu, s-au transformat în Formula Fericirii:
“O viață simplă și modestă aduce mai multă bucurie decât urmărirea succesului într-o neliniște constantă”.
Biletul lui Einstein a fost vândut în 2017 cu peste un milion de dolari.
sursa: www.omofon.com
