Ionel Istrati este un artist cu o voce puternică care a devenit cunoscut atât în țară, cât și peste hotare datorită pieselor și videoclipurilor sale pline de culoare și imaginație.
A urcat pentru prima dată pe scenă, încă în anul 1998 și de atunci a înțeles, că muzica este viața lui. De mic copil, Ionel a fost numit „Privighetoarea Nistreană” pentru vocea sa excepțională. În anul 2008 și-a lansat primele piese și a filmat primul său videoclip la piesa „Poate”. Totuși, hitul care l-a consacrat și a fost desemnat șlagărul anului 2011, este piesa „Люблю тебя”, videoclipul căreia a acumulat în același an, într-un timp record, peste un milion de vizualizări. Iată ce ne-a mărturisit artistul despre evoluția sa, de până acum.
„Sunt de aproape 20 de ani în frumusețea muzicii, în zâmbetul cald al celor care m-au susținut. Eram foarte mic când culegeam aplauze și o făceam pe mama fericită. Am avut întotdeauna oameni frumoși alături, iar în 2008 am creat primul clip. Muzica este cea mai frumoasă revelație a omenirii, ce minunat că o putem savura!”
Ionel a făcut și un filmuleț despre activitatea sa, pe care l-a plasat pe canalul său de youtube. Mai jos, îți propun să-l vizionezi și tu:
Cazul tinerei moldovence decedate într-un club din Cipru: Autoritățile din Moldova au deschis un dosar pentru a investiga circumstanțele morții
Autoritățile din Republica Moldova au deschis un dosar penal în urma decesului unei tinere moldovence, care a murit în Cipru, în urma unor circumstanțe încă neclare, scrie breakingnews.md.
Tragedia a avut loc recent, iar familia tinerei a fost șocată și copleșită de vestea că fiica lor a decedat în afacerea de muncă din Cipru. Potrivit presei, aceasta se afla la muncă în Cipru, unde a avut un loc de muncă la un restaurant dintr-o localitate turistică, iar la câteva zile după ce a plecat din Moldova, a fost găsită decedată.
În acest moment, autoritățile din Moldova colaborează cu cele cipriote pentru a clarifica circumstanțele exacte ale morții tinerei, iar ancheta urmează să stabilească dacă există vreo implicare externă sau neglijență din partea angajatorului sau a altor persoane.
Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) al Republicii Moldova a emis un comunicat prin care a confirmat că au fost întreprinse toate măsurile pentru a adresa cazul și pentru a asigura că ancheta se desfășoară corespunzător. În același timp, MAEIE a precizat că va sprijini familia victimei și va pune la dispoziție toate informațiile necesare în acest sens.
De asemenea, autoritățile din Cipru au deschis propria anchetă pentru a investiga această tragedie și au promis să colaboreze cu autoritățile din Moldova pentru a soluționa cazul cât mai repede. Rudele tinerei decedate se află în stare de șoc și sunt foarte îngrijorate de motivele care au dus la acest incident tragic.
Medvedev amenință cu al Treilea Război Mondial: „Consultați-vă cu Trump, ticăloșilor”
Kremlinul a emis un avertisment dur, susținând că NATO ar putea fi atras într-un război total dacă Marea Britanie și Franța își duc mai departe planul de a trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina, scrie adevarul.ro.
Inițiativa, denumită „coaliția celor dispuși,” condusă de premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron, prevede trimiterea a 10.000 de soldați și a unor dragoare de mine din țările UE și NATO.
Rusia consideră acest plan o amenințare directă, iar fostul președinte Dmitri Medvedev l-a condamnat, insistând că doar statele non-NATO ar trebui să participe la misiuni de menținere a păcii.
Medvedev a lăsat să se înțeleagă că Donald Trump a înțeles obiecțiile lui Putin față de trupele NATO în Ucraina, însă o forță din marile state occidentale susținută de SUA este considerată de Kiev ca fiind vitală pentru garantarea securității sale viitoare în fața unei noi invazii ruse.
„Asta înseamnă război cu NATO. Consultați-vă cu Trump, ticăloșilor”, a adăugat Medvedev.
Avertismentul lui Medvedev împotriva coaliției dintre Marea Britanie și Franța a fost susținut de adjunctul ministrului rus de externe, Alexander Grushko, care a declarat că orice forță trimisă în Ucraina trebuie să fie „neînarmată”.
„Nu ne pasă absolut deloc sub ce etichetă contingentele NATO pot fi desfășurate pe teritoriul Ucrainei: fie că este vorba de Uniunea Europeană, NATO sau în calitate națională”, a declarat Medvedev.
El a spus că „observatori neînarmați” sau o „misiune civilă” ar putea fi acceptabile, dar că Ucraina trebuie să fie neutră și nu pro-occidentală.
Un acord trebuie să „excludă apartenența Ucrainei la NATO și posibilitatea de a desfășura contingente militare străine pe teritoriul său sau de a-l folosi pentru a exercita presiuni militare asupra Rusiei”, a transmis Medvedev.
„O parte din aceste garanții ar trebui să fie statutul neutru al Ucrainei și refuzul țărilor NATO de a o accepta ca membru al alianței”, a mai adăugat Medvedev.
„Militarii britanici vor rămâne în Ucraina pentru totdeauna”
Comentatorul media de stat rus Vladimir Kornilov a declarat că trupele britanice trimise în Ucraina riscă moartea.
„Care este marea problemă, Sir Starmer? Recunoașteți în fața publicului dumneavoastră: militarii britanici vor rămâne în Ucraina pentru totdeauna dacă vor intra. Pentru că ar fi o țintă legitimă pentru Rusia”, a spus Vladimir Kornilov.
Premierul britanic a condus eforturile de sprijinire a Ucrainei împreună cu președintele francez Macron.
Sir Keir l-a acuzat pe Putin că încearcă să „întârzie” o încetare a focului, în timp ce Macron a declarat că președintele rus „nu pare să caute sincer pacea”.
Șefii militari din „coaliția celor dispuși” se vor întâlni joi la Londra pentru a discuta planurile privind desfășurarea unei forțe de menținere a păcii în Ucraina în cazul unei încetări a focului.
În urma unei reuniuni virtuale care a avut loc sâmbătă cu liderii altor 26 de națiuni, precum și cu reprezentanți ai UE și NATO, Sir Keir a declarat că au fost oferite „noi angajamente” și că planificarea va trece acum într-o „fază operațională”.
Rămâne neclar care națiuni și-au angajat trupele pentru o operațiune de menținere a păcii, în timp ce mai multe au sugerat că astfel de discuții sunt premature având în vedere lipsa unei încetări a focului.
Macron a sugerat că ia în considerare mobilizarea civililor pentru a ajuta Ucraina, dar a declarat că revenirea serviciului militar obligatoriu nu este „o opțiune realistă”, deoarece Franța nu are „logistica” necesară pentru recrutare.
„Vom căuta modalități de mobilizare a civililor”, a declarat el reporterilor la sfârșitul săptămânii.
Alte țări, inclusiv Turcia, Canada și Australia, discută, de asemenea, planuri pentru a ajuta forțele președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Trump discută cu Putin
Trump se așteaptă să vorbească marți, 18 martie 2025, cu Putin, după ce a afirmat că s-au înregistrat progrese semnificative în negocierile de pace.
„Voi vorbi cu președintele Putin marți. S-au făcut multe lucruri în weekend. Vrem să vedem dacă putem pune capăt acestui război. Poate că putem, poate că nu putem, dar cred că avem o șansă foarte bună”, a declarat Trump reporterilor la bordul Air Force One, în drum din Florida spre Washington.
Trump a spus că ”împărțirea anumitor bunuri” va face parte din discuția despre încheierea războiului.
„Vom vorbi despre terenuri. Vom vorbi despre centrale electrice”, a spus președintele SUA.
Kremlinul a anunțat ora la care Trump și Putin vor discuta despre Ucraina
Convorbirea telefonică de marţi între preşedinţii rus şi american, Vladimir Putin şi Donald Trump, este prevăzută să aibă loc între 15:00 și 17:00, ora României, a anunţat Kremlinul, precizând că cei doi lideri urmează să discute despre conflictul din Ucraina şi „normalizarea” relaţiilor ruso-americane, informează Reuters. Apelul „va avea loc între 16:00 și 18:00, ora Moscovei”, a anunţat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în timpul unui briefing, scrfie digi24.ro.
Donald Trump vrea să-l convingă pe Vladimir Putin să-i accepte propunerea privind un armistiţiu de 30 de zile în Ucraina, o idee faţă de care preşedintele rus a emis până acum rezerve. Săptămâna trecută, Putin s-a arătat dispus să abordeze împreună cu Trump semnele de întrebare referitoare la propunerea de armistiţiu de 30 de zile în Ucraina, pe care Kievul a acceptat-o deja. Ca răspuns la propunere, Putin a dat asigurări că Rusia sprijină un armistiţiu, dar vede multe probleme în aplicarea şi verificarea unei încetări a focului şi în împiedicarea Kievului să profite de răgaz pentru a se regrupa şi reînarma. Trump i-a cerut lui Putin să-i fie milă de trupele ucrainene care încă rezistă în regiunea rusă Kursk, răspunsul locatarului de la Kremlin fiind că le va cruţa vieţile dacă militarii ucraineni vor depune armele şi se predau, deşi îi consideră „terorişti”. Ambii lideri au vorbit pentru prima dată la 12 februarie, conversaţie în care au convenit să demareze un proces de negocieri pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
