Femeia într-o relație de concubinaj: partener sau jertfă?

Din ce în ce mai des întâlnim femei care trăiesc mult timp într-o relație de concubinaj. Și de cele mai multe ori acestea sunt nemulțumite și-și pun întrebarea: ‘‘ce să fac mai departe? Nu vrea să se însoare, iar eu vreau să-mi întemeiez o familie împlinită. Vreau și copii, e timpul deja. ‘‘

separator

Cum stau lucrurile în realitate pentru o femeie aflată în asemenea situație?

concubinaj

În primul rând, după 1-3 ani  de trai în comun toate trăsăturile partenerului sunt cunoscute, îți dorești deja o stabilitate, siguranță și oficializarea relației. Este absolut firească o asemenea dorință. Chiar dacă femeia s-a emancipat și societatea acceptă asemenea relații (biserica nu admite și este considerat un păcat traiul fără cununie religioasă), totuși în sufletul majorității femeilor există dorința de a-și întemeia o familie normală, așa cum au făcut-o mamele sau bunicele lor. Iar să fie parteneră într-o relație fără o siguranță și fără perspectivă de viitor – nu prea își dorește niciuna.

Într-o altă ordine de idei, au devenit deja o normalitate (deși nu e așa) situațiile când într-o asemenea relație femeia își asumă cea mai mare parte a responsabilităților, până și pe cea financiară. Între timp bărbatul consideră că este absolut firesc. Pentru el aceasta este o relație frumoasă alături de o domnișoară drăguță, fără prea mari obligații și care nu necesită mari eforturi din partea lui. Și pentru ce ar face-o? Vor apărea pretențiile – va schimba partenera și va trăi în continuare liber și înconjurat de grija femeii. În timp ce ea, privește deseori concubinajul ca pe o perioadă de trecere spre o relație oficializată și-și dorește implicarea lui în egală măsură. Din păcate, de multe ori, asemenea relații nu duc nicăieri.

394869_297464200289737_100000784776223_737919_479593536_n

Dacă partenerul n-a făcut cererea în primii ani de trai în comun, fii sigură nu o va face în viitor. Lui și așa îi este bine. Iar dorințele și sentimentele partenerei nu le vede de după egoismul ce se acutizează și mai mult în concubinaj.

În societate este primit ca cererea în căsătorie să o facă bărbatul, dar nici orgoliul feminin nu permite partenerei să-și scuture iubitul și să-i pună întrebarea directă:”Dragul meu, când ai de gând să mă duci în fața ofițerului de stare civilă? Ai la dispoziție o lună să te gândești. În caz contrar fă-ți bagajul, ia-ți periuța și șosetele și vezi-ți de libertatea ta. ” Să fim sincere, câte femei care trăiesc o astfel de relație, ar avea curajul să facă așa ceva? Foarte puține. Preferă să se chinuie cu această  incertitudinea, dar în schimb are  alături de ea un bărbat. Și doar știm cu toate vorba: ”…mai bine singur, decât cu cine o fi”. Din păcate, frumoase, realizate profesional, sigure pe sine – deseori preferă  să se încurce în mrejele unei astfel de relații, decât să facă un pas hotărâtor  către soluționarea pozitivă a acestei probleme sau către o nouă viață ce i-ar oferi mai multe perspective.

Sex-extraordinar-intr-o-relatie-nefericita

Cele expuse mai sus sunt doar câteva dintre aspectele prezenței femeii într-o relație de concubinaj. Dar mai există și problema conceperii unui copil. Nu fiecare femeie este pregătită să nască un copil în afara căsniciei și să treacă în certificatul de naștere la categoria tată – o linie. Și cum în viitor să-i explici copilului de ce tatăl altor copii este soțul mamei lor, iar el nu are?

Și cum îl prezinți prietenilor sau rudelor? Iubit?  O mai pot face domnițele tinere de tot. Dar dacă prietenele sunt căsătorite și vorbesc despre copii lor? În asemenea situații să schițezi o mimică precum că nimic nu te deranjează – nu constituie o problemă, dar lovitura asupra orgoliului și frustrările acumulate nu le vei uita niciodată. Nemulțumirea și supărările se vor aduna în timp. Nervozitatea și stresul îți sunt asigurate.

Și acum să răspundem la întrebarea de la începutul articolului: această femeie  este partener sau jertfă?

singuratate

Mai degrabă  e o jerfă care merge pe un drum ce duce spre nicăieri. Nu merită să te arunci în mrejele unei astfel de relații. Găsește acea putere de a rezolva situația într-un mod sau altul. Ori ajungi la Oficiul Stării Civile, ori într-o altă relație. Nu pierde timpul tău prețios într-o atmosferă plină de incertitudine. Fii sigură, în lume există mulți bărbați cărora nu doar că nu le este frică de o căsătorie, ci chiar tind spre a-și întemeia o familie.

Psiholog, despre cuplurile care divorțează, deși sunt compatibile: „Pe scurt, divorțează din cauza celorlalți”

Un subiect abordat des în societatea noastră este divorțul, adesea dureros și cu suflete nevinovate la mijloc, copii acolo unde este cazul. Dar câte dintre aceste despărțiri se produc pentru că dragostea chiar dispare? Nu te-ai gândit vreodată că doi oameni care se despart pot să se iubească în continuare? Sau că atracția și compatibilitatea dintre ei nu dispare, chiar dacă au decis să o ia pe drumuri separate?

Doctorul Cristian Andrei este unul dintre cei mai apreciați psihoterapeuți din România. Invitat în emisiunea „La Măruță”, specialistul a vorbit despre posibilitatea existenței unor sentimente ce rămân în urmă, în ciuda producerii unui divorț.

Ei bine, doctorul Cristian Andrei a avut ocazia să analizeze astfel de cazuri și să își dea seama care sunt factorii ce îi îndepărtează pe soții ce ajung să devină, în cele din urmă, foști soți. Iată explicația expertului:

„Pe scurt, divorțează din cauza celorlalți. În timp ce oamenii se iubesc, sunt în dragoste, cei din jur nu sunt în dragostea aceasta. De obicei, lumea nu prea e de acord cu dragostea ta. E o intimitate, nu simt ceilalți ce simți tu față de persoana cealaltă. Ei bine, acești detractori – exemplul clasic este soacra, sunt cei care spun „nu, nu cu ea/nu cu el, nu așa, nu acum, stai să vedem” – aceștia așteaptă acest moment, când există dificultatea între cei doi. Și ei funcționează ca niște catalizatori în despărțirea celor doi și le spun „Vezi? Vezi că o să îți ia asta, să nu te lași mai fraier decât celălalt”.”

Potrivit spuselor doctorului Cristian Andrei, sentimentele rămân, doar că ele ajung să ia altă formă. Practic, dragostea se transformă în ură și o relație ce a fost cândva frumoasă devine un război greu de gestionat sau de oprit.

„Și se ajunge bineînțeles la aceeași pasiune, pentru că dragostea nu se termină pe 26 mai sau pe 30 iunie când se pronunță divorțul. Ea continuă, dar din cauză că lumea din jur începe să demonteze această dragoste, ea se transformă tot într-o pasiune și anume, ura, conflictul. Este același sentiment, practic, aceeași intensitate, numai că este interpretată nociv. Și îi vezi pe ăștia doi cum își dau întâlnire la tribunal, la notar, ei s-ar duce cu floricele, s-ar mai pupa un pic, dar stai că suntem în divorț. Și judecătorii cu experiență știu, cei de la civil, da? Știu că nu se prezintă la termen sau vrea neapărat să-l aducă pe celălalt pentru nu știu ce partaje prelungite. Doar, doar s-or mai vedea ăștia doi că se iubesc.

Știi cum era la școală, dacă mai ții minte, băiatul X și cu fata Y se urau între ei, dar lumea din jur știa că ei se iubesc. Și așa este și la cazurile de divorț. Ei în continuare mai au ceva, cel puțin unul dintre ei mai tânjește după celălalt, dar lumea din jur nu și nu. Trebuie scandal, trebuie împărțeală, trebuie ură, trebuie răzbunare, defăimare și așa mai departe. Și sunt și niște copii pe undeva pe acolo, care nu înțeleg nimic. Cum s-a întors frumusețea pe fața cealaltă între părinții noștri? Că asta este problema, de fapt.”

Pentru că este medic neuropsihiatru pentru copii și adolescenți, a văzut multe cazuri în care copiii au fost cei mai afectați de aceste rupturi dureroase.

Fetiță blondă care a rupt un desen în care se află părinții ei care s-au despărțit

„Nu este ok să faci confuzia între problema de cuplu, cu sexualitatea, cu toate lucrurile alea, dacă nu-s pentru copii și să bagi copiii ca argument în așa ceva. Majoritatea bagă copiii la divorț ca parte de negociere, ca răzbunare: „Lasă că îți arăt eu ție, îți iau copiii”. Așa ceva trebuie să înceteze în această țară, de dragul copiilor. (…) Există divorț/despărțire în cuplu, dar nu trebuie să existe și față de copii. Nu trebuie să existe aceleași argumente și față de ei.”, a mai explicat psihologul în cadrul emisiunii, potrivit divahair.ro.

Specialistul a oferit mai multe exemple de posibile motive pentru care partenerii se pot îndepărta, deși se iubesc în continuare. Iată ce a zis:

„Geloziile de genul gelozia soacrei, fratelui sau a surorii, gelozia prietenilor, gelozia prietenilor de băieți – „Ce, mă, te însori? Păi și cu noi ai terminat-o? Ești sub papucul nevestei?” Și fără să își dea seama, acești bărbați, acești băieți subminează cuplul acestui om – „Hai, vino și duminica asta, hai că nu stai mult!” și îi dau lui senzația că trebuie să fie un bărbat adevărat, nu să facă ce zice nevasta.”

Ce înseamnă asta? Că există șanse mari ca unele căsnicii ajunse în pragul divorțilui să fie reparate dacă soții lasă orgoliul în spate și nu mai apleacă urechea la vorbele celor care fac tot posibilul pentru a-i îndepărta.

„Dacă între soții care spun că vor să divorțeze mai există și ură, înseamnă că, de fapt, mai există pasiune și că dacă ar fi sinceri unul cu altul, ar putea să se împace. Și trebuie să știți că ura dintre voi doi este, de fapt, a celor din jur. Pentru că sunt sentimente, dar sunt interpretate altfel din cauza celor din jur.”, a concluzionat doctorul Cristian Andrei.

Ce femei nu au voie să meargă la Înviere!

Sfânta noastră Tradiţie, păstrată neschimbată de două mii de ani, spune că femeia este specială în perioada lunii când sângerează din organul născător de prunci. Clericii sfătuiesc femeile să se roage acasă și să nu intre în Biserică până în ziua a opta.

separator

femei_biserica_02_ee9401fa26-1024x768

Nici in curte nu poţi asculta Liturghia lipită de zidul Bisericii, pentru ca curtea oricărei Biserici este sfinţită de episcopul locului, conform cuviosului Ilarie, potrivit antenastars.ro.
De asemenea, în această perioadă femeia nu are voie: să se împărtăşească, să ia anafură, să bea apă sfinţită, să se împreuneze cu bărbatul. Iată cuvintele lui Dumnezeu, aşa cum apar ele la scriptură, în Levitic 15, versetele 19-28.
„Mulţi vor zice că asta e legea veche, dar Măicuţa Domnului a respectat-o, deşi era pururea curată fecioară! De aceea, tu ca femeie trebuie să urmezi acest exemplu, să nu vii la Biserică şi să nu te atingi de cele sfinte atunci când borhotul pântecelui se revarsă. Nerespectarea acestei rânduieli este mare păcat, pentru care vei da seamă”, scrie cuviosul Ilarie pe blogul personal.

sursa: antenastars.ro



„Degeaba ignorăm instinctul”. Cum ştii că eşti în relaţia nepotrivită. Sfaturile unui parapsiholog

Viața de cuplu nu este mereu roz, iar atunci când vine vorba despre aceasta, unele semne te pot ajuta să îţi dai seama că eşti în relaţia nepotrivită. Iată ce sfaturi are un parapsiholog.

„Sunt multe semne care ne arată că nu este locul nostru acolo. Noi vom vorbi despre patru moduri în care putem afla. De pildă, când unul din ei stă de vorbă la telefon şi celălalt se învârte în jurul lui şi vrea să discute.

Atunci când zâmbeşti din ce în ce mai rar. Pe faţa oamenilor se pune tristeţea, dispare sclipirea. Oamenii când sunt fericiţi, atunci când sunt iubiţi, le sclipesc ochii. Când începe să îţi dispară sclipirea din ochi şi nu mai zâmbeşti atât de mult cât zâmbeai, trebuie să îţi pui întrebarea dacă eşti lângă persoana potrivită. Dacă te face să zâmbeşti, dacă te face să râzi, dacă te face să te simţi iubit, dacă îţi dă atenţie. E valabil şi viceversa. Nu numai femeile au sclipici în ochi.

Te confrunţi în mod constant cu o stare de agitaţie. Atunci când îşi găseşte lucruri de făcut. Ar pierde timpul oriunde şi cu oricine, numai să nu ajungă acasă. E un semn. Când începe să facă chestia asta, e un semn. Şi femeile au chestia asta de a se simţi anxioase în prezenţa bărbatului. Când li se pune lor pata pe ceva, încep să devină nervoase şi anxioase.

Un alt lucru este legat de insomnii. Oriunde te-ai duce, chiar dacă dimineaţa te aşezi să bei cafeaua, ele se aşează pe marginea ceştii şi se uită în ochii tăi. Alea sunt gândurile tale.

Cea din urmă, dar nu ultima, este atunci când simţi că ceva nu este în regulă. Instinctul tău ştie de cele mai multe ori. Degeaba ignorăm instinctul. Este primul care sesizează toate schimbările, toate energiile, toată starea, simţim când minte, când nu minte, când e agitat partenerul, când ascunde ceva.

Dacă eşti într-o relaţie fericită, instinctul doarme. Pentru că nu simţi acea formă de alarmă. Instinctul nostru simte alarma. Senzorii noştri spun ceva. Dacă simţim chestiile astea trebuie să vorbim, să discutăm. Dacă eu am o suspiciune, dacă am o stare de agitaţie. Discută, nu lăsa lucrurile la interpretarea altora, pentru că pe ceilalţi nu îi interesează.

Acestea sunt lucrurile pe care le putem vedea înainte de a fi parteneri de viaţă. Tocmai atunci, la început, trebuie bătut fierul cât e cald, când e îndrăgostirea maximă. E bine că eşti orb, pentru că te înveţi cu unele lucruri pe care partenerul tău le face şi le iei ca atare.

Sunt multe cupluri în care, după zece ani, oamenii sunt perimaţi. Aşa că, văzut, plăcut, luat. E o loterie, dar noi simţim care este partenerul nostru, noi simţim care poate fi tatăl copiilor noştri. Şi bărbatul simte cine poate fi mama copilului lui. Asta se vede de la început”, a povestit Lidia Fecioru, bioenergoterapeut, în cadrul emisiunii Adevăruri ascunse, potrivit antena3.ro.

Cele mai bune sfaturi pentru o schimbare de look reuşită
Articolul anterior
Învață să împletești o brățară macrame!
Articolul următor