Viața unui cuplu: Pragurile critice ale unei relații

09/10/2018

Potrivit sociologilor, în viaţa unui cuplu pot exista momente de răscruce. Aceștia au încercat să descopere un tipar în timp şi astfel au ajuns la concluzia că în anii 3, 7, 10 şi 15 de relaţie există nişte praguri critice. Se aplică oare această teorie oricărei relaţii?

Îți prezint câteva exemple reale din viața mai multor cupluri:

Maria de 42 de ani şi Cristian de 38 de ani sunt împreună de zece ani şi locuiesc în Bucureşti. S-au cunoscut la serviciu şi au ajuns să formeze un cuplu după o excursie la munte cu colegii. După trei ani de relaţie s-au căsătorit.

„Când l-am cunoscut pe Cristian abia ieşisem dintr-o relaţie de lungă durată şi nu-mi căutam un nou partener. Credeam că o să fie o aventură, însă el avea alte planuri. După doi ani de relaţie m-a cerut în căsătorie, iar un an mai târziu eram în mod oficial o familie. Până după nuntă n-am locuit împreună decât în weekenduri“, spune Maria.

Odată cu mutatul sub acelaşi acoperiş au apărut şi primele certuri în cuplu.

„Primul an de căsătorie a fost foarte greu. Nu o dată m-am întrebat dacă nu cumva am făcut o alegere greşită. Am descoperit la el tabieturi care nu-mi plăceau şi, în general, parcă îşi făcuse un scop din a-mi testa limitele. Mai mult, nici măcar la programul de somn nu ne potriveam, el se culca în zori, din cauza insomniilor. În realitate prefera să se joace pe calculator cu prietenii“, povesteşte Maria.

În timp, cei doi au reuşit să ajungă la un numitor comun. Maria a învăţat să-i accepte obiceiurile, iar Cristian a înţeles că o parte din deprinderile lui de burlac nu se mai potriveau cu viaţa de familie.

„Un alt moment de cumpănă prin care am trecut a fost cam la cinci ani după căsătorie. Tocmai făcusem un credit pentru locuinţă când firma la care lucram a trecut prin momente de criză. Nu am fost disponibilizaţi, însă ne-au fost reduse salariile. Eu am început să-mi caut altceva de lucru, Cristian nu, pentru că era convins că firma îşi va reveni şi nu are rost «să ne stresăm aiurea»“, spune Maria.

Lucrurile s-au schimbat în momentul în care Maria a rămas însărcinată. Acesta a fost imboldul de care Cristian avea nevoie pentru a-şi schimba serviciul.

Evitarea confruntării nu rezolvă problema

În viaţa oricărui cuplu pot exista şi momente de cumpănă, în care relaţia este pusă la încercare. În sociologia de familie există diverse ipoteze despre aceste momente dificile, numite şi praguri critice. Una dintre aceste ipoteze spune că există patru praguri critice, la 3, 7, 10 şi 15 ani de relaţie. Pragul de 3 ani are legătură cu viaţa sexuală (scade atracţia dintre parteneri), la cel de 7 ani partenerii cred că şi-au irosit viaţa alături de o persoană nepotrivită şi că ar fi putut găsi pe cineva mai bun, iar cel de 10 ani are legătură cu situaţia financiară, partenerul care câştigă mai mult se simte folosit.Pragul de 15 ani pare a fi cel mai periculos pentru că partenerii aflaţi în această situaţie simt că, după atâta vreme, nu mai au puterea să o ia de la capăt. Oare orice relaţie trece prin aceste etape (indiferent dacă partenerii realizează sau nu acest lucru)?

Psihologul Viorel Nedelcu, din Bucureşti, spune că: „Nu este vorba de o predeterminare implacabilă ca un destin, ci mai curând de o serie de constatări care au evidenţiat aceste praguri. Mai degrabă conştientizarea acestor praguri poate fi o explicaţie în plus“.

Specialistul atrage atenţia că datarea în timp a acestor momente critice nu poate fi făcută cu precizie.

„Sunt constatări care pot fi făcute în orice relaţie nesatisfăcătoare indiferent de cât timp s-a scurs. Într-un fel sunt problemele cele mai comune cu care orice cuplu se poate confrunta, mai ales dacă relaţia nu a fost construită pe fundamente solide. Atracţia sexuală este un liant foarte important care leagă relaţia, dar acest lucru se poate sau nu diminua în timp, şi la fel de bine poate fi menţinut cel puţin la acelaşi nivel, dincolo de pragul celor 3 ani“, spune Nedelcu.

Un alt motiv pentru care încadrarea în timp a pragurilor critice este relativă – în viziunea psihologului – este acela că, de multe ori, oamenii, deşi au probleme, le ignoră.

Citește continuarea articolului aici.

Psiholog, despre cuplurile care divorțează, deși sunt compatibile: „Pe scurt, divorțează din cauza celorlalți”

Un subiect abordat des în societatea noastră este divorțul, adesea dureros și cu suflete nevinovate la mijloc, copii acolo unde este cazul. Dar câte dintre aceste despărțiri se produc pentru că dragostea chiar dispare? Nu te-ai gândit vreodată că doi oameni care se despart pot să se iubească în continuare? Sau că atracția și compatibilitatea dintre ei nu dispare, chiar dacă au decis să o ia pe drumuri separate?

Doctorul Cristian Andrei este unul dintre cei mai apreciați psihoterapeuți din România. Invitat în emisiunea „La Măruță”, specialistul a vorbit despre posibilitatea existenței unor sentimente ce rămân în urmă, în ciuda producerii unui divorț.

Ei bine, doctorul Cristian Andrei a avut ocazia să analizeze astfel de cazuri și să își dea seama care sunt factorii ce îi îndepărtează pe soții ce ajung să devină, în cele din urmă, foști soți. Iată explicația expertului:

„Pe scurt, divorțează din cauza celorlalți. În timp ce oamenii se iubesc, sunt în dragoste, cei din jur nu sunt în dragostea aceasta. De obicei, lumea nu prea e de acord cu dragostea ta. E o intimitate, nu simt ceilalți ce simți tu față de persoana cealaltă. Ei bine, acești detractori – exemplul clasic este soacra, sunt cei care spun „nu, nu cu ea/nu cu el, nu așa, nu acum, stai să vedem” – aceștia așteaptă acest moment, când există dificultatea între cei doi. Și ei funcționează ca niște catalizatori în despărțirea celor doi și le spun „Vezi? Vezi că o să îți ia asta, să nu te lași mai fraier decât celălalt”.”

Potrivit spuselor doctorului Cristian Andrei, sentimentele rămân, doar că ele ajung să ia altă formă. Practic, dragostea se transformă în ură și o relație ce a fost cândva frumoasă devine un război greu de gestionat sau de oprit.

„Și se ajunge bineînțeles la aceeași pasiune, pentru că dragostea nu se termină pe 26 mai sau pe 30 iunie când se pronunță divorțul. Ea continuă, dar din cauză că lumea din jur începe să demonteze această dragoste, ea se transformă tot într-o pasiune și anume, ura, conflictul. Este același sentiment, practic, aceeași intensitate, numai că este interpretată nociv. Și îi vezi pe ăștia doi cum își dau întâlnire la tribunal, la notar, ei s-ar duce cu floricele, s-ar mai pupa un pic, dar stai că suntem în divorț. Și judecătorii cu experiență știu, cei de la civil, da? Știu că nu se prezintă la termen sau vrea neapărat să-l aducă pe celălalt pentru nu știu ce partaje prelungite. Doar, doar s-or mai vedea ăștia doi că se iubesc.

Știi cum era la școală, dacă mai ții minte, băiatul X și cu fata Y se urau între ei, dar lumea din jur știa că ei se iubesc. Și așa este și la cazurile de divorț. Ei în continuare mai au ceva, cel puțin unul dintre ei mai tânjește după celălalt, dar lumea din jur nu și nu. Trebuie scandal, trebuie împărțeală, trebuie ură, trebuie răzbunare, defăimare și așa mai departe. Și sunt și niște copii pe undeva pe acolo, care nu înțeleg nimic. Cum s-a întors frumusețea pe fața cealaltă între părinții noștri? Că asta este problema, de fapt.”

Pentru că este medic neuropsihiatru pentru copii și adolescenți, a văzut multe cazuri în care copiii au fost cei mai afectați de aceste rupturi dureroase.

Fetiță blondă care a rupt un desen în care se află părinții ei care s-au despărțit

„Nu este ok să faci confuzia între problema de cuplu, cu sexualitatea, cu toate lucrurile alea, dacă nu-s pentru copii și să bagi copiii ca argument în așa ceva. Majoritatea bagă copiii la divorț ca parte de negociere, ca răzbunare: „Lasă că îți arăt eu ție, îți iau copiii”. Așa ceva trebuie să înceteze în această țară, de dragul copiilor. (…) Există divorț/despărțire în cuplu, dar nu trebuie să existe și față de copii. Nu trebuie să existe aceleași argumente și față de ei.”, a mai explicat psihologul în cadrul emisiunii, potrivit divahair.ro.

Specialistul a oferit mai multe exemple de posibile motive pentru care partenerii se pot îndepărta, deși se iubesc în continuare. Iată ce a zis:

„Geloziile de genul gelozia soacrei, fratelui sau a surorii, gelozia prietenilor, gelozia prietenilor de băieți – „Ce, mă, te însori? Păi și cu noi ai terminat-o? Ești sub papucul nevestei?” Și fără să își dea seama, acești bărbați, acești băieți subminează cuplul acestui om – „Hai, vino și duminica asta, hai că nu stai mult!” și îi dau lui senzația că trebuie să fie un bărbat adevărat, nu să facă ce zice nevasta.”

Ce înseamnă asta? Că există șanse mari ca unele căsnicii ajunse în pragul divorțilui să fie reparate dacă soții lasă orgoliul în spate și nu mai apleacă urechea la vorbele celor care fac tot posibilul pentru a-i îndepărta.

„Dacă între soții care spun că vor să divorțeze mai există și ură, înseamnă că, de fapt, mai există pasiune și că dacă ar fi sinceri unul cu altul, ar putea să se împace. Și trebuie să știți că ura dintre voi doi este, de fapt, a celor din jur. Pentru că sunt sentimente, dar sunt interpretate altfel din cauza celor din jur.”, a concluzionat doctorul Cristian Andrei.

Ce femei nu au voie să meargă la Înviere!

Sfânta noastră Tradiţie, păstrată neschimbată de două mii de ani, spune că femeia este specială în perioada lunii când sângerează din organul născător de prunci. Clericii sfătuiesc femeile să se roage acasă și să nu intre în Biserică până în ziua a opta.

Nici in curte nu poţi asculta Liturghia lipită de zidul Bisericii, pentru ca curtea oricărei Biserici este sfinţită de episcopul locului, conform cuviosului Ilarie, potrivit antenastars.ro.
De asemenea, în această perioadă femeia nu are voie: să se împărtăşească, să ia anafură, să bea apă sfinţită, să se împreuneze cu bărbatul. Iată cuvintele lui Dumnezeu, aşa cum apar ele la scriptură, în Levitic 15, versetele 19-28.
„Mulţi vor zice că asta e legea veche, dar Măicuţa Domnului a respectat-o, deşi era pururea curată fecioară! De aceea, tu ca femeie trebuie să urmezi acest exemplu, să nu vii la Biserică şi să nu te atingi de cele sfinte atunci când borhotul pântecelui se revarsă. Nerespectarea acestei rânduieli este mare păcat, pentru care vei da seamă”, scrie cuviosul Ilarie pe blogul personal.

sursa: antenastars.ro

„Degeaba ignorăm instinctul”. Cum ştii că eşti în relaţia nepotrivită. Sfaturile unui parapsiholog

Viața de cuplu nu este mereu roz, iar atunci când vine vorba despre aceasta, unele semne te pot ajuta să îţi dai seama că eşti în relaţia nepotrivită. Iată ce sfaturi are un parapsiholog.

„Sunt multe semne care ne arată că nu este locul nostru acolo. Noi vom vorbi despre patru moduri în care putem afla. De pildă, când unul din ei stă de vorbă la telefon şi celălalt se învârte în jurul lui şi vrea să discute.

Atunci când zâmbeşti din ce în ce mai rar. Pe faţa oamenilor se pune tristeţea, dispare sclipirea. Oamenii când sunt fericiţi, atunci când sunt iubiţi, le sclipesc ochii. Când începe să îţi dispară sclipirea din ochi şi nu mai zâmbeşti atât de mult cât zâmbeai, trebuie să îţi pui întrebarea dacă eşti lângă persoana potrivită. Dacă te face să zâmbeşti, dacă te face să râzi, dacă te face să te simţi iubit, dacă îţi dă atenţie. E valabil şi viceversa. Nu numai femeile au sclipici în ochi.

Te confrunţi în mod constant cu o stare de agitaţie. Atunci când îşi găseşte lucruri de făcut. Ar pierde timpul oriunde şi cu oricine, numai să nu ajungă acasă. E un semn. Când începe să facă chestia asta, e un semn. Şi femeile au chestia asta de a se simţi anxioase în prezenţa bărbatului. Când li se pune lor pata pe ceva, încep să devină nervoase şi anxioase.

Un alt lucru este legat de insomnii. Oriunde te-ai duce, chiar dacă dimineaţa te aşezi să bei cafeaua, ele se aşează pe marginea ceştii şi se uită în ochii tăi. Alea sunt gândurile tale.

Cea din urmă, dar nu ultima, este atunci când simţi că ceva nu este în regulă. Instinctul tău ştie de cele mai multe ori. Degeaba ignorăm instinctul. Este primul care sesizează toate schimbările, toate energiile, toată starea, simţim când minte, când nu minte, când e agitat partenerul, când ascunde ceva.

Dacă eşti într-o relaţie fericită, instinctul doarme. Pentru că nu simţi acea formă de alarmă. Instinctul nostru simte alarma. Senzorii noştri spun ceva. Dacă simţim chestiile astea trebuie să vorbim, să discutăm. Dacă eu am o suspiciune, dacă am o stare de agitaţie. Discută, nu lăsa lucrurile la interpretarea altora, pentru că pe ceilalţi nu îi interesează.

Acestea sunt lucrurile pe care le putem vedea înainte de a fi parteneri de viaţă. Tocmai atunci, la început, trebuie bătut fierul cât e cald, când e îndrăgostirea maximă. E bine că eşti orb, pentru că te înveţi cu unele lucruri pe care partenerul tău le face şi le iei ca atare.

Sunt multe cupluri în care, după zece ani, oamenii sunt perimaţi. Aşa că, văzut, plăcut, luat. E o loterie, dar noi simţim care este partenerul nostru, noi simţim care poate fi tatăl copiilor noştri. Şi bărbatul simte cine poate fi mama copilului lui. Asta se vede de la început”, a povestit Lidia Fecioru, bioenergoterapeut, în cadrul emisiunii Adevăruri ascunse, potrivit antena3.ro.