Moldoveanul care a adus nuferii la Bardar

Dacă mai toți moldovenii care-și fac studiile peste hotare nu se mai întorc în țară, Gheorghe Luchița a renunțat la un job bine plătit în SUA și, după ce a obținut doctoratul la Universitatea din Florida, s-a reîntors în satul natal, Bardar, pentru a-și transforma un vis în realitate.

separator

bardar-1


Gheorghe, feciorul familiei Luchița, cunoscută pentru imensele plantații de lalele, are o pasiune aparte pentru nuferi. Bărbatul a descoperit această plantă acvatică, pe când era în SUA, s-a îndrăgostit iremediabil și de atunci în inima sa a încolțit un vis, pe care l-a adus acasă și l-a transformat în realitate, scrie timpul.md.

„Pentru prima oară am văzut aceste plante în Florida. Acolo era o asemenea baltă, în care pe lângă nuferi mai viețuiau și niște crocodili. M-a atras frumusețea florilor, dar și faptul că erau plante inaccesibile. Nu puteai să le atingi pentru că erau pe apă și înotau crocodilii pe acolo. Așa că mi-am promis că, atunci când voi reveni în țară, voi colecționa nuferi, cu atât mai mult că balta exista deja”, recunoaște Gheorghe.

Chiar dacă după obținerea doctoratului la Universitatea din Florida, bărbatului i s-a propus un post de muncă bine plătit, acesta nu s-a putut acomoda cu munca de birou. Așa că după câțiva ani, a decis să revină în țară, să se ocupe de afacerea familiei, dar și să-și înfăptuiască visul.

„Paradoxal, în SUA avem un salariu bun, dar nu aveam libertate. Nu m-am putut obișnui cu regimul de a pierde zilnic opt ore din viață la birou și de a chefui în weekend, pentru că altceva nu prea aveai ce face. Îmi lipsea libertatea de a fi stăpân pe propriul pământ, avantaj pe care în Republica Moldova oricine îl poate avea”, explică bărbatul.
658x0_rama-29

Reîntors în țară, Gheorghe a mărit balta construită inițial pentru a uda plantațiile de lalele și a început a căuta nuferi pentru a-și realiza visul. Așa a întâlnit întâmplător la piață o femeie care vindea aceste plante. După ce a văzut câteva fotografii, a plecat la ea acasă și a cumpărat doi nuferi. Însă, aventura sa în realizarea visului abia acum începea „Am plantat nuferii în baltă, dar în scurt timp aceștia au fost mâncați de pești. Îmi plăceau prea mult ca să mă resemnez și să renunț, așa că am tot luptat cu peștii până i-am învins. Îmi amintesc că am organizat chiar și o competiție de pescuit. Sătenii au fost fericiți că au petrecut timpul cu spor, eu – că am scăpat de pești și raci”, își amintește Gheorghe.

Un an mai târziu, bărbatul a cunoscut un colecționar de la Tiraspol, care pe atunci avea 30 de soiuri de nuferi și a aflat că acesta căuta demult alte trei. Așa că nu a stat mult pe gânduri și le-a cumpărat online din Marea Britanie.

„Primele trei soiuri au fost cumpărate din Marea Britanie pentru colecționarul de la Tiraspol, atunci când a avut loc și primul schimb de nuferi. Ulterior, am mai cumpărat plante din Thailanda, Franța, chiar și Ucraina. Iar anul acesta am adus două soiuri de nuferi pitici din Japonia”, spune colecționarul.

Un vis în valoare de zece mii de dolari

În prezent, în balta de la Bardar, puteți admira peste 50 de soiuri de nuferi. Plantele acvatice au diferite forme, culori și dimensiuni. Însă florile, care pot bucura privirea oricărui sceptic, necesită investiții mari și nu aduc profit. „Pentru realizarea acestui vis am investit, aproape toate economiile din salariul obținut în SUA. O singură plantă costă peste o mie de lei, iar investiția totală, care include și reconstrucția bălții, a valorat zece mii de dolari. Nuferii nu aduc profit, deoarece florile lor nu pot fi comercializate. Și asta pentru că odată rupte, majoritatea se ofilesc, există totuși câteva excepții. Din cele 50 de soiuri de nuferi, doar trei sau patru flori pot fi rupte și păstrate în vază”, susține bărbatul.

Citește articolul integral pe timpul.md.

Ce dau de pomană moldovenii și câți bani au cheltuit în acest an pentru Paștele Blajinilor

De Paștele Blajinilor, moldovenii își pomenesc rudele răposate. Tradiționalele pomeni, care includ căni, farfurii şi prosoape, sunt completate cu dulciuri și colaci.

„Dulciuri punem, vesela ceva, nu tare bogate, modest. Știți, eu vreau să vă spun, mi-a venit fiul din Rusia și el împreună cu fiica, ei au cumpărat pentru că eu nu merg. Două mii undeva s-au dus”, spun oamenii, transmite tvn.md. 

Pentru pomenile pe care le dau de sufletul răposaților, moldovenii au cheltuit în jur de 3.000 de lei.

„Colac, dulciuri, veselă trebuie să fie obligatoriu și apă. Asta este după regula bisericească. Așa ne-au învățat părinții și așa noi facem, asta dăm de pomană, dar nu cine știe ce. Dacă sunt foarte multe pomeni, la mulți răposați, se ridică cheltuielile la 2.000 de lei”. 

„Eu mă stărui să cumpăr, de obicei, ceva cu ce se folosește omul. Eu întreb ce îi trebuie cui vreau să dau de pomană, să nu fie bani aruncați în vânt. Cu o mie nici nu te duci la piață. Aici trebuie minim 3.000-4.000, așa”.

„Ceva pentru bucătărie, un ștergar, veselă, albituri, cam așa”. 

Mai mult decât pomana, este importantă rugăciunea pentru cei adormiți.

„Venim în această zi însemnată pentru fiecare dintre noi, de la mic până la mare să le aducem un omagiu și să le facem slujba de pomenire, fie la biserică, fie în cimitire”, spune protoereul Simion, Parohul Bisericii „Sf. Simeon Stîlpnicul”, Briceni. 

Nemo, prima persoană non-binară care câștigă Eurovision. Despre ce este vorba în „The Code”, melodia câștigătoare

Eurovision 2024 a fost câștigat de Elveția și de melodia The Code, interpretată de Nemo, în vârstă de 24 de ani, care folosește pronumele ei. Nemo este prima persoană non-binară care câștigă concursul Eurovision. Ediția din acest an, la care România nu a participat, a stat sub semnul protestelor din oraşul gazdă Malmo, faţă de participarea Israelului, din cauza războiului din Gaza.

Elveția a câștigat Eurovision 2024, care s-a desfășurat sâmbătă, 11 mai, la Malmo Arena, din Suedia, ediție la care România nu a participat, din cauza constrângerilor financiare. Marele premiu al ediției cu numărul 68 a fost adjudecat de Nemo, care a obținut 591 de puncte, cu melodia „The Code”. Pe locul al doilea s-a clasat Croația, cu 547 de puncte, iar pe locul trei, Ucraina cu 453.

„Vreau să vă mulțumesc foarte mult, sper că acest concurs își va putea respecta promisiunea și va continua să susțină pacea și demnitatea pentru fiecare persoană din această lume”, a spus Nemo, după ce a primit trofeul Eurovision, care a fost înmânat de Loreen, câștigătoarea Eurovision 2023.

Clasamentul final Eurovision 2024

Câșigătorul Eurovision a spart trofeul pe scenă, dar a primit altul în schimb

Câștigătorul Eurovision a spart trofeul pe scenă, dar acesta a fost cel mai mic incident dintre toate cele care au avut loc la ediția cu numărul 68.

Nemo a primit trofeul oficial din sticlă al concursului, care are forma unui microfon clasic, cu detalii pictate. Artistul a spart premiul fragil la scurt timp după ce i-a fost înmânat, dar a primit unul nou pentru a-l înlocui, notează News.ro.

„Nu am spart doar codul, am spart şi trofeul”, a spus Nemo, râzând, la conferinţa de presă de după victorie, referindu-se la versurile melodiei cu care a câştigat competiţia.

Nemo, supărat la conferința de presă

După ce și-a spart trofeul, acesta i-a criticat pe organizatori, spunând că și concursul are nevoie de „câteva reparații”. El a acuzat Eurovision de dublu standard, după ce nu s-ar fi permis intrarea în arena din Malmo cu steagul comunității non-binare.

Nemo este una dintre cele două persoane non-binare care au participat la ediția din acest an a Eurovision, pe lângă Bambie Thug, care a reprezentat Irlanda.

Cu toate acestea, Nemo, câștigătorul finale Eurovision 2024, acuză organizatorii de dublu standard și subliniază că acestui concurs nu i-ar strica „câteva reparații”.

„Este de necrezut. A trebuit să strecor pe furiș (n.r. steagul), pentru că Eurovision a spus nu, dar am făcut-o oricum. Sper că și alții au făcut asta. Dar este clar un dublu standard. Am spart codul și trofeul, poate trofeul poate fi reparat, poate și Eurovision are nevoie de puține reparații”, a spus Nemo la conferința de presă.

Cine este Nemo, câștigătorul Eurovision 2024

Câștigătorul Eurovision 2024, elvețianul Nemo, este prima persoană non-binară care câștigă marele premiu al concursului muzical, scrie bbc.com.

Nemo Mettler s-a născut la Biel/Bienne în 1999, lansând primul album „Clownfisch” în 2015 și câștigând o serie de premii până la vârsta de 18 ani. Acum, la 24 de ani, Nemo a lansat patru albume de studio, dar a fost în mare parte necunoscut în afara Elveției până la concursul Eurovision din acest an.

În noiembrie 2023, Nemo a ieșit în evidență ca fiind non-binar într-un interviu acordat presei elvețiene, unde a declarat că preferă să fie numit „they”/„ei” în limba engleză și să folosească prenumele în loc de pronume în limba germană, notează stirileprotv.ro.

Nemo, câștigătorul Eurovision 2024. Foto: Profimedia

Despre ce este vorba în „The Code”, melodia câștigătoare la Eurovision 2024

Melodia câştigătoare a lui Nemo, „The Code”, a fost scrisă de Benjamin Alasu, Lasse Midtsian Nymann, Linda Dale şi Nemo Mettler, şi îmbină opera, rap, pop. Piesa vorbește despre călătoria către înțelegerea și acceptarea identității non-binare. Versurile se referă la drumul parcurs de Nemo, descoperind că nu se identifică nici ca bărbat, nici ca femeie.

Într-un comunicat de presă trimis de postul de televiziune elvețian SRF, și citat de TVR, Nemo a spus: „Este o onoare incredibilă să pot reprezenta Elveția la ESC. Platforma Eurovision oferă o oportunitate imensă de a construi punți între diferite culturi și generații. De aceea este foarte important pentru mine, ca persoană queer, să mă implic pentru întreaga comunitate LGBTQIA+.

“The Code” este despre călătoria pe care am început-o cu în momentul în care am realizat că nu sunt nici bărbat, nici femeie. Să mă găsesc pe mine însumi a fost un proces lung și adesea dificil pentru mine. Dar nimic nu mă face să mă simt mai bine decât libertatea pe care am câștigat-o realizând că sunt non-binar”.

40 de elevi, premiați în cadrul festivității de încheiere a Olimpiadei Republicane la Geografie

40 de elevi și eleve au fost premiați astăzi în cadrul festivității de încheiere a Olimpiadei Republicane la Geografie, desfășurată în perioada 09 – 11 mai, la Liceul Teoretic „N. Gogol” din Chișinău.

Învingătorii competiției sunt discipoli ai unor instituții de învățământ din raioanele/municipiile: Anenii Noi, Bălți, Căușeni, Chișinău, Fălești, Edineț, Hîncești, Ialoveni, Nisporeni, Ungheni și UTA Găgăuzia.

Lilia Ivanov, directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, a felicitat elevii pentru performanța demonstrată în cadrul competiției.

Olimpiada Republicană la Geografie a fost organizată de Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare din cadrul Ministerului Educației şi Cercetării și se înscrie în lista celor 21 de olimpiade și concursuri republicane care au loc în perioada 16 februarie – 27 mai 2024.

✅La ediția din acest an a olimpiadei au participat 169 de elevi ai claselor IX-XII, delegați din toate raioanele și municipiile republicii. Lista premianților poate fi accesată aici.

15 aforisme despre femei de la Emilian Crețu: “Femeia care tace nu este femeie”
Articolul anterior
Trăiește fiecare zi ca și cum ar fi ultima din viața ta
Articolul următor