“A vorbi sau a nu vorbi în timpul sexului…” – aceast
ă întrebare macină pe mulți parteneri.De regulă, comunicarea stă la baza oricărei relaţii – deoarece acolo unde comunicarea nu mai există, ne cam sună la uşă eşecul relaţiilor.
Dar oare comunicarea în timpul sexului este acelaşi lucru?
Orice vorbă rostită în timpul unei partide de amor poate deveni perversiune sau motiv de amuzament, mai ales atunci când nu lipseşte naturaleţea. Aşadar, e bine să vorbeşti dacă tu şi partenerul tău vă doriţi să faceţi asta pentru că vă stimulează mental, fizic şi emoţional sau pentru că pur şi simplu vi se pare distractiv, dar nu jenant.
A vorbi în timpul sexului pentru că aşa ai văzut în filme sau pentru că ai citit că o astfel de atitudine ar condimenta partida de sex şi ar face lucrurile mai frumoase, e o minciună.
În sex, mai mult ca în oricare domeniu, autenticitatea este definitorie pentru ceea ce numim succesul unei relaţii sexuale. Aşadar, tu decizi dacă îţi place sau nu să vorbești în timpul actului sexual.
Unii sunt extrem de romantici, declarându-şi iubirea, alţii sunt ceva mai perverşi, excitându-i vorbele ce au strict conotaţie sexuală. Însă limita dintre plăcere şi perversiune ţine doar de tine şi de partenerul tău.
Trebuie să te cunoşti pe tine şi să-l cunoşti pe celălalt sau, chiar dacă nu îl ştii decât de o seară, să intuieşti ce îşi doreşte, să simţi ce simte şi celălalt.
Există bărbaţi asupra cărora vorbitul din timpul actului sexual are un efect negativ – pentru aceştia o vorbă, un ţipăt sau chiar şi o şoaptă (oricât de senzuală ar fi spusă) poate însemna pierderea erecţiei, deconectarea de la reacţiile corpurilor.