Timpul petrecut în drum spre muncă ar putea fi considerat ore de lucru

19/10/2016

Ştiri

Decizia Curţii Europeane de Justiţie cu referire la faptul că orele petrecute în drum spre muncă sunt considerate ore de lucru a revenit în actualitate, în contextul Brexit.

Horizontal shot of a businesswoman, talking on a cellphone, walking through a skybridge Curtea Europeană de Justiţie a decis în septembrie 2015 că orele petrecute de angajaţi în drumul spre locul de muncă, la începutul zilei şi respectiv dinspre locul de muncă, la sfârşitul fiecărei zile, vor fi luate în considerare drept ore de lucru, potrivit unui extras al ziarului The Independent. Discuţia a fost reluată de britanici în contextul drepturilor pe care le-ar păstra atunci când Marea Britanie va ieşi din UE.

Curtea Europeană de Justiţie a decis în urmă cu un an că angajaţii care nu au un sediu fix de lucru pot cere bani de la angajatori pentru timpul petrecut spre/dinspre locul de muncă, fapt care nu este permis în prezent.

„Aceasta ar putea fi una dintre reglementările Uniunii Europene pe care alegătorii care au votat în favoarea Brexit ar vrea să o menţină după ieşirea din UE”, comentează sursa citată.

Potrivit Curţii de Justiţie a UE, această decizie protejează „sănătatea şi siguranţa” angajaţilor.

sursa

Cea mai bună plantă diuretică pentru detoxifierea de primăvară

Dacă ai probleme cu retenția lichidelor în corp, vrei să slăbești sau să faci o cură de detoxifiere, folosește măcriș.

Bogat în vitamina C, măcrișul era cunoscut în trecut ca antiscorbutic. Mai conține cantități importante de fier. Are proprietăţi depurative, preţioase pentru cura de detoxifiere de primăvară, pentru eliminarea din organism a „deşeurilor” acumulate din cauza alimentaţiei specifice din perioada de iarnă.

In ceea ce priveste compușii organici, macrișul conține flavonoizi, antociani și polifenoli, ale căror principală acțiune este prevenirea formării radicalilor liberi si lupta împotriva îmbătrânirii pielii.

Este uşor diuretic şi laxativ, tonic şi remineralizant.

Are însă şi o serie de contraindicaţii severe: în colici nefritice şi litiaze oxalice. De asemenea, nu se va consuma de către cei care au ulcer sau gastrită hiperacidă.

Pierderea unui simț poate prezice demența cu 12 ani înainte de diagnosticare

Unul dintre semnele esențiale ale demenței este uitarea, însă simptomele pot apărea cu mai mult de un deceniu înainte de un diagnostic clar. Este vorba de scăderea vederii, avertizează cercetătorii, scrie adevarul.ro.

Cercetătorii au descoperit o legătură neașteptată între demență și unul dintre cele cinci simțuri. Potrivit studiului publicat în Scientific Reports, combinarea testelor de vedere cu testele cognitive este mai eficientă în prezicerea riscului unei persoane de demență viitoare.

Din 2004 până în 2011, autorii studiului au urmărit modificările vederii a 8.623 de persoane sănătoase cu vârste cuprinse între 48 și 92 de ani care locuiau în Anglia.

Cercetarea a început cu efectuarea de către fiecare a unui test de sensibilitate vizuală, în timpul căruia au apăsat un buton atunci când pe ecran apărea un triunghi într-un câmp de puncte în mișcare. Ulterior, cercetătorii efectuau în mod regulat controale care le testau vederea, cogniția și sănătatea fizică generală. Din cele 8.623 de persoane, 537 au fost diagnosticate ulterior cu demență.

Rezultatele testelor de sensibilitate vizuală ale acestor persoane au arătat un model interesant: la testele de vedere, aceste persoane au avut nevoie de mai mult timp pentru a vedea triunghiul de pe ecran în comparație cu persoanele care nu au dezvoltat niciodată demență.

Testele au arătat o încetinire a vitezei de procesare vizuală cu 12 ani înainte de apariția simptomelor tipice ale demenței. Aceste persoane au avut nevoie de mai mult timp pentru a observa obiectele. În plus, persoanele care au dezvoltat ulterior demență au prezentat în mod constant scoruri cognitive mai scăzute decât cele care nu au prezentat demență.

Legătura dintre vedere și demență

Sensibilitatea vizuală scăzută nu este singura schimbare observată la persoanele cu demență. Persoanele aflate în stadiile incipiente ale bolii Alzheimer prezintă adesea probleme legate de mișcarea ochilor. Aceste persoane aveau mai multe șanse să ignore mai greu obiectele care le distrag atenția, ceea ce poate fi detectat prin teste de urmărire oculară.

Potrivit publicației citate, o explicație a legăturii dintre problemele de vedere și demență este că „plăcile amiloide, aglomerările toxice care se acumulează și perturbă funcționarea celulelor și care sunt o caracteristică a bolii Alzheimer, afectează inițial zonele creierului implicate în vedere”.

Legătura dintre pierderea vederii și demență este din ce în ce mai puternică. În 2024, aceasta a fost listată oficial ca unul dintre cei 14 factori de risc modificabili pentru demență.

Inaugurarea Secției consultative a Spitalului Clinic ,,Timofei Moșneaga”

Condiții de muncă moderne și servicii medicale mai calitative, după ani de așteptare, pentru personalul medical și pacienții de la Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”. Astăzi, 27 martie, a fost inaugurat noul sediu al Secției consultative din cadrul instituției, după reconstrucție totală și dotare cu echipament performant. Secția oferă servicii în 24 de specialități: cardiologie, chirurgie, neurologie, gastroenterologie, endocrinologie, oftalmologie, alergologie, urologie etc. În cadrul acesteia activează și Centrul republican de boli profesionale.

Secția, cu suprafața de 2533 de metri pătrați, este dotată cu echipament performant, care permite diagnosticarea rapidă și precisă a afecțiunilor: ecocardiograf, videogastroscop, tomograf de coerență optică pentru retină, ecograf multidisciplinar, spirometru digital, echipament pentru ultrasonografie duplex vasculară etc.

Noul sediu este structurat pe patru niveluri, fiecare destinat unor servicii specifice, pentru a optimiza fluxul pacienților și activitatea medicilor: la nivelul I sunt cabinetele pentru investigații funcționale, imagistice și oftalmologice; la nivelul II a fost amenajat un compartiment izolat pentru efectuarea investigațiilor endoscopice; la nivelul III sunt organizate cabinetele medicilor chirurgi și o sală de pansamente modernă; la nivelul IV pacienții beneficiază de consultații în domeniul medicinei interne.

Echipa medicală este formată din 39 de medici specialiști, 30 de asistente medicale și 10 cadre auxiliare. Anual, în cadrul Secției, peste 150.000 de pacienți beneficiază de consultații și investigații.

Reconstrucția și dotarea Secției consultative de la Spitalul Clinic Republican ,,Timofei Moșneaga” au costat circa 64,4 milioane de lei, bani alocați de Ministerul Sănătății, Compania Națională de Asigurări în Medicină, din bugetul instituției și donații ale partenerilor externi.

Menționăm că, pe parcursul ultimilor trei ani, Ministerul Sănătății, din surse proprii și cu susținerea partenerilor, a investit peste 58 de milioane de lei în modernizarea infrastructurii Spitalului Clinic Republican ,,Timofei Moșneaga” și în dotarea cu dispozitive medicale de înaltă performanță.