Poze! Vedetele din România au sărbătorit Crăciunul!

Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care condamnă „la alegerile prezidențiale nedemocratice din Rusia și la desfășurarea ilegală a acestora în teritoriile ocupate”, precum și întemnițarea ilegală a 14 deținuți politic și a doi jurnaliști, scrie Meduza, citată de agora.md. Documentul a fost votată joi, pe 25 aprilie, cu 493 de voturi pentru, ceea ce reprezintă majoritatea.

În document este menționat că „așa-numitele alegeri prezidențiale din Rusia au fost ilegitime și nedemocratice”. În același timp, Parlamentul European denunță toate încălcările regulilor electorale comise de regimul lui Vladimir Putin în timpul așa-numitelor alegeri prezidențiale din Rusia din perioada 15- 17 martie 2024, precum și represiunile și încălcările sistemice și de lungă durată ale drepturilor civice și politice.

 Rezoluția subliniază că așa-numitele „alegeri prezidențiale din Rusia au avut loc într-un climat de teamă și represiune și în contextul unui război de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei”.

Acest spectacol farsă al autorităților ruse a urmărit singurul scop – să creeze aparența legitimității electorale a lui Vladimir Putin, a politicii sale de represiune internă nemiloasă și, mai ales, a războiului agresiv împotriva Ucrainei.

Rezoluția condamnă organizarea de alegeri în teritoriile ocupate ale Ucrainei. Deputații europeni solicită țărilor UE și comunității internaționale să nu recunoască rezultatele alegerilor ca fiind legitime, întrucât acestea au avut loc în teritoriile ocupate și „chiar și în interiorul Rusiei nu au fost nici libere, nici corecte”.

Parlamentul European a salutat „curajul miilor de oameni din Rusia care protestează împotriva regimului lui Putin și care se străduiesc să își democratizeze țara, inclusiv prin acte de rezistență în timpul așa-ziselor alegeri, când au umplut secțiile de votare din Rusia și din străinătate la prânz, pe 17 martie”.

De asemenea, documentul susține că Kremlinul și Putin personal „poartă responsabilitatea penală și politică” pentru moartea lui Alexei Navalnîi.

În plus, Parlamentul European a cerut eliberarea prizonierilor politici ruși. În document se afirmă că țările UE ar trebui să continue să „sprijine în mod activ” organizațiile independente ale societății civile ruse, mass-media independente și apărătorii drepturilor omului, precum și să ofere vize umanitare și alte tipuri de sprijin disidenților ruși- Vladimir Kara-Murza, Oleg Orlov, Alexei Gorinov, Alexandra Skocilenko, Dmitri Ivanov, Ioan Kurmoiarov, Viktoria Petrova, Maria Ponomarenko, Dmitri Talantov, Iuri Dmitriev, Lilia Ceanîșeva, Xenia Fadeeva, Ivan Safronov și Ilia Iașîn – și a jurnaliștilor Alsu Kurmașeva și Evan Herșkovici.

Rezoluția a fost votată joi, pe 25 aprilie, cu 493 de voturi pentru, 11 împotrivă și 18 abțineri.

O stradă aglomerată din Buriticupu, un oraș din nord-estul Braziliei, a ajuns acum o prăpastie largă cu o adâncime de 80 de metri – o clădire de 20 de etaje ar încăpea în ea. Canioanele formate în urma eroziunii solului avansează cu o viteză îngrijorătoare și distrug mii de case din America Latină și Africa și amenință terenurile agricole fertile din unele părți din China, SUA și Europa, potrivit BBC citat de digi24.ro.

Localnicii din Buriticupu numesc aceste canioane „voçoroca” sau „pământ sfâșiat”, în limba băștinașilor Tupi-Guarani. Fenomenul este un rezultat al eroziunii de adâncime care formează ravene, una dintre cele mai agresive forme de degradare a solului provocată de apa de ploaie și cea reziduală. Experiența unui fost ofițer de poliție din Buriticupu, care a căzut cu mașina în prăpastia formată în mijlocul orașului, când se întorcea noaptea de la o petrecere, este doar unul dintre multele exemple care demonstrează riscurile la care sunt expuși cei 70.000 de locuitori ai orașului. Pe măsură ce tot mai multe râpe se formează în acest oraș de la marginea junglei amazoniene, Buriticupu ar putea ajunge să fie rupt în două. Orașul are în jur de 30 de astfel de cratere, iar primele două ca mărime se află la o distanță mai mică de 1 kilometru.

„Dacă autoritățile nu opresc asta, cele două râpe se vor întâlni și vor forma un râu”, a spus Edilea Dutra Pereira, un geolog și profesor de la Universitatea Federală din Maranhão. Ravenele au făcut parte din istoria geologică a Pământului de milioane de ani, dar Pereira și alți experți spun că cele din prezent se extind mai repede și se tem că vor apărea tot mai multe din cauza schimbărilor climatice care pot face ca ploile să devină mai intense. Prăpăstii de peste 2 kilometri lungime înghit cartiere întregi Brazilia este cea mai afectată țară din America Latină, dar Mexic, Columbia, Ecuador și Argentina suferă și ele de aceeași problemă. Mai departe, țări din Africa precum Angola, Republica Democrată Congo și Nigeria, unde unele ravene au o lungime de peste 2 kilometri – sunt și ale afectate de acest fenomen. Cu toate că nu există date oficiale despre victimele acestui fenomen, autoritățile din Buriticupu spun că ravenele au înghițit cel puțin 50 de case, iar alți localnici au fost nevoiți să își părăsească locuințele, lăsând în urmă întregi cartiere abandonate.

Defrișarea pădurilor joacă și ea un rol important în acest tip de eroziune a solului. Buriticupu este acum un loc arid și pietros, dar face parte din regiunea junglei amazoniene și era odată acoperită de vegetație, precum cedru, courbaril și ipê. În anii ’90, industria exploatării lemnului a explodat – peste 50 de fabrici de cherestea lucrau aici 24 de ore pe zi. 20 de ani mai târziu, cea mai mare parte a vegetație din jurul orașului a dispărut. În primele luni ale anului 2023, statul brazilian Maranhão a trecut prin cele mai grave inundații din istorie. Peste 60 de localități au intrat în stare de urgență, mii de oameni au rămas fără case și zeci dintre ei au murit. Pe măsură ce ploile continuă să se intensifice, riscul formării de noi ravene se va dubla sau chiar tripla la nivel global.

Capitala RD Congo, Kinshasa, are sute de ravene urbane – una dintre ele are peste 2 kilometri lungime. În total, sunt 165 de kilometri de râpe formate în interiorul orașului, care are o populație de 12 milioane de oameni. Într-o singură noapte de ploi intense, în decembrie 2022, 60 de oameni au murit când casele lor s-au prăbușit într-o ravenă în Kinshasa. Populația capitalei RD Congo va crește la 20 de milioane în 2030 și 35 de milioane până în 2050, devenind cel mai mare megaoraș din Africa, potrivit Băncii Mondiale.

Peste trei milioane de vizitatori străini au intrat în Japonia în luna martie, un record absolut pentru arhipelagul nipon, potrivit celor mai recente date furnizate miercuri de Organizaţia Naţională a Turismului din Japonia (JNTO), transmite AFP.

Este vorba de o creştere de 69,5% comparativ cu luna martie 2023 şi una de 11,6% faţă de luna martie 2019, perioada de referinţă de dinainte de pandemia de Covid.Este pentru prima dată în istorie când este depăşit pragul de trei milioane de vizitatori străini într-o singură lună în Japonia, scrie Agerpres.

Pe lângă revenirea puternică a turismului mondial după anii de pandemie, perioade de înflorire a cireşelor japonezi (sakura) şi vacanţele de Paşte în străinatate au contribuit şi ele la acest nivel record al turismului în Japonia. La acestea se adaugă nivelul slab al yenului în raport cu dolarul şi moneda euro, care face din Japonia o destinaţie mai ieftină pentru americani şi europeni.

Cel mai mare contingent de vizitatori străini în Japonia în luna martie a provenit din Coreea de Sud (663.100 de persoane, creştere de 13,2% comparativ cu luna martie 2019),dar cele mai mari creşteri procentuale au fost înregistrate în cazul vizitatorilor veniţi din SUA (64,3%) şi ţările europene precum Germania (66,1%).

Numărul lunar de vizitatori străini în Japonia depăşeşte valorile din 2019 încă din luna octombrie 2023.

Arhipelagul nipon a fost complet închis străinilor în pandemie, însă începând din 2022 guvernul de la Tokyo se străduieşte să relanseze turismul în masă, pe care îl consideră un ajutor binevenit pentru a susţine consumul în Japonia.

Însă există şi reversul medaliei. Astfel, orașul Kyoto a decis recent să interzică accesul pe anumite alei private din celebrul cartier al gheişelor Gion. Locuitorii din fosta capitală imperială a Japoniei şi-au exprimat de mult timp frustrarea faţă de comportamentul unor turişti, care se comportă uneori „ca nişte paparazzi” atunci când gheişele ies de pe aceste alei înguste, de unul sau doi metri lăţime.

De asemenea, începând din vara acestui an, se va aplica o cotă zilnică de persoane care vor putea folosi cel mai popular drum utilizat pentru a urca pe Muntele Fuji, şi va fi aplicată o taxă de acces de puţin peste 12 euro (2.000 de yeni).

La rândul său, primăria din Osaka, principala metropolă din vestul Japoniei, a anunţat că analizează posibilitatea de a impune o taxă turiştilor străini, pe lângă taxa hotelieră care există deja.