Poliţiştii sectorului Ciocana din cadrul Direcţiei de Poliţie a mun.Chişinău au demarat perchiziții la domiciliul unui individ în vârstă de 25 ani din Capitală. Tânărul era bănuit într-un dosar penal, intentat pentru trafic ilicit de droguri. Conform informaţiilor şi probelor acumulate de către ofiţerii de investigaţii, acetsa ar fi fost implicat în comercializarea ilegală şi consumul substanţelor narcotice de origine vegetală.
Astfel, în cadrul acţiunilor de urmărire penală poliţiştii au depistat şi ridicat de la domiciliul acestuia un aparat confecţionat aritzanal, destinat consumului de droguri, pastile cu efect psihotrop, precum şi un pacheţel cu o substanţă vegetală uscată. Respectiv probele delicte au fost sigilate şi expediate Centrului tehnico-criminalistic şi expertize judiciare al IGP pentru efectuarea expertizelor specializate. Îîn urma percheziţiilor poliţiştii au mai găsit un pistol deținut ilegal de individ.
În acest context bănuitul riscă să fie cercetat penal şi pentru păstrarea ilegală de arme de foc şi muniţii. Ofiţerii de investigaţii au iniţiat acţiuni suplimentare specifice activităţilor de stabilire a circumstanţelor, privind complicitatea acestuia la săvârşirea altor infracţiuni pe teritoriul Capitalei.
Conform legislaţiei penale în vigoare bănuitul riscă o pedeapsă cu amendă în mărime de la 6 000 lei până la 12 000 lei, muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore sau închisoare de pînă la 3 ani.
Ștergerea amintirilor urâte este posibilă. Oamenii de știință testează mai multe metode
În timp ce amintirile se află în centrul unui proces foarte complex,posibilitatea de a șterge unele dintre ele prezintă un mare interes pentru știință. Evident, unii oameni ar putea fi seduşi de posibilitatea de a da uitării unele momente traumatizante din trecutul lor. Dar nimic nu este cu adevărat simplu în acest domeniu, scrie evz.ro.
Să ne amintim mai întâi originea amintirilor. Ele sunt create de memorie, un proces foarte complex în care mai multe zone ale creierului joacă un rol, inclusiv amigdala și hipocampul.
Rețelele neuronale sunt responsabile pentru stocarea și consolidarea experiențelor semnificative care devin apoi stigmate de durată.
De asemenea, trebuie subliniat că creierul ia în considerare în primul rând evenimentele care fac obiectul unei încărcături emoționale semnificative, fie că sunt pozitive sau negative.
Cu toate acestea, știința a descoperit de-a lungul timpului că, odată reactivate, unele dintre ele pot fi modificate sau chiar șterse. Trebuie spus că creierul beneficiază de o formă de memorie selectivă care favorizează uitarea.
Acest lucru se face de obicei în funcţie de importanța acestor amintiri. Totuşi, anumite tulburări pot afecta această memorie selectivă.
Să citam de exemplu stresul post-traumatic (PTSD), capabil să facă să persiste amintiri negative a căror uitare naturală este aproape imposibilă. Dimpotrivă, anumite mecanisme legate de amnezie, pe care le asociem adesea cu amintiri dureroase, pot provoca o ștergere temporară pentru autoprotecţie. De asemenea, anumite boli degenerative, precum boala Alzheimer, șterg unele dintre ele aleatoriu, fără a ține cont de natura lor.
Se va reduce povara emoțională a unei amintiri neplăcute
Posibilitatea de a șterge amintirile traumatice este o cale explorată pe scară largă în neuroștiință. De exemplu, cercetătorii testează în prezent stimularea cu lumină și sunet pentru a înțelege dacă este sau nu posibilă suprimarea amintirilor negative în timpul somnului.
Pe de altă parte, la modul general, realitatea tinde mai degrabă spre o reducere a impactului lor decât spre o ștergere completă. S-a demonstrat deja că unele medicamente, cum ar fi propranololul, un medicament antihipertensiv, reduc povara emoțională a unei amintiri neplăcute.
Atenuarea efectelor lor adverse ar putea fi realizată și prin tehnici non-medicale. Cu toate acestea, nu se pune problema de a le elimina. Exemplele includ desensibilizarea și reprocesarea mișcării oculare (EMDR), o metodă care a folosit ghidarea mișcărilor oculare care poate ajuta la reorganizarea amintirilor traumatice din creier.
Tot în categoria tehnicilor non-medicale, hipnoza este şi ea o posibilitate. Determinând oamenii să exploreze amintirile traumatizante într-un cadru mai puțin emoțional, această metodă poate ajuta la gestionarea durerii pe care o simt. Revizuirea acestor momente proaste se poate face și folosind alte tehnici precum terapia de expunere sau terapia cognitivă.
Cele mai periculoase joburi din lume
Sunt joburi atât de periculoase, încât fiecare zi petrecută la respectivele locuri de muncă pun viața în pericol. Datele reci arată că mortalitatea este extrem de ridicată, iar asta nu poate fi compensată nici măcare de salariile ofertante. Unii se aventurează, dar nu fac față și renunță, alții își pierd viața în timpul muncii, iar pentru alți angajați, fiecare zi înseamnă stres și un nivel de adrenalină mult peste medie, scrie evz.ro.
Muncitorii care au cele mai periculoase joburi
1. Lucrătorii care exploatează bușteni
Exploatarea forestieră este una dintre cele mai periculoase ocupații la nivel mondial. Lucrând printre copaci impunători și utilaje grele, muncitorii forestieri se confruntă cu numeroase pericole, inclusiv căderea copacilor, accidente ale echipamentelor și pericole de mediu, cum ar fi condițiile meteorologice extreme. Potrivit Biroului de Statistică a Muncii din SUA, rata de mortalitate pentru lucrătorii din domeniul exploatării forestiere este de aproximativ 97,6 decese la 100.000 de lucrători, ceea ce o face una dintre cele mai mortale profesii.
2. Pescarii
Viața de pescar este sinonimă cu pericolul, în special pentru cei care se aventurează adânc în largul mării. Pescuitul la mare adâncime îi expune pe lucrători la condiții meteorologice imprevizibile, la ape înșelătoare și la riscul de răsturnare a navelor. La acest cadru se adaugă orele lungi și sarcinile solicitante din punct de vedere fizic. Așa că nu este surprinzător faptul că pescuitul se numără printre cele mai periculoase ocupații din lume. Centrele pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC) raportează că pescuitul comercial are o rată de mortalitate de 100 de decese la 100. 000 de lucrători.
3. Piloți de aeronave și instructorii de zbor
În timp ce călătoriile cu avionul sunt în general considerate sigure pentru pasageri, nu același lucru se poate spune despre cei care operează aeronave. Piloții și instructorii de zbor navighează pe cer, confruntându-se cu pericole potențiale precum defecțiuni ale echipamentelor, vreme nefavorabilă și coliziuni în aer. În plus, piloții suportă adesea ore lungi și programe neregulate, ceea ce duce la oboseală și tulburări de judecată. Conform Organizației Internaționale a Muncii (OIM), rata mortalității pentru piloții de aeronave și instructorii de zbor este de aproximativ 58,4 decese la 100 000 de lucrători.
4. Muncitorii din industria construcțiilor metalice și a oțelului
Industria construcțiilor este plină de pericole. Dar, de departe cu cele mai mari se confruntă muncitorii din domeniul construcțiilor metalice. Însărcinați cu ridicarea clădirilor și a podurilor, acești angajați operează la înălțimi mari, adesea fără protecție adecvată împotriva căderilor. De asemenea, ei manipulează materiale și utilaje de mare tonaj, ceea ce crește probabilitatea accidentelor și a rănilor. Biroul de Statistică a Muncii raportează o rată a deceselor de aproximativ 41,5 decese la 100 000 de lucrători pentru lucrătorii din industria siderurgică.
5. Minerii
Forează la marie adâncime și extrag minerale valoroase și resurse esențiale pentru societatea modernă. Profesia lor este periculoasă, deoarece se confruntă cu prăbușiri subterane, explozii și gaze toxice. Expunerea pe termen lung la praf și la alți poluanți aeropurtați poate duce, de asemenea, la afecțiuni respiratorii cronice. Administrația pentru Sănătate și Siguranța Minelor (MSHA) raportează o rată de deces de aproximativ 25,7 decese la 100 000 de lucrători pentru mineri.
În 2024 moldovenii au accesat mai multe credite și au cheltuit mai mult decât au economisit
În 2024, moldovenii au avut o înclinație mai mult spre consum, au accesat mai multe credite, decât au făcut depozite și au cheltuit mai mult decât au economisit. „În ultima perioadă, asistăm la un fenomen clar, al populației, de a se împrumuta mai mult de la bănci, decât de la instituții nebancare. Împrumuturile bancare asigură, în prezent, 85% din necesitățile de creditare ale moldovenilor, iar restul sunt de la instituții nebancare, rude, prieteni și cămătari.
Estimăm că, datoria persoanelor fizice a fost în 2024 de 52 mild/lei, cu 10 mild/lei mai mult față de 2023”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 17 ianuarie, 2025, în cadrul ediției săptămânale a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, soldul creditelor persoanele fizice în bănci, în 2000 a fost de 200 mil/lei. În 2005 a ajuns la 1,7 mild/lei, dintre care 6 mil/lei-sectorul nebancar, iar 1,1 mild/lei-sectorul bancar. În 2008 – 6,8 mild/lei, dintre care 2,2 mild/lei-sectorul nebancar, iar 4,6 mild/lei-sectorul bancar. 2010 – 3,9 mild/lei: 1,4 mild/lei-sectorul nebancar, iar 2,5 mild/lei-sectorul bancar. 2015 – 9,2 mild/lei: 3,2 mild/lei-sectorul nebancar, iar 6 mild/lei-sectorul bancar. 2020 – 23,4 mild/lei: 7,1 mild/lei-sectorul nebancar, iar 16,3 mild/lei-sectorul bancar. 2022 – 33,4 mild/lei: 10,1 mild/lei-sectorul nebancar, iar 23,3 mild/lei-sectorul bancar. 2024 – 45,1 mild/lei: 11,9 mild/lei-sectorul nebancar, iar 33,2 mild/lei-sectorul bancar. „În 2024 a fost o creștere enormă a soldului creditelor. 85% din creștere a fost asigurată de către bănci. Ca volum de bani, este cea mai mare creștere din istoria Republicii Moldova. Băncile luptă să atragă populația în calitate de creditori, dar și dobânda este mai atractivă la ei”, a spus Veaceslav Ioniță.
Expertul susține că în 2024, estimativ, 73,5% din creditele accesate de către moldoveni au fost de la bănci; 21,9% de la companii de microfinanțare; 2,4% de la asociații de economii și împrumut; iar 2,1% de la companii de leasing. Vorbind despre gradul de îndatorare al persoanelor fizice, raportat la Produsul Intern Brut (PIB), expertul a spus că în 2000 gradul a fost de 0,9% din PIB; în 2005 – 3,8%; 2007 – 9,6%; 2010 – 4,5%; 2015 – 6,3%; 2020 – 11,7%; 2021 – 13,1%; 2023 – 12%; 2024, estimativ – 14,1%. „În ultimii ani, cel mai mult au crescut creditele ipotecare. În 2024 s-a ajuns la cel mai mare grad de îndatorare al persoanelor fizice din istoria Republicii Moldova. Totuși suntem de patru ori mai puțin decât media UE. Am ajuns aprope de media regională, care este de 15%-20%”, a spus expertul.
Economistul a menționat că în 1998, ponderea sectorului nebancar în creditarea persoanelor fizice a fost de 5,2%; în 2000 – 30,9%; 2001 – 35,3%; 2004 – 20,3%; 2005 – 35,2%; 2007 – 23,5%; 2008 – 31,8%; 2009 – 28,7%; 2010 – 34,8%; 2014 – 31,5%; 2018 – 41,8%; iar în 2024 – 26,4%. „Moldovenii se împrumută cam 25% de la sectorul nebancar. În 1998, când era complicat de luat credite de la bănci, au apărut primele asociații de economii și împrumut. Atunci băncile au creat facilități pentru cetățeni, iar rolul asociațiilor de economii și împrumut a scăzut. În 2005 au apărut companiile de microfinanțare și au avut un rol semnificativ în timpul jafului bancar din 2014. Atunci băncile au devenit rigide, iar sectorul nebancar a avansat enorm, chiar cu ale lor condiții specifice. În prezent, se duce o luptă pentru creditori, iar băncile au devenit mai deschise către populație. Ele asigură majoritatea creditele accesate de către moldoveni. Sectorul nebancar are unul dintre cele mai mici nivele”, a menționat economistul.
Cu referire la economiile nete ale persoanelor fizice (depozitele minus creditele, fenomen care arată dacă este vorba de o înclinație spre economii sau spre consum), analistul economic a afirmat că în 2000 economiile nete au fost de 800 mil/lei. În 2005 – 5,4 mild/lei; 2010 – 14,4 mild/lei; 2015 – 26 mild/lei; 2020 – 28,1 mild/lei; 2023 – 31,9 mild/lei; iar în 2024 – 29,8 mild/lei. Oamenii au, pe de o parte, economii în bănci și la asociații de economii și împrumuturi, iar pe de altă parte, accesează credite de la bănci și de la asociații de economii și împrumuturi. Recordul a fost atins în 2023. Economiile nete s-au ridicat la aproape 32 mild/lei. Toate depozitele oamenilor din bănci și de la asociații de economii și împrumuturi minus toate creditele din bănci și de la asociații de economii și împrumuturi arată că moldovenii au o diferență dintre depozite și împrumuturi de aproape 32 mild/lei. Anul trecut, înclinația spre economii a fost negativă. A fost mai mult o înclinație spre consum. S-au luat mai multe împrumuturi, decât s-au făcut depozite. S-a cheltuit mai mult decât s-a economisit. Crizele arată o înclinație spre economii. În toată istoria țării, au fost doar cinci ani cu înclinații spre consum și 2024 a fost un an cu înclinație spre consum”, a afirmat analistul economic.
Despre destinația împrumuturilor bancare luate de către persoanele fizice, expertul a declarat că în 2015, din cele 6,6 mild/lei, care au fost luate drept credite, 3,1 mild/lei au fost credite de consum, 2,3 mild/lei – credite ipotecare, iar 1,2 mild/lei – credite de afaceri. În 2020 – 16,3 mild/lei: 7,9 mild/lei-credite ipotecare, 7,5 mild/lei-credite de consum, 1 mild/lei-credite de afaceri; 2024 – 34,3 mild/lei: 17,9 mild/lei-credite imobiliare, 14,5 mild/lei-credite de consum, iar 1,9 mild/lei-pentru afaceri. „De cinci ori a crescut portofoliul de credite al moldovenilor în ultimii zece ani. Creditele de consum au crescut, dar cele ipotecare și mai mult. Din 2020 creditele ipotecare determină moldovenii să acceseze credite. Partea proastă este că oameni nu prea accesează credite de afaceri, care practic au dispărut”, a spus expertul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, datoria persoanelor fizice, estimată în baza a trei sondaje realizate de CBX Research la comanda IDIS „Viitorul”, în 2015 a fost de 10,6 mild/lei, dintre care 9,2 mild/lei-credite de la instituții financiare, iar 1,4 mild/lei-bani împrumutați de la prieteni, rude, alte persoane fizice, inclusiv cămătari. În 2020 – 26,9 mild/lei: 23,4 mild/lei-de la instituții financiare, 3,6 mild/lei-de la prieteni, rude, alte persoane fizice, inclusiv cămătari. 2024 – 52,1 mild/lei: 45,1 mild/lei-de la instituții financiare, 7 mild/lei-de la prieteni, rude, alte persoane fizice, inclusiv cămătari.
