Un medic român a creat sistemul 7S: 7 obiceiuri zilnice de care depinde sănătatea pielii

18/07/2017

Medic dermatolog cu o experiență de peste 20 de ani, Victor Gabriel Clătici a studiat modul în care cele 7 elemente omniprezente în viața de zi cu zi ne afectează calitatea și sănătatea pielii. Astfel a creat sistemul 7S:7.

De ce anume”The 7S of Skin”?
Cifra șapte nu e aleatorie. În 2014, un matematician din Brazilia, pe nume Alex Bellos, descoperea în urma unui studiu pe zeci de mii de subiecți că este numărul favorit al oamenilor. Deloc întâmplător e omniprezent, de la poveștile copilăriei cu cei 7 pitici până la cele 7 zile ale săptămânii, cele 7 note muzicale, cele 7 minuni ale lumii și tot așa. În cazul sistemului 7S, e vorba de o serie de elemente observate de doctorul Clătici ca având impact direct asupra sănătății pielii.

PRIMUL S: SOARELE

Bronz sănătos nu există, oricât de mult ne-ar plăcea pielea arămie și oricâte teorii pe această temă ar născoci aceia care nu concep să treacă vara fără să se rumenească la soare. „Poate un bronz frumos, asta da, dar cuvântul sănătate asociat cu bronz, NU”, explică doctorul Clătici. Motivul e simplu: bronzul însuși este o reacție de apărare a pielii față de o agresiune externă. Expunerea la soare și la UV este responsabilă de 80% dintre modificările asociate cu îmbătrânirea pielii: riduri, pete, vase sparte și altele. În plus, expunerea necontrolată și în exces la soare înseamnă arsură solară și insolație, cataractă și cancer de piele, incidența acestuia din urmă fiind uluitor de mare.

Dacă tot nu credeți că soarele nu e doar „sănătate curată”, iată ce pățește pielea sub acțiunea soarelui: colagenul și fibrele elastice se degradează, rezultând riduri, pori măriți și laxitate a pielii; se modifică textura pielii, care devine deshidratată, aspră și rugoasă, iar petele inestetice și capilarele sparte încep să-și facă simțită prezența.

„Am spus asta de multe ori și o s-o tot spun: cea mai bună cremă anti-rid care s-a inventat pe lumea asta este crema de protecție solară. Rezolvă 80% din problemă”, punctează doctorul Clătici.

AL DOILEA S: SUGAR (Zahărul)

Zahărul din organism este implicat într-un proces foarte nociv pentru sănătate și frumusețe, denumit glicație. În același proces sunt implicate, alături de zahăr, și două proteine ,,strategice”: colagenul și elastina. Practic, zahărul este calul troian care, din interior, reduce elasticitatea și rezistența pielii în mod progresiv. Un articol publicat recent de cercetătorii P.Gkogkolou și M. Bohm are chiar acest titlu: „Nutrition and Skin Aging: Sugar and Glycation”. Prin urmare, oricât de mult ne-ar plăcea și ne-ar liniști stresul zilnic, între zahăr și riduri se pune semnul de egalitate.

AL TREILEA S: SMOKING (Fumatul)
Dincolo de caracterul nociv al fumatului în general, de îngălbenirea dinților și a degetelor, el distruge colagenul, fibrele elastice și inclusiv acidul hialuronic din piele. Exact acel acid hialuronic pe care tot mai multe femei se străduiesc ulterior să-l suplimenteze prin injecții și proceduri scumpe. Rezultatul: piele palidă și pătată, plus o nutriție deficitară prin reducerea nivelului de sânge, oxigen, substanțe nutritive și vitamine.

AL PATRULEA S: SKINCARE

Îngrijirea tenului este vitală, atât timp cât este adaptată la vârstă, la zona anatomică (nu orice cremă se potrivește oriunde), la momentul zilei și la nevoile individuale ale pacientului. După o evaluare de specialitate pentru stabilirea necesităților actuale (nu închipuite, nu viitoare), se pot găsi proceduri minim invazive, acesta fiind de altfel și tendința în viitoarea perioadă. Cât mai simplu, mai intuitiv, mai neinvaziv.

Și la capitolul skincare există o mulțime de mituri, derivate din faptul că de multe ori aparatele există, dar ele nu sunt folosite cum trebuie și de către cine trebuie. Multe „legende urbane” se leagă de laser, despre care se vorbesc vrute și nevrute. Se pot face intervenții laser fără durere și perioadă de recuperare, există tehnologii laser care stimulează sinteza de colagen și acid hialuronic din „producția proprie” și multe altele, dar acestea pot face obiectul unui articol în sine.

AL CINCILEA S: STRESUL
Inamicul din umbră, dușmanul secolului, stresul are tot felul de denumiri metaforice demne de un ucigaș în serie, dar cu toate astea îl primim de bunăvoie în viața de zi. Primul studiu științific care a confirmat efectul stresului asupra procesului de îmbătrânire a fost în 2004, iar în 2013 s-au demonstrat concret mecanismele prin care stresul psihic accelerează procesul de îmbătrânire (Psychological Stress and Skin Aging: A review of possible mechanisms and potential therapies, publicat de Dunn și Koo în Dermatology Online Journal 19 (6): 1, Volume 19 Number 6 June 2013).

Stresul crește inflamația, scade imunitatea, generează radicali liberi (auzim atâtea despre stresul oxidativ și despre importanța antioxidanților) și are inclusiv efecte asupra ADN-ului nostru.

AL ȘASELEA S: SOMNUL

„Sleep is free and it’s available tonight”. Așa și este, somnul nu costă nimic și e disponibil în fiecare seară, dar prin stilul nostru de viață îl facem să pară un adevărat lux.

Un studiu făcut de Ohio University în 2013 dovedește că privarea de somn accelerează procesul de îmbătrânire al pielii, iar un alt articol din 2015 (Oyetaki, White, Suggs, Koo, Matsui, Cooper, Baron – Does Poor Sleep Quality Affect Skin Ageing? Clinical and Experimental Dermatology, Volume 40) a accentuat legătura esențială dintre calitatea somnului, sănătatea pielii și îmbătrânire.

Un somn bun înseamnă mai mult colagen, un ten mai strălucitor și mai radios și partea bună e că, dincolo de glumă, poți începe chiar diseară.

Concret, un organism stresat înseamnă păr subțire și rar, ticuri nervoase, riduri, dependențe periculoase (alcool, țigări, ciocolată, înghețată) și un aspect permanent de om obosit.

AL ȘAPTELEA S: SECUNDA, adică acum și aici

Robin Sharma, spune că sunt necesare 66 de zile pentru ca un nou obicei să se înrădăcineze în mințile noastre. ”Niciodată nu vom mai fi atât de tineri ca în secunda asta, deci să ne bucurăm și s-o folosim”. Una dintre cele mai frecvente întrebări pe care le primește este „care e cea mai bună vârstă sau cel mai bun moment pentru un regim anti-aging, o cremă anti-rid sau un tratament laser”? „Răspunsul este IERI”, ”Dar dacă nu a fost ieri, e foarte bine și azi, numai începe AZI”.

Sursa

Executivul a aprobat proiectul de lege cu privire la medicamente, cu scopul de a îmbunătăți accesul pacienților la tratamente sigure și eficiente

Pentru a îmbunătăți accesul pacienților la tratamente sigure și eficiente, conform ghidurilor clinice, Guvernul a aprobat, astăzi, 12 februarie, la inițiativa Ministerului Sănătății, proiectul de lege cu privire la medicamente. Acesta asigură calitatea și eficacitatea medicamentelor prin ajustarea cadrului normativ la acquis-ul european, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

De asemenea, documentul urmărește reducerea deficitului de medicamente esențiale, atragerea producătorilor externi pe piața națională, sporirea competitivității pieței farmaceutice și facilitarea participării la studii clinice internaționale. Acești factori vor oferi pacienților opțiuni variate la medicamente de calitate și prețuri avantajoase.

Proiectul aprobat include prevederi noi ce țin de alinierea la standardele europene aplicabile procedurilor de fabricare, autorizare și reglementare a medicamentelor orfane, pediatrice și pentru terapii avansate. De asemenea, proiectul conține reglementări privind importul și punerea pe piață a medicamentelor, controlul calității și procedurile de inspecție.

Astfel, revizuirea și modernizarea domeniului medicamentului vor asigura o reglementare eficientă și coerentă a procesului de autorizare, distribuire și accesibilitate a medicamentelor.

Menționăm că proiectul de lege va contribui la crearea unui cadru legal stabil, în care operatorii economici din domeniul medicamentului vor putea desfășura activitatea conform reglementărilor internaționale, iar cetățenii vor beneficia de acces continuu și eficient la medicamente sigure și de calitate.

De ce visele recurente sunt adesea coșmaruri: Legătura dintre emoții și subconștient

Până la 75% dintre adulți experimentează vise recurente, iar majoritatea sunt negativ marcate, implicând teme precum frica, eșecul sau atacurile, potrivit Live Science. Experții explică de ce creierul nostru amplifică aceste emoții în somn și cum putem controla coșmarurile repetate pentru un somn mai liniștit.

Visele recurente reprezintă un fenomen surprinzător de comun, cercetările aratând că până la 75% dintre adulți experimentează cel puțin unul pe parcursul vieții. Aceste vise pot varia: uneori sunt aproape identice de fiecare dată, dar pot avea și teme, locații sau personaje recurente, plasate în contexte diferite.

Această variație le deosebește de coșmarurile cauzate de tulburarea de stres posttraumatic, o condiție psihologică în care oamenii retrăiesc amintiri specifice din viața de zi cu zi, cu mult mai puține variații, în timpul somnului.

Experții încă nu sunt siguri de ce experimentăm vise recurente, dar cercetările recente ajută la identificarea mai clară a tiparelor legate de frecvența și conținutul acestora, precum și a scenariilor care le provoacă.

De ce visele recurente sunt adesea negative Studii recente confirmă ideea conform căreia visele recurente sunt adesea coșmaruri.

Într-un sondaj din 2022 realizat de Michael Schredl, șeful laboratorului de somn al Institutului Central de Sănătate Mintală din Germania, adulții au descris visele recurente ca având o „tonalitate negativă” în două treimi din cazuri, aceste vise implicând frecvent teme precum a fi urmărit sau atacat, a ajunge târziu undeva sau a eșua la ceva.

Prin contrast, visele recurente pozitive ale participanților includeau teme precum zborul sau descoperirea unei camere noi în propria casă. Motivele pentru care avem o predispoziție mai mare spre vise negative nu sunt pe deplin înțelese, dar Schredl spune că visele tind să exagereze ceva din viața noastră de zi cu zi, chiar și un sentiment minor sau o situație pe care ne simțim neputincioși să o schimbăm.

„În vis, devine o emoție mult mai intensă, deși legătura nu este întotdeauna evidentă sau directă”, explică el.

Psihologia și neuroștiința oferă indicii suplimentare. De exemplu, suntem predispuși la ceea ce se numește „tendința spre negativitate”, o înclinație de a ne concentra mai mult asupra gândurilor, emoțiilor sau interacțiunilor sociale neplăcute decât asupra celor pozitive. Acest comportament este înrădăcinat în nevoia subconștientă de a rezolva situațiile negative care ne amenință supraviețuirea.

Tendința spre negativitate poate fi amplificată în somn, deoarece creierul reduce activitatea în zonele asociate cu logica liniară și activează porțiunile asociate cu emoțiile, slăbind filtrul dintre gânduri și sentimente.

Cum să controlezi visele recurente negative

Deirdre Leigh Barrett, cercetător în domeniul viselor și autor al cărții Pandemic Dreams (Visele pandemiei, 2020) și alți experți subliniază că visele recurente negative sunt comune și normale și că există măsuri care pot fi luate pentru a le controla. Unii oameni au găsit succes în terapia de repetiție prin imaginație, care implică reimaginarea repetată a coșmarurilor cu finaluri mai fericite înainte de culcare.

Nirit Soffer-Dudek, cercetător în domeniul conștiinței și psiholog clinic la Universitatea Ben-Gurion din Negev, Israel, recomandă cultivarea unei „igiene bune a somnului”.

Stabilirea unui program de somn consistent, limitarea utilizării ecranelor și evitarea cofeinei sau alcoolului înainte de culcare pot reduce starea emoțională intensă în care adormiți.

„Cel mai bun sfat pe care îl pot da este să impuneți limite clare între timpul de veghe și somn pentru a evita aducerea anxietății în vise”, spune ea.

Peste 324 de cazuri de gripă, înregistrate într-o săptămână

Agenția Națională pentru Sănătate Publică continuă monitorizarea situației epidemiologice prin infecțiile respiratorii la nivel teritorial și național. Astfel, în perioada 3-9 februarie curent, au fost înregistrate 9589 de cazuri de infecții acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS), majoritatea fiind la copii (61%). Morbiditatea prin IACRS s-a manifestat la un nivel de intensitate medie, cu 3% mai mult față de săptămâna precedentă a acesteia și în descreștere cu 27% comparativ cu aceeași perioadă a sezonului anterior, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Pe parcursul săptămânii trecute, au fost înregistrate 324 de cazuri de gripă sezonieră (mun. Chișinău – 250 de cazuri; Bălți – 15 cazuri; Ialoveni, Soroca – câte 6 cazuri; Călărași, Criuleni – câte 5 cazuri; Căușeni, Florești, Orhei, Ștefan-Vodă – 4 cazuri; Cimișlia, Comrat, Edineț, Sângerei – 3 cazuri; Strășeni, Ungheni – câte 2 cazuri; Basarabeasca, Briceni, Dondușeni, Fălești, Leova – câte un caz), atestându-se o descreștere cu 25% în comparație cu săptămâna precedentă.

De la începutul perioadei de monitorizare (30.09.2024 – 09.02.2025), au fost înregistrate 1635 de cazuri de gripă, 96 620 de cazuri de IACRS și 9198 de cazuri de infecții respiratorii acute severe.

Totodată, pe parcursul săptămânii trecute, au fost înregistrate 7 cazuri de COVID-19, în descreștere cu 30% comparativ cu săptămâna precedentă a acesteia. La copii de până la 14 ani nu au fost raportate cazuri.

În contextul creșterii numărului de cazuri de infecții respiratorii, specialiștii ANSP recomandă în continuare respectarea măsurilor de protecție: păstrare distanței sociale, evitare locurilor aglomerate; respectarea regulilor de igienă, inclusiv igiena mâinilor, igiena respiratorie; respectarea măsurilor sanitare la locul de trai, la locul de muncă, de educație și învățământ, cu aerisirea spațiilor închise; purtarea măștilor în instituțiile medicale; adresarea la medicul de familie la apariția primelor simptome ale infecției respiratorii; menținerea unui stil de viață sănătos, care să includă o alimentație bogată în legume și fructe, odihnă adecvată și exerciții fizice regulate.