Mâhnit de pustiirea satului bunicilor, un bărbat plecat la muncă în străinătate a decis să salveze o căsuță bătrânească din satul copilăriei sale. Acesta a cumpărat în centrul satului o casă veche, ţărănească, o construcţie tradiţională, din cărămizi din lut. Fără să investească în ea o avere, tânărul are acum o casă de vacanță desprinsă parcă din poveștile copilăriei.
Bărbatul se întoarce cu drag, împreună cu familia sa, în satul Hăşmaş din comuna Șimișina, România. „Locuind în Germania din anul 2001, m-a luat şi pe mine dorul de ţară, îndeosebi de satul copilăriei. M-a întristat să găsesc un Hăşmaş pustiit, cu atât mai mult cu cât mă leagă de el atâtea amintiri frumoase. Am descoperit, cu părere de rău, că în țară, cele mai multe case vechi ori s-au degradat din cauză că nu au fost întreţinute corespunzător, ori au fost demolate. Un lucru foarte dezamăgitor, deoarece în acest fel ne ştergem propriile amintiri şi distrugem o bună parte din cultura noastră”, spune bărbatul.
Acesta a reabilitat casa cu ajutorul unor meșteri din localitate botezand-o „Casa Naturală din Hăşmaş”. Meșterii i-au păstrat stilul şi toate elementele tradiţionale. Pentru tencuitul interior şi exterior au fost folosite aceleaşi materiale precum cele originale: lut, paie, balegă de cal, păr de capră sau cânepă. Recunoaşte că nu a fost o misiune uşoară, întrucât constructorii nu mai folosesc în prezent astfel de materiale. A păstrat în exterior ferestrele vechi, cu tâmplăria de lemn, iar în interior a montat termopane cu sticlă dublă.
La interior a pastrat tonul iar camerele le-a dotat cu paturi confecţionate manual, cu saltele din paie, în prezent fiind singura casă din Hăşmaş în care se mai poate dormi pe astfel de saltele. În total, a investit aproape 16.000 de euro în reabilitarea și modernizarea casei-muzeu.
Bărbatul revine în satul natal la fiecare două-trei luni, împreună cu soţia, de naţionalitate germană, şi cu cei doi băieţi ai lor, de 13, și de 15 ani.
Foametea, o crimă organizată: Doi savanți australieni au studiat arhivele din Republica Moldova și Ucraina
Doi profesori universitari din Australia și-au prezentat, la Chișinău, rezultatele cercetării privind foametea din anii 1946-1947 din fosta RSSM. Cercetătorii au comparat foamea sovietică cu alte fenomene de acest fel. Cei doi s-au bazat pe materiale din arhivele din Republica Moldova și Ucraina. Evenimentul a fost organizat de Agenția Națională a Arhivelor și Universitatea de Stat din Moldovei, scrie moldova1.md
Concluziile cercetărilor despre dimensiunea foametei în fosta RSSM, în comparație cu alte țări, este uluitoare.
„Desigur a fost o secetă severă în 1946. Dar o importanță mare a avut-o și factorul politic. Au fost confiscate multe produse”, a menționat profesorul Stephen Wheatcroft.
„Din păcate, istoriografia este foarte săracă referitor la acest subiect. O mare atenție a fost acordată Holodomorului din anii 30. Foametea a fost nu doar o cauză a războiului, dar în sine este o problemă istorică. Lucrăm acum în arhivele ucrainene, cele moldovenești și căutăm informații noi pentru a cerceta cu acuratețe acest subiect”, a adăugat profesorul Filip Slaveski.
„De zece ori mai mare mortalitatea a fost ca în Rusia și de cinci ori mai mare ca în Ucraina. Deci, dacă vreți, epicentrul foametei sovietice este în RSS Moldovenească. Și mai mult decât atât, în fostele teritorii românești – și sudul Basarabiei, și nordul Bucovinei”, afirmă directorul Agenției Naționale a Arhivelor, Igor Cașu.
„Faptul că la doi ani după război a fost posibilă moartea a 200 de mii de oameni într-un teritoriu recent „eliberat” din punct de vedere al regimului sovietic, ne arată, de fapt, natura acestui regim”, constată Andrei Cușco, cercetător științific din Iași.
Mulți dintre cei prezenți la eveniment au spus că foametea a fost o crimă organizată.
A fost săvârșită o crimă. Foametea a fost organizată de ruși.
O tragedie în care a avut de suferit poporul nostru, au suferit ucrainenii, chiar și rușii au suferit și țările controlate de ruși.
”Sunt din Ucraina și am auzit despre foamete în timpul Uniunii Sovietice. A fost provocată de puterea sovietică, de deciziile, acțiunile și politicile deloc bune ale acesteia, inclusiv în Republica Moldova.
Prelegerea publică este parte a suitei evenimentelor prilejuite de Ziua Comemorării Victimelor Foametei Organizate, marcată în cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie. Tristei aniversări îi este consacrată expoziția Muzeul Național de Etnografie „Timpuri pe care nu le-a vrut Dumnezeu”, organizată la Conacul Balioz din Ivancea.
Oficial NATO: Rusia continuă să piardă peste 1.000 de soldați pe zi în Ucraina
De la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, Rusia a pierdut peste 900 de mii de militari, dintre care 250 de mii au fost uciși. Aceste date au fost prezentate de un înalt oficial NATO în cadrul unui briefing desfășurat în marja reuniunii miniștrilor de externe ai țărilor membre ale Alianței, joi, 3 aprilie, la Bruxelles. Potrivit acestuia, mulți dintre soldații ruși răniți au suferit invalidități pe viață din cauza îngrijirii medicale precare, scrie moldova1.md, cu referire la DW,
Armata rusă continuă să piardă peste 1.000 de soldați pe zi – uciși sau răniți – însă, potrivit NATO, ritmul de recrutare a noilor militari de către Rusia corespunde, deocamdată, nivelului pierderilor. „Înaintarea trupelor ruse în Ucraina încetinește, pierderile cresc, dar autoritățile de la Moscova sunt dispuse să tolereze pierderi mari în schimbul unor progrese lente”, a rezumat oficialul. El a mai adăugat că nu crede că societatea rusă a ajuns încă în punctul în care nu mai este dispusă să accepte această situație.
NATO: Nu există semne de armistițiu pe câmpul de luptă
Potrivit estimărilor NATO, situația de pe front rămâne extrem de complicată. Alianța prognozează că Rusia va continua să sporească presiunea asupra forțelor armate ucrainene atât pe linia frontului, cât și în întreaga țară, cu scopul de a prelungi războiul și de a obține un avantaj în eventualele negocieri. Echilibrul încă nu este de partea Ucrainei – Rusia păstrează inițiativa și avantajul numeric și încearcă să profite de lipsurile din armata ucraineană.
„Pe câmpul de luptă nu vedem niciun semn că Rusia se pregătește pentru un armistițiu”, a subliniat înaltul oficial NATO. „Nu vedem nicio schimbare în obiectivele Moscovei în acest război”.
NATO estimează că Rusia va elimina complet prezența ucraineană din regiunea Kursk
Ucraina a pierdut 90% din teritoriul pe care îl recucerise anterior în regiunea rusă Kursk. Potrivit NATO, armata ucraineană mai controlează mai puțin de 100 de kilometri pătrați. Rusia a recăpătat controlul complet asupra orașului Sudja, ceea ce Alianța explică prin superioritatea numerică: în regiunea Kursk se află acum aproximativ 70.000 de soldați ruși.
De asemenea, Moscova a adus în zonă militari nord-coreeni – în prezent, în regiunea Kursk sunt desfășurați circa 11.000 de soldați din Coreea de Nord. NATO a informat că, în timpul iernii, 3.500 de soldați nord-coreeni au fost trimiși în Rusia pentru instruire. Pierderile în rândul acestor trupe sunt, de asemenea, ridicate – aproximativ 5.000 de soldați, dintre care 1.500 uciși.
Potrivit previziunilor NATO, Rusia va reuși să elimine complet forțele ucrainene din regiunea Kursk. Întrebat de jurnaliști dacă retragerea armatei ucrainene din Sudja are legătură cu întreruperea furnizării de informații din partea SUA, oficialul a spus că nu poate confirma acest lucru, însă a menționat că pauza în transmiterea datelor a durat o săptămână și a avut un impact asupra eforturilor defensive ale Ucrainei.
Oficialul a precizat că NATO, ca instituție, nu oferă direct informații Kievului – acest lucru este făcut de statele membre individuale. „Ne bazăm pe faptul că aliații oferă Ucrainei informații de calitate”, a spus el.
Oficial NATO: Acordul de pace nu trebuie să-i permită Rusiei să câștige timp
Oficialul NATO a mai spus că propunerile Rusiei la masa negocierilor și abordarea sa nu s-au schimbat. Acțiunile Moscovei demonstrează încrederea că timpul lucrează în favoarea sa. „Ne îndoim că Putin merge la negocieri cu intenții sincere. Nu cred că este pregătit pentru un dialog bazat pe bună credință”, a precizat el.
Una dintre țintele Rusiei la eventualele negocieri, potrivit oficialului, ar fi să obțină progrese în restabilirea relațiilor cu Occidentul și comunitatea internațională. În paralel, Moscova încearcă să demoralizeze populația Ucrainei. Totuși, atât militarii, cât și civilii ucraineni demonstrează o rezistență și o voință remarcabile. „Ei își doresc pace, dar nu cu orice preț”, a spus oficialul.
Poziția NATO este clară: susține atingerea unei păci juste și durabile în Ucraina. „Orice acord de pace care va fi încheiat nu trebuie să-i permită Rusiei pur și simplu să câștige timp”, a conchis el.
Pe 3 aprilie, în cadrul reuniunii miniștrilor de externe ai țărilor NATO, la sediul Alianței are loc și o ședință a Consiliului NATO-Ucraina, cu participarea ministrului ucrainean de externe Andrii Sibiga.
Șeful IGP confirmă: Lozovan și soțul ei se ascund în regiunea transnistreană. Au fugit înaintea lui Nesterovschi
Deputata Irina Lozovan și soțul ei, condamnați la 6 și, respectiv, 5 ani de închisoare pentru acceptarea finanțării ilegale a unui partid politic din partea unui grup criminal organizat, s-au refugiat în regiunea transnistreană pentru a scăpa de justiție. Informația a fost confirmată de șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV. Potrivit acestuia, cei doi au părăsit teritoriul controlat de autoritățile constituționale înaintea deputatului transfug Alexandr Nesterovschi, afiliat și el grupării conduse de oligarhul fugar Ilan Șor.
Întrebat dacă deputata transfugă Irina Lozovan și soțul ei au ajuns în regiunea transnistreană cu sprijinul serviciilor diplomatice ruse, așa cum s-a întâmplat în cazul lui Alexandr Nesterovschi, conform Serviciului de Informații și Securitate, șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a negat categoric această ipoteză.
„Nu, nu. Lozovan a avut altă metodă de a pleca, ea a plecat chiar până la Nesterovschi. Cel puțin a conștientizat că în momentul în care se va constata lipsa lui Nesterovschi de la executare vor apărea o serie de întrebări și nedumeriri în raport cu dumneaei și pentru a exclude, a gândit și o tactică, lăsând telefonul acasă”.
Viorel Cernăuțeanu a precizat că, la moment, orice comunicare cu autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol are loc exclusiv prin intermediul Biroului Politici de Reintegrare.
Șeful IGP a explicat că cei trei condamnați pot părăsi regiunea transnistreană doar ilegal, fie traversând frontiera cu Ucraina, fie încercând să treacă frontiera „camuflați”, cu identități noi. Cernăuțeanu a dat asigurări că, în cazul în care cei trei vor încerca să revină pe malul drept al Nistrului, organele de drept îi vor putea identifica. „Identificarea se face nu doar după nume și prenume, dar și imaginea facială”, a explicat șeful poliției naționale.
Amintim că deputatul Alexandr Nesterovschi, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor, a fost condamnat, pe 19 martie, la 12 ani de închisoare pentru corupere pasivă și finanțare ilegală a unui partid politic. Sentința a fost pronunțată în lipsa sa. Colega sa, deputata Irina Lozovan, acuzată că ar fi primit 30.000 de dolari de la Șor pentru a-l mitui pe primarul orașului Ocnița, a fost condamnată pe 31 martie la șase ani de închisoare. Deși au fost condamnați și dați în urmărire, ambii deputați sunt în continuare de negăsit.
Serviciul de Informații și Securitate a anunțat, recent, că Nesterovschi s-a refugiat în regiunea transnistreană cu o zi înainte să fie condamnat la închisoare. Acesta ar fi reușit să fugă cu sprijinul Ambasadei Federației Ruse de la Chișinău. Șeful SIS, Alexandru Musteață, spune că operațiunea face parte dintr-un mecanism de agresiune hibridă coordonat de Rusia împotriva Republicii Moldova.
Președinta Maia Sandu a calificat acțiunile Rusiei drept „neprietenoase” și a acuzat Kremlinul de „amestec în justiția Republicii Moldova”. Șefa statului a recunoscut că fuga celor doi deputați în stânga Nistrului complică situația, având în vedere că teritoriul nu este controlat de autoritățile constituționale, iar regimul de la Tiraspol este unul loial Moscovei.
Experții sugerează că doar în cazul unei cooperări neoficiale dintre organele de drept de pe malul drept și stâng aceștia ar putea fi aduși în fața justiției.
Într-o reacție oficială, Ambasada Rusiei a calificat declarațiile SIS drept „insinuări nefondate și inacceptabile”, iar așa-zisele autorități de la Tiraspol au susținut că nu știu unde este deputatul pro-rus Alexandr Nesterovschi.
