La Chișinău, s-a defășurat Conferința științifică cu participarea internațională „Holodomorul – crimă împotriva umanității”

20/11/2018

News

Ambasada Ucrainei în Republica Moldova, Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice al Academiei de Științe a Moldovei și Comunitatea Femeilor Ucrainene din Moldova au organizat, astăzi, Conferința științifică cu participarea internațională „Holodomorul – crimă împotriva umanității”. Evenimentul a fost dedicat foametei organizate în Ucraina, în anii 1932–1933 și 1946-1947 și foametei organizate în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, în anii 1946-1947.

Denumit “Holodomor”, de la “holod” – foamete și ”mor” de la moarte, în limba ucraineană, foametea din Ucraina a fost reunoscută drept un genocid pe plan mondial de către 14 state (SUA, Canada, Marea Britania, Estonia, Argentina, Australia, Italia, Ungaria, etc), iar 63 de țări au susținut la ONU introducerea termenului de “Holodomor” în dicționarul politic internațional.

La eveniment au participat reprezentanții mediului academic din Moldova și Ucraina, precum și reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat în Republcia Moldova, ai instituțiilor de stat, jurnaliști și membri ai societății civile.

În cadrul conferinței, au fost analizate evenimentele tragice și episoadele teribile din istoria genocidului, îndeptat împotriva cetățenilor sovietici, și anume înfometarea a milioane de oameni, din cauza căreia femei și bărbați, copii și vârstnici s-au stins în chinuri.

Președinta CFUM, Dna Valentina Moraru, a declarat:

”De Ziua comemorării victimelor Holodomorului, care se organizează de către ucrainenii din Moldova a V-lea an, noi am fost alături de Ambasada Ucrainei și Institutul de cercetări juridice, polictice și sociologice, în constituirea primei Conferințe științifice din R. Moldova despre foametea organizată de regim sovietic. Milioane de persoane din Ucraina și Moldova Sovietică, inclusiv copii și femei gravide, au murit rapuși de foame la ordinul conducerii Uniunii Sovietice. Pe teritoriile, care nu au suferit de foametea niciodată din istoria scrisă, recoltele din 1932-1933 și 1946-1947, desi indestulatoare, au fost confiscate condamnînd populația la foamete cumplită. Așa cum arată datele oficiale desre Holodomorul, mureau în medie 17 persoane pe minut, 1000 la fiecare ora. Decese cauzate de foamete în Moldova Sovietică se estimează oficial la 115 de mii de persoane. Adevărul despre numărul de victime nu va fi cunoscut niciodată întrucît datele statistice corecte nu există. Important este să nu uităm despre crimele regimuluii sovietic”.

Foametea ucraineană (1932-1933 și 1946-1947), cunoscută și ca Holodomor, a fost una dintre cele mai grave catastrofe naționale ale ucrainenilor din istoria modernă, cu un număr de morți estimat oficial la 4 milioane. În timp ce foametea din Ucraina a fost parte a unei foamete care a afectat și alte regiuni ale Uniunii Sovietice, prin Holodomor se înțeleg strict evenimentele care au afectat teritoriile locuite de etnicii ucraineni.

Foametea organizată în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească în anii 1946–1947 a fost cauzată de lipsuri alimentare majore. Colectarea forțată a produselor alimentare de la populația rurală a dus la epuizarea oricărei surse de existență. Numărul oamenilor care au murit de foame între decembrie 1946 și august 1947 în RSSM nu este cunoscut, unele surse dau un minim de 115.000 de oameni care au decedat, altele menționează cifra de 216.000, 250.000 și 300.000, la aceștia adăugându-se alți 350.000 de oameni, care au fost afectați de malnutriție, dar care au reușit să supraviețuiască.

Vinerea Mare! Ziua cu o însemnătate puternică pentru credincioși

Vinerea Mare sau Vinerea Paştilor, Vinerea Seacă, Vinerea Patimilor, este o zi de mare doliu a întregii creştinătăţi pentru că în această zi a fost răstignit şi a murit Mântuitorul lumii, Iisus Hristos.

Vinerea Mare

Este ziua cu o însemnătate puternică pentru credincioși, deoarece este ziua care marchează momentul suferințelor lui Hristos. Este ziua în care Mântuitorul a îndurat toate durerile în drum spre muntele Golgota, acolo unde a fost răstignit.

În această zi se face pomenire de sfintele, mântuitoarele şi înfricoşătoarele Patimi ale Mântuitorului. Este ultima vineri din Postul Paştilor şi, potrivit tradiţiei, este zi de post negru, adică nu se bea decât apă toată ziua. Conform tradiţiei, în Vinerea Mare nu este bine să mănânci urzici şi nu e bine să fie folosit oţetul, pentru că pe cruce Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele Mântuitorului au fost udate cu oţet, notează crestinortodox.ro.

Vinerea Mare este zi aliturgică, adică nu se săvârşeşte niciuna dintre cele trei Sfinte Liturghii. Ceremonia principală din această zi este scoaterea Sfântului Epitaf din altar şi aşezarea lui pe o masă în mijlocul bisericii. Din străbuni se ştie că prin scoaterea Sfântului Epitaf retrăim coborârea de pe Cruce a lui Hristos şi pregătirea Trupului Său pentru înmormântare.

Din strămoşi se spune că pe cei ce trec de trei ori pe sub Sfantul Aer nu-i doare capul, mijlocul şi salele în cursul anului, iar dacă îşi şterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi.

În acestă zi de vineri, seara, se cântă Prohodul şi se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf, care simbolizează trupul Mântuitorului. După procesiunea din jurul bisericii, Sfântul Epitaf este aşezat pe Sfânta Masă din altar, unde rămâne pănă la Înălţare. Punerea pe Sfânta Masă reprezintă punerea Domnului în mormânt.

La terminarea slujbei se seară din Vinerea Mare, femeile obişnuiesc să meargă la morminte, unde aprind lumânări şi-şi jelesc morţii. La sfârşitul slujbei, preotul împarte uneori florile aduse, care erau considerate a fi bune de leac. În trecut, lumea pleca acasa cu lumânările aprinse pe drum, ca să afle şi morţii de venirea zilelor mari. Aceştia ocoleau casa de trei ori şi, atunci când intrau, se închinau, făceau câte o cruce cu lumânarea aprinsă în cei patru pereţi sau doar la grinda de la intrare şi păstrau lumânarea pentru vremuri negre.

Din moşi strămoşi se crede că dacă plouă în Vinerea Mare anul va fi mânos, iar daca nu, nu va fi roditor. Unii consideră că, daca se scufundă în apă rece de trei ori în această zi, vor fi sănătoşi tot anul.

Unii obişnuiesc să afume casa cu tămâie în Vinerea Mare, înconjurând-o de trei ori, în zorii acestei zile, pentru ca gângăniile şi dihaniile să nu se apropie de casă şi de pomi scrie crestinortodox.ro.

Iată ce nu ai voie să faci în acestă zi sfântă:

În Vinerea Mare trebuie să se evite lucrările agricole, în special mersul pe câmp, semănatul sau alte activităţi asemănătoare. Această zi mai poartă şi numele de Vinerea Seacă şi asta pentru că tot ceea ce se seamănă nu rodeşte.

În acestă zi nu se sacrifică păsări sau animale, aşa că dacă doriţi să sacrificaţi un animal sau păsări pentru a avea produse din carne de Paşte, este bine să faceţi acest lucru din timp.

În Vinerea Mare este interzis spălatul. De asemenea, în această zi nu se coase şi nu se face curăţenie.

În această zi nu se merge la frizer. Cei mai superstiţioşi evită să se tundă în Vinerea Mare, deoarece se spune că le va muri cineva din familie. Cu toate acestea, există anumite zone, cum e cazul Moldovei, unde oamenii cred că vor fi feriţi de anumite afecţiuni şi boli dacă merg la frizer.

Numărul de studenți scade dramatic în Moldova

Numărul de studenți scade dramatic, de la an la an, la universitățile din capitala Republicii Moldova, Chișinău, scrie evz.ro.

Astfel, în ultimul deceniu, numărul de studenți la universitățile din Republica Moldova s-a redus de la 78.000 la 42.000, la nivelul studiilor de licență.

Dar în ultimii cinci ani numărul studenților pare că se stabilizează, fără a depăși însă nivelul de 43.000. Este un prag peste care învățământul superior din Republica Moldova se pare că nu mai poate trece, avâd în vedere situația demografică a țării.

De asemenea, a scăzut și numărul de înmatriculări în anul I de studii. De exemplu, în anul 2020 au fost înmatriculați 14.000. Potrivit ministrului Educației, Dan Perciun, pare că aceasta este cifra maximă anuală pe care pot să mizeze universitățile și pentru anii următori.

Sunt puțini absolvenți de liceu

Ministrul a declarat, la o întâlnire cu rectorii universităților din Republica Moldova, că în fiecare an sunt în jur de 12.000 de absolvenți de clasa a XII-a, dintre care doar 92% susțin examenul de Bacalaureat. Cifra este, după cum se vede, mai mică decât numărul de studenți înmatriculați în anul I.

În aceste condiții, în ciuda oricăror eforturi, cel mult 10.000 de absolvenți de liceu rămân în Repulica Moldova. Iar dintre cei circa 6.000 de absolvenți de colegii, aproximativ 70% își continuă studiile la universitate, a mai explicat Dan Perciun.

Ministrul Educației considră însă că un alt fenomen este îngrijorătr, și anume rata de absolvire a instituțiilor de învățământ superior. Comparând numărul de înmatriculați cu cel al absolvenților, se pare că din cei admiși în 2014, au absolvit 82%, în timp ce dintre cei înmatriculați în anii 2019 și 2020, doar 50% și-au finalizat studiile de licență.

O altă problemă a învățământului superior din Republica Moldova este rata mică de angajare a absolvenților cu licență, care a fost calculată pentru prima dată începând cu anul 2020. Astfel, între 2020 și 2023, rată medie de angajare a fost de 42%. Spre comparație, în România această rată e în jur de 70%, iar în Uniunea Europeană ajunge la 86%.

Isprava unui tânăr s-ar putea încheia cu închisoare după ce a răpit o mașină de lux

Un tânăr din capitală a fost reținut de polițiști la scurt timp după ce ar fi răpit o mașină.

Poliția a fost sesizată de un bărbat de 46 de ani, care a comunicat că pe timp de zi i-a fost sustras din parcarea subterană din sectorul Ciocana un automobil de marca ,,Toyota”, în valoare de 60 000 de euro. Ca urmare a măsurilor de investigație întreprinse de polițiști, automobilul a fost depistat în apropierea raionului Strășeni, accidentat, totodată fiind identificată și persoana care a sustras mijlocul de transport.

Acesta s-a dovedit a fi un tânăr de 23 de ani din capitală, anterior cercetat penal pentru diverse infracțiuni. Pe caz a fost pornită o cauză penală pentru jaf, iar tânărul a fost arestat pentru 30 de zile. Conform legii penale, persoana vinovată de asemenea infracțiune riscă închisoare de la 5 la 7 ani.