Un bărbat în vârstă de 56 de ani, locuitor a sectorului Râșcani, municipiul Chișinău, este de negăsit.
Pe data de 26 mai, a plecat de la domiciliu și până în prezent nu s-a întors. Din cele comunicate de soție, bărbatul i-a spus că pleacă să viziteze o mănăstire, fără a preciza care anume.
Semnalmente: înălțimea 1,78 m, corpolența medie, ochi căprui, îmbrăcat în blugi de culoare neagră, cămașa în carouri de culoare bordo, vestă fără mâneci de culoare verde închis, pe cap avea chipiu de culoare deschisă.
Cei care pot oferi informații despre locul aflării acestuia, sânt rugați să anunțe Poliția la următorul număr de telefon: 068904067.
Ce tradiții sunt mâine, de Florii
Sărbătoarea de Florii (Duminica Floriilor) este una dintre cele mai importante sărbători creștine ortodoxe și marchează intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim, cu o săptămână înainte de Paște. Este o zi plină de tradiții și obiceiuri frumoase. Iată câteva dintre cele mai cunoscute:
1. Sfințirea ramurilor de salcie
Credincioșii aduc la biserică ramuri de salcie, care sunt sfințite de preot în timpul slujbei.
Aceste ramuri simbolizează ramurile de finic cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim.
După slujbă, oamenii duc salcia acasă și o pun la icoane. Se crede că aduce protecție și sănătate întregii familii.
2. Dezlegare la pește
Deși este Postul Mare, în Duminica Floriilor se face dezlegare la pește, adică este voie să se consume pește, vin și ulei.
Este una dintre cele două dezlegări importante din Postul Paștelui (cealaltă fiind de Buna Vestire).
3. Participarea la slujba de Florii
În această zi, bisericile sunt pline, iar slujba este una deosebit de frumoasă, cu cântări speciale.
Se citește despre Intrarea Domnului în Ierusalim, când mulțimea l-a întâmpinat cu „Osana!”.
4. Sărbătoarea celor care poartă nume de flori
Este și zi de onomastică pentru cei care poartă nume de flori: Florin, Florina, Violeta, Lăcrămioara, Crina, Narcis, etc.
Oamenii își urează „La mulți ani!” și își oferă flori sau cadouri simbolice.
5. Credințe și superstiții populare
Se spune că salcia sfințită trebuie păstrată tot anul – se pune la grindă, în grădină, la colțul casei sau în pomi fructiferi.
Fetele nemăritate pun o crenguță de salcie sub pernă, ca să-și viseze ursitul.
Se crede că dacă înfloresc pomii de Florii, anul va fi unul roditor.
Oamenii se „urează” simbolic cu ramuri de salcie – se ating ușor pe spate și spun „să fii sănătos ca salcia, sprinten ca peștele și iute ca săgeata!”.
A apărut rețeaua socială care funcționează doar 3 ore pe zi
seven39 este o rețea socială nouă disponibilă doar trei ore pe zi. Dacă încerci să o accesezi în orice alt moment, vei fi întâmpinat de o pagină goală. Jurnalista de la The Verge, Victoria Song, o descrie ca „o rețea socială cu oră de stingere”. Ideea de bază? Limitarea prezenței online în locul încurajării implicării constante.
Conținutul este destul de obișnuit: glume, fotografii cu animale de companie, desene, notițe personale. Dar, datorită reîmprospătării zilnice, platforma oferă adesea senzația de a păși într-un mini-forum nou, plin de străini. Mulți utilizatori optează pentru nume de utilizator anonime, adăugând o notă nostalgic-internetului de altădată.
Suedia din cauza unei interdicții .„Vin cantități uriașe zilnic. E nebunie.”
Începând cu acest an, țările din UE trebuie să aibă un sistem separat de reciclare a textilelor, pe lângă procesele deja existente pentru sticlă, hârtie și deșeuri alimentare. Scopul este de a promova un sistem circular de gestionare a deșeurilor, în care textilele sunt sortate și reutilizate sau reciclate dacă nu sunt prea deteriorate. Din acest motiv Suedia este copleșită de haine aflate în centrele de reciclare. Acesta după ce o interdicție la nivelul Uniunii Europene privind aruncarea textilelor a intrat în vigoare și a lăsat municipalitățile suprasolicitate, conform Fashion United.
„Am observat o creștere de 60% a cantității de textile colectate în ianuarie și februarie, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut,” a declarat Karin Sundin, expert în deșeuri textile la compania municipală Stockholm Vatten och Avfall. După sortare, aproximativ 60–70% dintre textile sunt destinate reutilizării, iar 20–30% pentru reciclare sub formă de umplutură, materiale izolatoare sau compozite. În jur de 7–10% sunt arse pentru energie, conform Agenției Suedeze pentru Protecția Mediului. Aceasta reprezintă o îmbunătățire semnificativă față de perioada anterioară noii legi, când hainele aruncate erau, în mod sistematic, incinerate. Totuși, din cauza lipsei de infrastructură în Suedia, majoritatea hainelor folosite sunt exportate în străinătate, în principal în Lituania, unde sunt sortate, reutilizate sau arse pentru energie.