Cine sunt susținătorii Moldovei și câți bani ne-a dat fiecare stat

29/01/2020

News

Peste 2,368 de miliarde de euro au oferit în ultimii cinci ani Republicii Moldova partenerii externi de dezvoltare. Suma depăşeşte de două ori un buget anual al ţării şi vine prioritar din partea SUA, a Uniunii Europene şi a statelor membre.

Despre acest fapt scrie Mariana Rață în publicația Obiectiv European. Potrivit sursei, fără aceste granturi şi împrumuturi, resuscitarea economică, dezvoltarea şi reformarea instituţiilor de stat ar fi fost imposibilă, scrie bani.md.

Cei mai mulţi din banii primiţi sunt granturi, prin urmare, ei nu vor trebui returnaţi.

Potrivit Cancelariei de Stat, valoarea granturilor din volumul total al asistenţei externe primită de Moldova din 2009 şi până în 2014 este de peste 1,3 miliarde de euro sau peste 340 de euro pentru fiecare cetăţean moldovean.

Grosul banilor primiţi în calitate de grant – peste 656 milioane de euro – au venit în cel mai dificil an pentru actuala guvernare, 2010, atunci când economia naţională se afla pe butuci.

Uniunea Europeană este unul din principalii finanţatori ai Republicii Moldova. În ultimii сinci ani, UE a aprobat pentru ţara noastră finanţări de peste 696 milioane de euro. Aceşti bani sunt prevăzuţi pentru drumuri, educaţie, sănătate, agricultură şi altele.

Banca Europeană de Investiţii a acordat 383,8 milioane de euro, Banca Europeană pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare – 315,9 milioane de euro, iar Banca Mondială a semnat angajamente de peste 216 milioane de euro cu ţara noastră.Guvernul Statelor Unite al Americii, este un alt finanţator de top al Moldovei, cu peste 292 de milioane de euro la realizarea proiectelor de anvergură.

România finanţează astăzi în Moldova proiecte de stat în valoare de peste 104 milioane de euro. Numai pentru cele 5000 de burse de studii pentru tinerii din Republica Moldova, alocate în acest an, România va cheltui circa 13 milioane de euro, relevă Obiectiv European.

Trei mașini au ajuns într-un șanț, în urma unui accident în lanț, la Anenii Noi

Trei mașini au fost avariate, după ce au fost implicate într-un accident în lanț, care s-a produs cu puțin timp în urmă pe drumul care face legătura dintre satele Chetrosu și Todirești, din raionul Anenii Noi, scrie pulsmedia.md.

În urma impactului, cele trei automobile au ajuns într-un șanț de pe acostament.

Maia Sandu, mesaj după atacul terorist din Germania

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj pe platforma X, după atacul terorist de ieri, de la un târg de Crăciun din orașul german Magdeburg, soldat cu cel puțin doi morți și zeci de răniți. „Ne îndreptăm gândurile către victime și condamnăm ferm violența sub orice formă”, a scris șefa statului, astăzi dimineață, scrie unimedia.info.

„Sunt profund întristată de tragedia din Piața de Crăciun din Magdeburg, Germania. Gândurile mele sunt îndreptate către victime și către cei dragi lor. Ceea ce ar fi trebuit să fie un moment de bucurie și de unire s-a transformat în tristețe”, a scris Maia Sandu, pe platforma X.

Cel puțin șase persoane au fost ucise și 205 au fost rănite, dintre care 41 se află în stare critică, după ce un bărbat a intrat cu mașina în mulțimea de la Piața de Crăciun din Magdeburg, Germania. Bilanțul tragediei a fost actualizat, iar autoritățile au transmis că atacatorul, reținut imediat după incident, s-ar fi aflat sub influența drogurilor, în momentul tragediei. Poliția investighează în continuare circumstanțele acestui atac violent.

Primul oraș italian care interzice fumatul în spațiul public

De la 1 ianuarie 2025, Milano va interzice fumatul de tutun în spaţii exterioare, la mai puţin de 10 metri de alte persoane, cu scopul de a îmbunătăţi calitatea aerului, fiind însă permisă utilizarea ţigărilor electronice, scrie democracy.md.

Potrivit autorităților italiene, această măsura face parte din ”Planul pentru Aer şi Climă”, care vizează reducerea emisiilor de substanţe nocive în oraş după ce ”numeroase studii clinice au demonstrat că expunerea la poluanţii din aerul oraşului Milano dăunează sănătăţii”.

”De la 1 ianuarie 2025, interdicţia de a fuma va fi extinsă la toate spaţiile publice exterioare, cu excepţia locurilor izolate unde este posibil să se respecte o distanţă de cel puţin 10 metri faţă de alte persoane”, se arată în text.

Totodată, fumatul a fost interzis și în parcuri, stații de transport public, zone în care se practică activităţi sportive şi cimitire, iar la începutul anului 2025 măsura va fi extinsă la toate locurile publice în aer liber, inclusiv trotuarele.

Media locală menționează că deocamdată nu se știe cum va fi reglementată aplicarea acestor reguli, însă totul pare să indice că va fi vorba mai degrabă de o măsură de descurajare decât de una punitivă.

În cazul în care Consiliul Municipal din Milano menţine amenzile din interdicţiile actuale, persoanele care încalcă reglementările riscă sancţiuni cuprinse între 40 şi 240 de euro. Interdicţiile exceptează utilizarea ţigărilor electronice, foarte răspândite în Italia, care pot fi utilizate în continuare fără limitări.

Conform celor mai recente date publicate de Institutul Italian de Statistică (ISTAT), în 2023, în Italia, 18,7% dintre persoanele de 11 ani şi peste această vârstă se declarau fumătoare, un procent ce creşte semnificativ în rândul tinerilor, atingând vârfuri la grupa de vârstă 25-34 de ani (26,9%).

Fumatul de tutun se numără printre principalele surse de emisii de PM10, alături de transportul rutier, utilizarea solvenţilor şi „arderea cauzată de pizzerii cu cuptoare pe lemne”, printre altele. Municipalitatea continuă punerea în aplicare a Planului pentru Aer şi Climă, în pofida faptului că în 2021 şi 2022 Curtea Regională de Apel (TAR) din Lombardia a anulat unele dintre propunerile sale, cum ar fi interzicea focurilor de artificii.