Moldovenii care muncesc ilegal peste hotare sunt îndemnați să revină acasă

Migrația circulară implică circa 21% din migranții moldoveni, iar 28% din cei aflați în țările UE au o situație contractuală de muncă precară. Astfel, protecția acestora în contextul pandemiei devine complicată.

separator

Potrivit Annei Gherganova, șefa Direcției Politici Ocupaționale și de Reglementare a Migrației în cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, migranții moldoveni care lucrează peste hotare fără un contract de muncă, pe timp de pandemie nu sunt protejați, respectiv, nu există o altă soluție decât să se angajeze legal sau să se întoarcă acasă.

Declarația a fost făcută în cadrul unor dezbateri publice organizate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Organizația Internațională pentru Migrațiune (OIM), în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova, transmite IPN.

Anna Gherganova, consideră că nu este vina migranților că ei s-au pomenit să lucreze în condiții ilegale, dar situația în care ei s-au pomenit acum demonstrează încă odată că trebuie dezvoltate acordurile bilaterale pentru a promova migrația legală și pentru a asigura protejarea drepturilor cetățenilor moldoveni în țările străine. Acest lucru este posibil unde funcționează aceste instrumente, precum Israelul. Puține țări, precum Irlanda, au susținut în perioada pandemiei și persoanele care lucrau fără contracte de muncă. În Polonia au avut de suferit chiar și persoane care activează cu contract de muncă. De asemenea, autoritățile moldovenești își propun introducerea mecanismelor de control asupra agențiilor private de angajare, pentru a proteja cetățenii moldoveni care au plecat la muncă peste hotare prin intermediul acestora.

Totuși, susține Anna Gherganova, trebuie făcută o diferență dintre politicile care trebuie promovate pentru diaspora reprezentată de persoane care cel mai probabil nu se vor mai întoarce în țară și politicile pentru migranții circulari care vin și se duc constant din țară.

Nadejda Zubco, șef-adjunct al Biroului Relații cu Diaspora a menționat că anume migranții circulari sunt cei mai afectați de pandemie. În perioada respectivă, anume ei nu pot utiliza resursele oferite de Guvern și nu cunosc ce oferă statul gazdă în care se află. BRD își propune să lărgească aria de informare a acestor persoane și să asigure legătura lor cu consulatul Republicii Moldova din țara gazdă sau autoritatea publică din Moldova. În perioada pandemiei, BRD a lansat un program nou pentru tinerii din diaspora, unde aceștia pot veni cu idei noi de implementare a proiectelor în Moldova, dar și programe pentru APL-uri. Acum BRD își propune inițierea procesului de elaborare a unui nou document suport pentru reintegrare și speră că draftul acestui document să fie prezentat Guvernului până la finele anului curent.

Dorina Roșca, președinta Institutului European pentru Studii de Dezvoltare din Paris, a relatat că migranții moldoveni stabiliți în Franța activează pe bază de „solidarități private”. Transmit banii, informația, colete prin rețele mai mult sau mai puțin private, astfel, ei dezvoltă o dinamică paralelă cu ceea ce se încearcă a se face în țară pentru ei. Respectiv, e necesară conectarea acestei solidarități private cu ceea ce se discută și se propune pentru ei la nivel oficial.

Lars Johan Lonnback, șeful Misiunii OIM în Republica Moldova, susține că, pentru a răspunde problemelor cu care se confruntă migranții moldoveni, trebuie de găsit căi pentru a ajunge la diaspora, pentru a înțelege necesitățile ei și cum membrii diasporei pot fi implicați în dezvoltarea țării.

sursa: www.ipn.md

Doi bărbați reținuți pentru pungășii comise în centrul Capitalei

Doi bărbați de 24 și 48 de ani din Chișinău și Criuleni au fost arestați pentru 30 de zile, fiind suspectați de comiterea unei pungășii în sectorul Centru al Capitalei, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Aceștia, aflându-se în incinta unui local, au profitat de neatenția unui bărbat și i-au sustras din buzunar portmoneul cu acte de identitate și bani, telefonul mobil și alte bunuri personale, suma totală a prejudiciului fiind de 22.000 de lei.

În urma acțiunilor de investigație și urmărire penală efectuate de către ofițerii Inspectoratului de poliție Centru, la scurt timp indivizii au fost identificați și reținuți.

Bărbații sunt cercetați penal pentru pungășie, iar dacă vor fi găsiți vinovați, riscǎ închisoare de până la 4 ani.

Rusia acuză Moldova de o colaborare cu NATO

Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a acuzat miercuri NATO că încearcă să transforme Republica Moldova într-un centru logistic pentru aprovizionarea armatei ucrainene şi că încearcă să îşi aducă infrastructura militară mai aproape de Rusia, relatează Reuters citat de evz.ro.

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a ministerului, a făcut această acuzaţie în cadrul briefingului de presă săptămânal, în timpul căruia a declarat că majoritatea populaţiei din Republica Moldova nu doreşte să adere la alianţa militară.

Ea s-a referit la transferurile extinse de arme către Moldova în ultimele luni şi la opiniile pro-occidentale ale Maiei Sandu, preşedintele Moldovei.

Atac „inuman” de Crăciun

Rusia a lansat zeci de rachete și drone asupra rețelei energetice a Ucrainei în dimineața zilei de Crăciun.

Alarmele au sunat încă de la ora 5:30 dimineața, după ce Rusia a lansat rachete de croazieră Kalibr din Marea Neagră.

„Putin a ales în mod deliberat Crăciunul pentru a ataca. Ce ar putea fi mai inuman? Mai mult de 70 de rachete, inclusiv rachete balistice, și mai mult de o sută de drone de atac. Ținta este sistemul nostru energetic,” a spus Zelenski.

„Dimineața de Crăciun a arătat din nou că nimic nu este sacru pentru țara agresor”, a declarat Svitlana Onșciuk, șefa regiunii Ivano-Frankivsk.

Ea a spus că o parte a regiunii a rămas fără electricitate „într-un moment în care sărbătorim una dintre cele mai mari sărbători religioase — Crăciunul luminos.”

Crăciun pe rit nou

Acesta a fost al 13-lea atac de amploare asupra sistemului energetic al Ucrainei din acest an, cel mai recent din campania Rusiei care vizează rețeaua electrică în timpul iernii.

Documentarea celor 140 de mii de oameni care și-au vândut votul la alegeri abia începe

Peste 80 de dosare penale au fost pornite pe fapte de corupere electorală, a precizat pentru Teleradio-Moldova, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, transmite IPN.

„În ultima perioadă, avem o accelerare la procesul de documentare și, dacă o să analizăm comunicatele Procuraturii, zilnic sunt expediate în instanța de judecată diferite dosare la capitolul respectiv”, a menționat Viorel Cernăuțeanu.Cât ține de coruperea pasivă, adică primirea de bani pentru a susține un anumit candidat, circa 140 de mii de oameni vor fi documentați prin prisma Codului Contravențional, amenda prevăzută fiind de până la 37 de mii de lei.„Cei 140 de mii de cetățeni care s-au lăsat corupți și influențați în acest proces abia acum am finalizat procedura de descifrare detaliată, absolut toate datele, și cred că în cel mai scurt timp vom purcede la examinarea și documentare acestor persoane. Dar nu înseamnă că toți ei vor fi sancționați. Mulți colaborează”, a menționat Cernăuțeanu.

Potrivit șefului IGP e nevoie de o îmbunătățire continuă a legislației pentru a ușura munca oamenilor legii.„Infractorii organizației criminale Șor au schimbat doar în ultimul an cel puțin 5, 6 forme de finanțare pe teritoriul republicii, anume de asta trebuie modificate normele legale, pentru a crea pârghii legale de documentare pentru ca instituțiile de drept să poată curma aceste fenomene”, a notat șeful IGP.

Vaccinul de la Oxford are rezultate. Declanșează răspuns imun la Covid-19, după ce a fost testat pe oameni
Articolul anterior
Compania Tarom suspendă zborurile spre Republica Moldova
Articolul următor