Cine moștenește averea lui Kenzo Takada, de aproximativ 100 milioane de dolari

Noțiunea de femicid, definită ca uciderea intenționată a unei femei din motive misogine sau bazate pe gen, ar urma să fie introdusă în legislația Republicii Moldova, urmare a apelului public venit din partea mai multor organizații ai societății publice. Subiectul a fost discutat la audierile publice organizate de Parlament privind răspunsul sistemic al statului la cazuri de violență excepțional de grave și măsurile întreprinse pentru protecția femeilor și fetelor în Republica Moldova. Audierile au avut loc la inițiativa vicepreședintei Parlamentului Doina Gherman. Evenimentul s-a desfășurat pe Platforma Femeilor Deputate, fiind organizat în comun cu Comisia juridică, numiri și imunități.

Discuțiile ample au avut scopul de a identifica soluții pentru îmbunătățirea mecanismelelor instituționale de răspuns la cazurile de violență, în bază de gen și de violență în familie. La audieri au participat deputați, reprezentanți ai autorităţilor şi instituţiilor abilitate cu funcţii de prevenire şi de combatere a violenţei în familie, ai organizațiilor societății civile, ai partenerilor de dezvoltare.

„Violența pe bază de gen rămâne o tragedie națională, iar statisticile sunt îngrijorătoare. În 2023, în Republica Moldova, au fost înregistrate 24 de cazuri în care au murit femei, ucise de soți, concubini sau parteneri de viață, iar în 2022 – 21 de femei. Dincolo de aceasta, fiecare a treia femeie din țara noastră a suferit de-a lungul vieții de violență”, a menționat vicepreședinta Parlamentului Doina Gherman.

Potrivit șefului Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, sunt înregistrate circa 5-6 mii de victime ale violenței în familie, iar măsurile legislative aprobate și pârghiile existente au înlăturat anumite bariere pe care le întâmpinau autoritățile la intervenția și investigarea cazurilor de violență.

În context, reprezentanta Procuraturii Generale, procuroarea Mariana Gornea a subliniat că, în anul 2023, au fost trimise în judecată 136 de cauze penale de viol, fiind emise 98 de sentințe de condamnare la închisoare. Tot pe parcursul anului trecut, a fost finalizată urmărirea penală pentru 592 de cauze de violență în familie, iar instanțele judecătorești au emis peste 600 de sentințe de condamnare.

Participanții la audieri au venit cu propuneri de ajustare a unor mecanisme în cazurile de violență asupra femeilor, de sporire a măsurilor de prevenție, de desfășurare a campaniilor de informare și sensibilizare a societății, de extindere a serviciilor pentru femeile victime ale violenței, dar și programe pentru agresori.  

Urmare a audierilor publice, va fi creat un grup de lucru interinstituțional, la propunerea vicepreședintei Parlamentului Doina Gherman, care să elaboreze un plan național de răspuns promt la cazurile de violență asupra femeilor și fetelor.

Sediul Punctului de Asistență Medicală Urgentă (PAMU) Lozova din cadrul Substației Strășeni a fost renovat.

Foto: Ministerul Sănătății

Potrivit Ministerului Sănătății al Republicii Moldova, investițiile în lucrările de reparație și dotare au constituit circa 3,3 milioane de lei, mijloace financiare alocate din bugetul Ministerului Sănătății și al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină.

Edificiul, reparat capital și modernizat, dispune de:

• sală de alertă
• depozit pentru păstrarea medicamentelor
• sală de odihnă pentru personal
• sufragerie
• blocuri sanitare 
• un garaj cu două boxe pentru ambulanțe

„Menționăm că Punctul de Asistență Medicală Urgentă Lozova are o echipă formată din 15 angajați, inclusiv medici, asistenți medicali și șoferi pe ambulanță, care acum vor beneficia de cele mai bune condiții de muncă pentru a acorda pacienților servicii medicale de urgență de înaltă calitate”, precizează Ministerul Sănătății.

PAMU Lozova deservește peste 23.000 de localnici din satele Lozova, Vorniceni, Micleușeni, Huzun, Dolna și Stejăreni. 

Forțele de securitate din Georgia au folosit tunuri cu apă, gaze lacrimogene și grenade asurzitoare împotriva protestatarilor din fața parlamentului.

Aceștia intensificând brusc represiunea după ce legislatorii au dezbătut un proiect de lege privind „agenții străini”, considerat de opoziție și de țările occidentale ca fiind autoritar și de inspirație rusă.

Martorii oculari ai Reuters au văzut cum unii ofițeri de poliție i-au atacat fizic pe protestatari, care au aruncat cu ouă și sticle în ei, înainte de a folosi gaze lacrimogene, tunuri cu apă și grenade asurzitoare pentru a-i forța pe manifestanți să părăsească zona din fața clădirii parlamentului.

Protestele continuă

Levan Khabeishvili, liderul celui mai mare partid de opoziție din Georgia, Mișcarea Națională Unită, a postat o fotografie pe X cu fața însângerată și cu un ochi vânăt. Un oficial al partidului a declarat pentru Reuters că Khabeishvili a fost bătut de poliție după ce a dispărut din centrul orașului Tbilisi.

După ce au fost dispersați din parlament, aproximativ două mii de protestatari au continuat să blocheze principalul bulevard Rustaveli din Tbilisi, baricadându-l cu mese de cafenea și coșuri de gunoi. Unii au strigat „sclavi” și „ruși” către poliție.

Mai devreme, poliția antirevoltă a folosit spray-uri cu piper și bastoane pentru a-i îndepărta pe unii protestatari care încercau să împiedice legislatorii să părăsească intrarea din spate a parlamentului.
Președintele georgian Salome Zourabichvili, un dușman declarat al guvernului ale cărui puteri sunt în mare parte ceremoniale, a declarat într-o postare pe X că represiunea a fost „total nejustificată, neprovocată și disproporționată” și că protestele au fost pașnice.

Proiectul de lege a accentuat diviziunile în această țară profund polarizată din sudul Caucazului.

Legea rusă din Georgia

Parlamentul, care este controlat de Visul Georgian și de aliații săi, va aproba probabil proiectul de lege, care trebuie să mai treacă încă două lecturi înainte de a deveni lege. Parlamentarii au încheiat sesiunea de marți fără a vota, iar dezbaterea va fi reluată miercuri.

Proiectul de lege ar impune organizațiilor care primesc mai mult de 20% din finanțare din străinătate să se înregistreze ca „agenți străini”.

Criticii georgieni au catalogat proiectul de lege drept „legea rusă”, comparându-l cu legislația Moscovei privind „agenții străini”, care a fost folosită pentru a reprima disidența în această țară.

sursa