Un puternic cutremur cu magnitudinea 7 pe scara Richter a zguduit vineri vestul Turciei și a provocat prăbușirea mai multor imobile, au anunțat Institutul american de geofizică (USGS) și presa turcă, preluate de AFP. Cutremurul a provocat și un tsunami în Turcia și pe insula Samos din Grecia.
Cutremurul, care a fost resimțit de la Istanbul până la Atena, s-a produs în marea Egee, la sud-vest de Izmir, al treilea cel mai mare oraș al Turciei, și în apropiere de insula greacă Samos.
Un „mini-tsunami” s-a produs pe insula grecească Samos din marea Egee, unde sunt raportate pagube materiale, potrivit televiziunii publice grecești Ert, citată de AFP.
„La acest stadiu, am primit informații potrivit cărora șase imobile s-au prăbușit la Bornova și Bayrakli”, în provincia Izmir, a precizat ministrul turc de Interne Süleyman Soylu, pe Twitter.
„Unii dintre concetățenii noștri sunt prinși sub dărâmături”, a adăugat ministerul Mediului Murat Kurum, care a vorbit însă de doar cinci imobile prăbușite.
Autoritățile turce afirmă că seismul a avut magnitudinea de 6,6 pe scara Richter. Potrivit USGS, cutremurul a avut loc la o adâncime de circa zece kilometri.
Guvernatorul Istanbulului, Ali Yerlikaya, a afirmat că nu s-au constatat pagube în capitala economică a țării.
Turcia este situată într-una dintre cele mai active zone seismice din lume. În 1999, un cutremur cu magnitudinea 7,4 a lovit nord-vestul țării și a ucis peste 17.000 de oameni, dintre care o mie în Istanbul.
În 2011, un cutremur de 7,1 pe scara Richter s-a produs în provincia Van (est), ucigând peste 600 de oameni.
În martie exporturile Chinei au crescut spectaculos, cu peste 12%, pe fondul accelerării livrărilor înaintea tarifelor americane
Exporturile Chinei au înregistrat o creştere surprinzător de mare în martie, avansând cu 12,4% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în condiţiile în care companiile s-au grăbit să trimită produse în străinătate înainte ca noile tarife impuse de SUA să intre în vigoare. În schimb, importurile au continuat să scadă, reflectând o cerere internă slabă, transmite news.ro
Datele publicate luni de autorităţile vamale chineze arată o creştere a exporturilor peste estimarea analiştilor intervievaţi de Reuters, care prognozau un avans de doar 4,4%. Aceasta este cea mai mare creştere lunară a exporturilor din octombrie 2023 încoace.
Importurile au scăzut cu 4,3% în martie, comparativ cu aşteptările de -2%. În primele două luni ale anului, exporturile crescuseră cu doar 2,3% anual, cel mai lent ritm din aprilie 2024, în timp ce importurile înregistrau un declin accentuat de 8,4%, cel mai mare din ultimul an.
Zhiwei Zhang, economist-şef al Pinpoint Asset Management, a avertizat că exporturile vor slăbi în lunile următoare din cauza tarifelor ”explozive” impuse de SUA, ceea ce ar putea duce la ”haos în lanţurile de aprovizionare” şi penurii temporare în SUA, cu impact inflaţionist.
Preşedintele Donald Trump a aplicat de la începutul mandatului său un pachet de tarife de până la 145% pentru toate importurile din China, inclusiv o taxă suplimentară de 20% legată de presupusa implicare a Beijingului în traficul de fentanil. Ca răspuns, China a introdus propriile tarife, culminând vineri cu o taxă generalizată de 125% şi suprataxe de până la 15% pentru anumite produse americane.
Wang Lingjun, adjunct al Administraţiei Vamale chineze, a criticat luni ”utilizarea abuzivă a tarifelor” de către SUA, care ar afecta comerţul global. El a reafirmat apelul Chinei pentru negocieri şi a subliniat că Beijingul va implementa toate măsurile de retorsiune în conformitate cu legea.
Totuşi, într-o decizie menită să mai tempereze tensiunile, administraţia Trump a anunţat vineri scutiri temporare de la tarife pentru produse electronice precum smartphone-uri, computere, semiconductori, panouri solare şi memorii flash. Taxa de 20% legată de fentanil rămâne în vigoare.
Ministerul Comerţului din China a numit aceste scutiri ”un mic pas în direcţia corectă” şi a cerut SUA să anuleze complet tarifele.
Conform datelor oficiale, exporturile Chinei către SUA au crescut cu 9,1% în martie, în timp ce importurile din SUA au scăzut cu 9,5%. Statele Unite rămân cel mai mare partener comercial al Chinei ca ţară individuală, reprezentând circa 10% din volumul total al comerţului.
Exporturile către ţările membre ASEAN au crescut cu 11,6%, cu un salt de aproape 19% în cazul Vietnamului. Exporturile către Uniunea Europeană au avansat cu 10,3%, în timp ce importurile din blocul comunitar au scăzut cu 7,5%.
Importurile de minereu de fier au scăzut cu 6,7%, la cel mai redus nivel din 2023, iar cele de soia au scăzut cu 36,8%, atingând un minim din 2008. În schimb, importurile de semiconductori şi petrol brut au crescut cu 11,2%, respectiv 4,8%.
Exporturile de semiconductori şi pământuri rare au crescut cu peste 25%, respectiv 20%, faţă de martie 2024.
În paralel, cresc presiunile asupra autorităţilor chineze pentru a introduce noi măsuri de stimulare fiscală şi monetară, menite să susţină consumul intern şi sectorul imobiliar, în contextul în care economia rămâne prea dependentă de exporturi şi investiţii.
Datele publicate recent arată că inflaţia de consum a fost negativă pentru a doua lună consecutiv, iar preţurile de producţie sunt în scădere de 29 de luni.
Mai multe bănci de investiţii şi-au revizuit în scădere prognozele de creştere economică pentru China în 2025. Goldman Sachs, spre exemplu, estimează acum un avans de doar 4%, în scădere de la 4,5%. Banca anticipează noi măsuri de relaxare din partea Beijingului, dar avertizează că acestea s-ar putea să nu compenseze integral efectele negative ale tarifelor americane.
China urmează să publice miercuri datele privind creşterea economică din primul trimestru. Ulterior, Biroul Politic comunist va organiza o reuniune de nivel înalt, în cadrul căreia sunt aşteptate noi măsuri pentru stimularea cererii interne şi atenuarea impactului războiului comercial.
Reguli privind trecerea frontierei vamale cu medicamente
În contextul sărbătorilor pascale, numeroase persoane aleg să revină acasă, alături de cei dragi sau să călătorească peste hotare. Indiferent de destinație, Serviciul Vamal reamintește cetățenilor cât de important este să fie respectate regulile privind traversarea frontierei cu bunuri și mărfuri, pentru a asigura un flux rapid și sigur în posturile vamale, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.
Fiecare dintre noi poate contribui la reducerea timpului de așteptare la frontieră prin respectarea prevederilor legale, declararea corectă a bunurilor transportate și încadrarea în limitele permise pentru uz personal.
În această săptămână, ne propunem să reamintim care sunt regulile de traversare a frontierei vamale cu medicamente, valută, colete, bunuri culturale și alte categorii de obiecte care necesită respectarea unor condiții legale specifice. Primul material informativ este dedicat regulilor de traversare a frontierei cu medicamente.
Medicamentele fac parte din categoria bunurilor de uz/consum personal şi se permite introducerea/scoaterea în/din Republica Moldova, doar cu condiția că cantitatea pe care o aveți în bagaje n-o depășește pe cea necesară pentru tratament pe perioada aflării în țara de destinație sau pe perioada călătoriei.
O altă condiție obligatorie este ca acestea să fie însoțite și de rețeta în baza căreia au fost eliberate sau de alte acte emise de către instituțiile medicale, unde să fie indicată denumirea medicamentelor, modul și durata de administrare.
În cazul medicamentelor ce conțin substanțe psihotrope sau stupefiante, chiar dacă în alte țări acestea pot fi eliberate fără rețetă, în Republica Moldova regimul este strict – ele pot fi introduse doar în baza unei prescripții medicale eliberate de un specialist.
Conform legislației naționale, introducerea ilegală a acestor substanțe este calificată drept contrabandă și se pedepsește cu închisoare de până la 8 ani. Exemple de astfel de medicamente includ Modafinil, Alprazolam și Tramadol. Lista completă este prevăzută în Hotărârea Guvernului nr. 79/2006.
Pentru mai multe informații, vă încurajăm să contactați Centrul Unic de Apel al Serviciului Vamal, la numărul +373 22 78 88 88, prin chat sau la adresa de e-mail: callcenter@customs.gov.md.
Totodată, dacă optați pentru călătoria cu avionul, vă recomandăm să verificați și cu reprezentanții companiei aeriene eventualele restricții privind transportul medicamentelor.
Universitatea Harvard a refuzat să îndeplinească cererile lui Trump: ”niciun guvern – indiferent de partidul care se află la putere – nu ar trebui să dicteze ce pot preda universitățile”
Harvard a respins cererile administrației Trump, cea mai veche universitate din SUA subliniind că nu cedează în fața încercării ilegale a puterii politice „de a controla predarea și învățarea la Harvard și de a dicta modul nostru de funcționare.” La câteva ore după această luare fermă de poziție, guvernul american a anunțat că îngheață 2,3 miliarde de dolari din banii primiți de la nivel federal de universitate, transmite hotnews.ro
Înghețarea finanțării vine după ce administrația Trump a anunțat luna trecută că analizează contracte și subvenții federale pentru Harvard în valoare de 9 miliarde de dolari, ca parte a unei campanii de reprimare a ceea ce consideră a fi antisemitismul care a izbucnit în campusurile universitare în timpul protestelor pro-palestiniene din ultimele 18 luni, notează Reuters.
Harvard: Solicitările administrației Trump sunt „fără precedent”
Luni, președintele universității, Alan Garber, a publicat pe site-ul Harvard o scrisoare în care a spus că „niciun guvern – indiferent de partidul care se află la putere – nu ar trebui să dicteze ce pot preda universitățile private, pe cine pot admite și angaja și ce domenii de studiu și cercetare pot urmări.”
Deși unele dintre solicitările formulate de guvern vizează combaterea antisemitismului, majoritatea reprezintă o reglementare guvernamentală directă a „condițiilor intelectuale” de la Harvard, a acuzat Garber, afirmând că este vorba de „cereri fără precedent” menite să obțină controlul asupra universității.
„Acestea includ cerințe de `auditare` a punctelor de vedere ale studenților, cadrelor didactice și personalului nostru și de `reducere a puterii` anumitor studenți, cadre didactice și administratori vizați din cauza opiniilor lor ideologice. Am informat administrația prin intermediul consilierului nostru juridic că nu vom accepta acordul propus. Universitatea nu va renunța la independența sa și nu va renunța la drepturile sale constituționale”, a transmis președintele Harvard.
„Universitatea nu va renunța la independența ei și nici nu va ceda drepturile sale constituționale”, a adăugat el.
Universitatea, acuzată de o „mentalitate îngrijorătoare”
Tot luni, un grup de lucru al Departamentului Educației pentru combaterea antisemitismului a acuzat cea mai veche universitate din America că are o „mentalitate îngrijorătoare” că totul i se cuvine, „endemică în cele mai prestigioase universități și colegii din țara noastră“ .
Harvard consideră că „investițiile federale nu vin la pachet cu responsabilitatea de a respecta legile privind drepturile civile”, a acuzat grupul de lucru guvernamental.
Schimbul de replici intensifică disputa cu miză mare dintre administrația Trump și unele dintre cele mai bogate universități din lume, care a stârnit îngrijorări cu privire la libertatea de exprimare și libertatea academică.
Guvernul federal invocă problema antisemitismul
Administrația a înghețat sute de milioane de dolari din bugetul federal pentru numeroase universități, presând instituțiile să facă schimbări de politică și invocând ceea ce consideră a fi o incapacitate de a combate antisemitismul în campusuri.
Procedurile de expulzare au început împotriva unor studenți străini reținuți care au participat la demonstrații pro-palestiniene, în timp ce vizele pentru sute de alți studenți au fost anulate.
Problema antisemitismului în campusuri a izbucnit înainte ca Trump să preia funcția pentru al doilea mandat, în urma protestelor studenților pro-palestinieni de anul trecut din mai multe universități, după atacul Hamas din 2023 din interiorul Israelului și atacurile israeliene ulterioare asupra Gazei.
Trump vrea să facă „învățământul superior măreț din nou”
Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Harrison Fields, a afirmat luni că Trump „lucrează pentru a face învățământul superior măreț din nou, punând capăt antisemitismului necontrolat și asigurându-se că banii contribuabililor nu finanțează susținerea de către Harvard a discriminării rasiale periculoase sau a violenței motivate de rasă”.
Într-o scrisoare de vineri, departamentul pentru educație a susținut că Harvard „nu a reușit să se ridice atât la nivelul condițiilor intelectuale, cât și al celor privind drepturile civile care justifică investițiile federale”.
Ce a cerut Departamentul pentru Educație
Departamentul a cerut ca Harvard să depună eforturi pentru a reduce influența cadrelor didactice, a personalului și a studenților care sunt „mai angajați în activism decât în cercetare” și să solicite unui grup extern să auditeze cadrele didactice și studenții din fiecare departament pentru a asigura „diversitatea punctelor de vedere”.
De asemenea, în scrisoare se precizează că, până în luna august a acestui an, Harvard trebuie să angajeze cadre didactice și să admită studenți numai pe baza meritelor și să înceteze toate selecțiile bazate pe rasă, culoare sau origine națională.
De asemenea, universitatea trebuie să examineze studenții internaționali „pentru a preveni admiterea studenților ostili valorilor americane” și să-i raporteze autorităților federale de imigrare pe studenții străini care încalcă normele de conduită.
În ianuarie, Harvard a fost de acord să ofere protecție suplimentară studenților evrei în cadrul unui acord de soluționare a două procese care acuzau această universitate din Ivy League că a devenit un focar de antisemitism.
Harvard caută finanțare pe burse
Săptămâna trecută, un grup de profesori de la Harvard a intentat un proces pentru a bloca revizuirea de către administrația Trump a bugetelor de aproape 9 miliarde de dolari acordate școlii prin contracte și granturi federale .
Pentru a atenua o posibilă criză de finanțare creată de orice întrerupere a finanțării federale, Harvard încearcă să împrumute 750 de milioane de dolari de pe Wall Street.
De la preluarea mandatului în ianuarie, președintele Donald Trump a emis ordine executive pentru desființarea inițiativelor privind diversitatea, echitatea și incluziunea în universități, forțându-le să găsească noi modalități de a păstra studenți de etnii și din medii socio-culturale diferite.
Universitatea Harvard a anunțat luna trecută că va oferi scolarizare gratuită pentru studenții de licență proveniți din familiile americane cu venituri anuale de sub 200.000 de dolari și că va acoperi, de asemenea, asigurarea de sănătate, cazarea și alte cheltuieli pentru cei din gospodării cu venituri sub 100.000 de dolari
