Regatul Unit s-ar putea destrăma după Brexit. Scoţia şi Irlanda de Nord vor înapoi în Uniunea Europeană

03/01/2021

News

Brexitul a produs nemulțumiri în Scoția și în Irlanda de Nord, care s-ar putea rupe de Marea Britanie pentru a reveni în UE, scrie CNN. Prim-ministrul scoţian Nicola Sturgeon a declarat sâmbătă că speră că Scoţia îşi va obţine independenţa şi că va putea “să se alăture” Uniunii Europene, subliniind că Brexit-ul s-a făcut contrar voinţei scoţienilor, care s-au opus în majoritate acestui pas la referendumul din 2016, relatează AFP.

“Suferim acum un Brexit dur împotriva voinţei noastre, în cel mai prost moment posibil, în mijlocul unei pandemii şi al unei recesiuni economice”, a spus Nicola Sturgeon pe site-ul partidului său pro-independenţă SNP, la două zile de la ieşirea Regatului Unit din piaţa unică şi uniunea vamală.

Ea şi-a exprimat din nou determinarea de a organiza un nou referendum privind independenţa Scoţiei, după cel pierdut de tabăra sa în 2014, atunci când 55% dintre scoţieni au votat împotrivă.

Însă decizia de a organiza un astfel de referendum îi revine prim-ministrului britanic Boris Johnson, care refuză cu fermitate. Totuşi, o victorie detaşată a SNP la alegerile locale din mai anul viitor ar întări presiunea asupra Londrei pentru acceptarea unei noi consultări populare, potrivit Agerpres.

Potrivit ultimului sondaj efectuat de institutul Savanta ComRes pentru ziarul The Scotsman, la jumătatea lunii decembrie, 58% dintre scoţieni susţin acum o ruptură cu Regatul Unit, cea mai mare proporţie de până acum.

″În calitate de membră independentă a Uniunii Europene, Scoţia ar fi un partener şi ar putea construi poduri – nu numai către realizarea unei economii mai puternice şi a unei societăţi mai echitabile, ci şi către facilitarea relaţiilor între UE şi Regatul Unit”, a mai spus Sturgeon.

Dacă britanicii au votat în total cu 51,9% în favoarea Brexit-ului în 2016, scoţienii i s-au opus în proporţie de 62%.

″În cursul celor aproape 50 de ani de apartenenţă, am beneficiat enorm de cele ‘patru libertăţi’ ale pieţei unice, inclusiv libertatea de mişcare. Peste 230.000 de persoane din toată Europa au ales domiciliul în Scoţia”, a mai spus Nicola Sturgeon, explicând că “ei sunt prietenii noştri şi familia noastră, iar acum vrem ca ei să rămână”.

Odată cu Brexit-ul “cetăţenii noştri vor fi mai puţin în siguranţă şi dreptul lor de a munci, studia şi a lucra în altă parte în Europa va fi restrâns”, şi-a exprimat ea regretul, subliniind că 2.000 de scoţieni au participat anul trecut la programul de schimb universitar Erasmus, la care guvernul britanic a renunţat pentru a-l înlocui cu propriul program internaţional.

“Nu vrem să plecăm şi sperăm să ne alăturăm vouă în curând în calitate de partener egal”, a conchis Nicola Sturgeon.

Ce se întâmplă cu Irlanda de Nord?

Un punct sensibil în afacerea Brexit îl reprezintă Irlanda de Nord, poate cea mai afectată provincie britanică de ruperea de UE.

Irlanda de Nord are graniță terestră cu Republica Irlanda – care se află în UE -, astfel că perspectiva introducerii „vămi dure” la frontieră a provocat îngrijorări privind fluxul de mărfuri sau revenirea la violențele din anii 1970 și 1980.

Pentru a nu ajunge într-o asemenea situație, Guvernul britanic a ajuns la un acord cu UE asupra unui așa-numit Protocol al Irlandei de Nord, despre care unioniștii spun că îi va obliga să respecte mai degrabă legislația europeană decât pe cea britanică.

Protocolul menține Irlanda de Nord pe teritoriul vamal al Regatului Unit, însă țara va rămâne aliniată la un set limitat de norme UE, în special cele referitoare la mărfuri, iar codul vamal al Uniunii se va aplica tuturor mărfurilor care intră în Irlanda de Nord.

„În termeni practici, a pus Irlanda de Nord într-o poziție diferită față de restul Regatului Unit. Deci, cu cât Marea Britanie se îndepărtează acum de UE, cu atât Irlanda de Nord va avea mai multe lucruri în comun cu UE și, implicit, cu Republica Irlanda”, a declarat Katy Hayward, profesor de sociologie politică la Queen’s University din Belfast.

În Irlanda de Nord, politicienii naționaliști consultați de CNN au recunoscut că nu au fost niciodată atât de încrezători că, s-ar spune la vot, Nordul ar putea fi reunit cu Republica Irlanda.

În Irlanda de Nord 2021 trebuia să fie anul în care este sărbătorit centenarul. În schimb, este probabil că cetățenii nord-irlandezi să fie mai divizați decât au fost în ultimii ani.

Sfânta lumină a fost distribuită preoților și enoriașilor în scuarul Mitropoliei Chișinăului

Focul Haric a ajuns la Chișinău. Acesta a fost adus în Republica Moldova atât de reprezentanții Mitropoliei Chișinăului și Întregii Moldove cât și de cei ai Mitropoliei Basarabiei. Sfânta lumină va fi distribuită preoților și tuturor creștinilor, astfel încât să ajungă în toate lăcașele sfinte din țară.

În acest an, focul Haric este distribuit creștinilor și preoților care s-au adunat în fața Catedralei Metropolitane „Nașterea Domnului”, dar și la Paraclisul Mitropolitan „Sf. Ioan Teologul”.

Delegația Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove a fost condusă de Preasfințitul Filaret, episcop de Căpriana, care a fost însoțit de doi clerici de la Academia de Teologie.

sursa: www.radiomoldova.md

Focul Haric a ajuns la Chișinău

Clipe de înaltă bucurie duhovnicească au trăit în această seară clericii și închinătorii adunați la Paraclisul Mitropolitan „Sfântul Ioan Teologul” din centrul Capitalei. Delegația Arhiepiscopiei Chișinăului, condusă de ÎPS Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, alături de consilierii eparhiali și protopopi, au adus Sfânta lumină de la Ierusalim, la sediul Mitropoliei Basarabiei.

Într-o atmosferă de evlavie și rugăciune, Părintele Mitropolit le-a vorbit celor prezenți despre însemnătatea Luminii Sfinte, precizând că aceasta este darul prezenței lui Hristos cel înviat din morți în Biserica Sa.

„Lumina Sfântă este o binecuvântare, o bucurie pentru cei care cred în Hristos, îl mărturisesc pe El și simt iubirea Lui”, le-a spus ÎPS Petru celor adunați la Reședința Mitropolitană.

Părintele Mitropolit s-a rugat ca Mântuitorului nostru Iisus Hristos să ne ajute să simțim binecuvântarea și bucuria Lui pe care ne-o dăruiește din belșug.

Ulterior, Sfânta Lumină a fost distribuită de către protopopii Arhiepiscopiei Chișinăului, care o vor distribui în fiecare parohie din subordine. După împărtășirea Sfintei Lumini, Înaltpreasfințitul Părinte Petru, se va îndrepta spre Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău, unde va săvârși slujba de Înviere.

sursa: Mitropolia Basarabiei/Facebook

Klaus Iohannis, mesaj de Paște pentru toți românii: „Oriunde ne-am afla, celebrăm în comuniune biruința vieții asupra morții și a luminii asupra întunericului”

Președintele României Klaus Iohannis a transmis, sâmbătă, un mesaj de Paşte pentru românii de pretutindeni, dar despre gândurile care se îndreaptă către ”semenii aflaţi în suferinţă, care trec prin încercările cumplite ale unui război nemilos”.

”Sărbătoarea Sfintelor Paşti ne apropie, pentru a trăi împreună Învierea Domnului. Oriunde ne-am afla, celebrăm în comuniune biruinţa vieţii asupra morţii şi a luminii asupra întunericului, reîncărcându-ne cu speranţă în puterea tămăduitoare a credinţei şi a rugăciunii. În aceste zile speciale, gândurile noastre se îndreaptă şi către semenii aflaţi în suferinţă, care trec prin încercările cumplite ale unui război nemilos”, a transmis, sâmbătă, preşedintele Klaus Iohannis.

Acesta a adăugat că ”Învierea Domnului reaminteşte tuturor chemarea creştină la iubirea aproapelui şi îndemnul convieţuirii în pace şi bună înţelegere”.

”Acestea sunt valorile noastre cardinale, aşezate de generaţii pe o temelie de solidaritate şi spiritualitate creştină. Vă urez tuturor, dragi credincioşi ortodocşi, greco-catolici, armeni şi neoprotestanţi, să primiţi în suflet Lumina Învierii şi bucuria deplină prilejuite de Sărbătoarea pascală”, a mai transmis şeful statului român.