Curtea Constituțională a anulat statutul special al limbii ruse pe teritoriul Republicii Moldova. Explicația Domnicăi Manole, președinta CC

21/01/2021

News

Curtea Constituțională (CC) a anulat, astăzi, statutul special al limbii ruse pe teritoriul Republicii Moldova. În context, Președinta Curții Constituționale Domnica Manole a venit cu explicații, relatând în cadrul unui briefing de presă care au fost motivele ce au stat la baza deciziei.

Unul dintre aspectele luate în considerație de către CC sunt datele statistice pe care Curtea le-a utilizat în scopul soluționării cauzei, și anume cele referitoare la structura populației după limba maternă, colectate la Recensământul populației și al locuințelor din anul 2014, adică ultimele date statistice disponibile.

Potrivit datelor, limba română (inclusiv termenul ,,moldovenească”) este limba maternă a cel puțin 77,86 % din cetățenii Republicii Moldova. Doar 9,39% dintre cetățenii Republicii au declarat că limba rusă este limba lor maternă. Pe lângă limba rusă, în Moldova mai există și alte etnii minoritare: limba găgăuză este limba maternă a cel puțin 4,08 % din cetățeni, limba ucraineană este limba maternă a cel puțin 3,82 % din cetățeni, iar limba bulgară este limba maternă a cel puțin 1,48 % din cetățeni.

Curtea a mai observat că ponderea limbii ucrainene în profil teritorial este mai mare decât ponderea limbii ruse în nouă raioane. În afară de aceste raioane, diferența dintre ponderile limbii ruse și a celei ucrainene nu este mai mare de 2 % în 15 raioane din cele 32.

Mai jos, întregul discurs al Domnicăi Manole.

„Stimați cetățeni,

Stimați reprezentanți ai media,

Astăzi, Curtea Constituțională și-a exercitat controlul asupra Legii cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. Curtea a fost sesizată de câțiva deputați din Parlamentul Republicii Moldova.

Trebuie menționat că, în Republica Moldova, conținutul unei asemenea legi a constituit și constituie o chestiune complexă și sensibilă, care a fost transformată periodic în subiect politic.

Totuși, Curtea este în afara oricărei dezbateri politico-electorale. Una din funcțiile ei principale, stabilite în articolul 134 din Constituție, este garantarea supremației Constituției. Din acest motiv, subliniez că orice hotărâre a Curții Constituționale trebuie analizată în special prin prisma argumentelor pe care le oferă, fără ură și părtinire și fără prejudecăți.

După cum știți, pe 16 decembrie 2020, Parlamentul a adoptat Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.

Procedând la efectuarea controlului acestei Legi, Curtea s-a raportat, în primul rând, la articolul 13 din Constituție. Potrivit acestui articol, în interpretarea Hotărârii Curții Constituționale nr. 36 din 5 decembrie 2013, limba de stat a Republicii Moldova este limba română. Cel de-al doilea alineat al său prevede că statul recunoaşte şi protejează dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la funcţionarea limbii ruse şi a altor limbi vorbite pe teritoriul ţării. Menționarea limbii ruse are, în acest text constituțional, un caracter exemplificativ și nu îi conferă acestei limbi un statut deosebit de cel al altor limbi minoritare vorbite pe teritoriul țării (ucraineană, găgăuză, bulgară, romani etc.).

Așadar, din articolul 13 din Constituție se poate deduce că acesta recunoaște și protejează două valori: (i) caracterul oficial al limbii române ca limbă de stat și (ii) dreptul la păstrarea, dezvoltarea și funcționarea altor limbi vorbite pe teritoriul țării.

Datele statistice pe care Curtea le-a utilizat în scopul soluționării cauzei din fața sa au fost cele referitoare la structura populației după limba maternă și cele referitoare la structura populației după limba maternă în profil teritorial, colectate la Recensământul populației și al locuințelor din anul 2014, adică ultimele date statistice disponibile. Curtea a utilizat aceste statistici, nu statisticile referitoare la limba vorbită de obicei, pentru că și-a raportat analiza la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor etnice. Curtea a reținut că obligația impusă statului prin articolul 13 alin. (2) din Constituție de a recunoaște și de a proteja dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la funcționarea altor limbi vorbite pe teritoriul țării are în vedere limbile materne ale cetățenilor ei, nu limbile vorbite de obicei de cetățeni.

Pornind de la premisa că glotonimul „română” include termenul „moldovenească”, în Republica Moldova limba română este limba maternă a cel puțin 77,86 % din cetățenii Republicii Moldova. Limba rusă este limba maternă a cel puțin 9,39 % din cetățenii Republicii Moldova, limba găgăuză este limba maternă a cel puțin 4,08 % din cetățeni, limba ucraineană este limba maternă a cel puțin 3,82 % din cetățeni, iar limba bulgară este limba maternă a cel puțin 1,48 % din cetățeni.

Curtea a mai observat că ponderea limbii ucrainene în profil teritorial este mai mare decât ponderea limbii ruse în nouă raioane. În afară de aceste raioane, diferența dintre ponderile limbii ruse și a celei ucrainene nu este mai mare de 2 % în 15 raioane din cele 32.

Curtea a verificat, în baza articolului 13 din Constituție: (a) dacă există un echilibru între limba română, limba de stat a Republicii Moldova, și limba rusă, limbă a unei minorități etnice; și (b) care este poziția legală a altor limbi ale minorităților etnice din Republica Moldova, având în vedere garanțiile constituționale.

Scopul urmărit prin reglementarea articolelor 10 și 13 în Constituție se explică prin necesitatea de a garanta identitatea și unitatea poporului Republicii Moldova. Limba de stat este considerată, sub acest aspect, ca având o valoare constituțională, de simbol al unității poporului, fiindparte integrantă a identității constituționale a Republicii Moldova.

Protecția și instituirea unei limbi de stat urmărește să răspundă nevoii identitare a majorității cetățenilor statului și urmărește stabilirea unei limbi care să asigure comunicarea dintre diferitele părți ale populației în toate domeniile vieții și pe întreg teritoriul statului. Posibilitatea cetățenilor de a utiliza limba oficială în întreaga țară poate urmări, deopotrivă, evitarea unei discriminări a acestora în exercitarea drepturilor lor, în regiunile în care persoanele care aparțin minorităților etnice dețin o poziție majoritară. Protecția și promovarea limbii oficiale a statului mai urmărește realizarea coeziunii sociale și integrarea minorităților etnice și contribuie la evitarea situațiilor în care persoanele aparținând minorităților etnice sunt limitate în arii geografice precise, unde le este vorbită limba, fapt care îi poate împiedica să circule sau să se stabilească oriunde pe teritoriul statului lor, pentru a se dezvolta pe plan profesional sau personal.

În același timp, Curtea a reținut că nici limba de stat, nici limbile minorităților nu trebuie prejudiciate prin politici lingvistice neglijente. Curtea a observat că echilibrul dintre interesele protecției limbii române ca limbă de stat și protecției limbilor minorităților etnice nu este asigurat de prevederile Legii contestate.

Astfel, articolul 2 al Legii îi conferă limbii ruse un statut privilegiat în raport cu alte limbi ale minorităților etnice în Republica Moldova, statut care nu decurge din Constituție. Așa cum a observat Curtea din datele colectate în contextul Recensământului din 2014, există raioane în care limba ucraineană, de exemplu, are o pondere mai mare decât limba rusă. Din aceleași date, se poate observa că în unele raioane limba rusă are o pondere mică, de nici 3 %. Cu toate acestea, fiind ridicată la nivel de limbă de comunicare interetnică, limba rusă, limbă a unei minorități etnice, dobândește alături de limba română un statut cvasioficial.

În termeni formali, unele articole din Legea contestată subliniază rolul dominant al limbii ruse pe întreg teritoriul Republicii Moldova în raport cu limbile altor minorități etnice, fără să distingă între raioanele în care ponderea ei este neînsemnată și raioanele în care ponderea ei este semnificativă, pentru a fi instituite obligații legale atât de stricte.

Curtea a reținut că articolul 13 din Constituție recunoaște doar o singură limbă de stat și nu conține sintagma „limbă de comunicare interetnică”.Statutul constituțional al limbii de stat implică funcția limbii de stat de a fi limba de comunicare între toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent de originea lor etnică. În acest sens, articolul 10 alin. (1) din Constituție prevede că statul are ca fundament unitatea poporului Republicii Moldova, care este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi. În pofida acestui fapt, Legea contestată îi acordă limbii ruse un statut similar cu cel al limbii române. Acest statut se observă din articolul 2 alin. (2) din Lege, care menționează că limba rusă este limbă de comunicare interetnică pe teritoriul Republicii Moldova, folosindu-se la același nivel cu limba de stat.

Așadar, tratamentul preferențial al limbii ruse în comparație cu celelalte limbi ale minorităților etnice, prin poziționarea ei la nivelul limbii de stat, contravine articolului 13 din Constituție. Acest tratament nu este conform cu principiile enunțate de Preambulul Constituției și face ca prescripția articolului 10 alin. (2) din Constituție să fie golită de substanță în privința celorlalte minorități etnice care vorbesc o altă limbă decât limba rusă.

Curtea a reținut că în vederea asigurării aplicării prevederilor Legii contestate autoritățile statului trebuiau să aloce mijloace financiare suplimentare, care, la data adoptării Legii, nu au fost estimate,pentru traducerea actelor oficiale ale organelor puterii de stat și ale administrației publice, pentru traducerea denumirilor instituțiilor publice, pentru pregătirea înscrisurilor de pe plăcile cu denumirea autorităților publice, pentru traducerea denumirii mărfurilor, a instrucțiunilor, precum și a oricărei alte informații vizuale referitoare la mărfurile fabricate în Republica Moldova, pentru instruirea funcționarilor în sensul cunoașterii limbii ruse, pentru angajarea și remunerarea traducătorilor ș.a.

În conformitate cu prevederile articolului 131 alineatele (4) și (6) din Constituție, orice propunere legislativă care atrage majorarea cheltuielilor bugetare poate fi adoptată numai după ce este acceptată de Guvern și nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.

Pentru că avizul Guvernului lipsește, Curtea a constatat încălcarea articolelor 6 și 131 din Constituție.

În consecință, Curtea a declarat neconstituțională Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.”

sursa: www.stiri.md

Azi și mâine, cetățenii români din Republica Moldova participă la Alegerile Prezidențiale din România. Adresele unde pot vota

Astăzi și mâine, în intervalul orelor 07:00 – 21:00, cetățenii români din Republica Moldova participă la Alegerile Prezidențiale din România, informează unica.md.

În acest context, Inspectoratul General al Poliției informează că polițiștii sunt la datorie pentru acordarea suportului pe segmentul asigurării ordinii publice și pazei secțiilor de votare.

Iată locațiile cu cele 59 de secții de votare deschise în țara noastră, unde vă puteți exercita dreptul la vot.

Trei semne zodiacale care își vor atinge obiectivele prin orice mijloace: Nimic nu le stă în cale

Poate fi greu să atingi obiective mari, fie că alergi un maraton, înveți o nouă abilitate sau realizezi o etapă majoră în viață, cum ar fi cumpărarea unei mașini sau întoarcerea la școală. În timp ce mulți oameni rămân blocați în faza de visare cu ochii deschiși – sau renunță în momentul în care lucrurile devin dificile – anumite semne zodiacale au ceea ce este necesar pentru a continua, scrie evz.ro.

În timp ce alții își pot atinge visele în cele din urmă, persoanele cu anumite semne zodiacale muncitoare au un impuls natural care face din urmărirea obiectivelor o prioritate numărul unu. Potrivit lui Letao Wang, astrolog și consilier spiritual, acest lucru este valabil în special pentru semnele de pământ, precum și pentru un semn de apă.

Aceste persoane au o combinație de trăsături care le inspiră să continue să forțeze – chiar și atunci când sunt plictisite, obosite sau frustrate. La urma urmei, este atât de tentant să renunți la un vis atunci când nu vezi un succes imediat, ca atunci când practici pianul sau înveți franceza și nu-ți amintești nicio gamă sau cuvânt de vocabular. Și dacă doriți să deschideți o afacere, să începeți o nouă rutină de wellness, sau să vă mutați într-o destinație de vis, uneori este mai ușor să aruncați prosopul proverbial.

În loc să renunțe, să își piardă interesul sau să renunțe atunci când întâlnesc un obstacol, semnele enumerate mai jos au un talent deosebit de a se ține de obiectivele lor.

Taur (20 aprilie – 20 mai)

Odată ce pun ochii pe premiu, nimic nu poate opri un Taur să își atingă obiectivele. Fie că este vorba de a alerga un maraton, de a merge la facultate sau de a învăța o limbă nouă, își vor investi toate eforturile pentru a ajunge la linia de sosire. Ei nu vor sări peste un antrenament, nu vor rata o întâlnire cu Duolingo, nu vor uita să se înscrie la cursuri – sau nu vor rămâne fără energie pe drum.

Taurul, un semn de pământ, este renumit pentru statornicia și fiabilitatea sa. Guvernat de Venus, Taurii au o înțelegere clară a dorințelor lor și sunt dispuși să depună efortul necesar pentru a le obține.

În timp ce alte semne ar putea renunța atunci când nu sunt imediat cei mai buni la ceva, un Taur va lăsa ca acest lucru să îi stimuleze să continue.

Persistența lor este dublată de o etică a muncii impresionantă care refuză să se clatine, chiar și în fața provocărilor. „Odată ce un Taur își stabilește un obiectiv, trasează un curs constant către acesta, dând dovadă de o anduranță și o răbdare remarcabile.” Verifică-i peste șase luni pentru a vedea unde sunt și vei fi uimit de progresul lor.

Capricorn (22 decembrie – 19 ianuarie)

Dacă un Capricorn visează să conducă o companie, să urce pe scara ierarhică sau să-și înceapă propria afacere, va fi doar o chestiune de timp până când numele său va fi scris pe o clădire. Acest semn de pământ știe că lucrurile mari nu se întâmplă peste noapte și de aceea sunt dispuși să depună săptămânile, lunile sau chiar anii de efort necesari pentru a vedea rezultatele.

Capricornii sunt întruchiparea perseverenței. Guvernați de Saturn, ei posedă un puternic simț al disciplinei și al responsabilității. Și sunt, de asemenea, motivați de lucruri precum succesul, banii și statutul. Acestea sunt luminile călăuzitoare care îi trezesc dimineața.

Dacă un Capricorn începe să își piardă avântul, tot ce trebuie să facă este să intre pe Zillow pentru a-și vedea casa visurilor sale sau să acceseze un site de călătorii pentru a-și vedea vacanța ideală și, pur și simplu, va fi din nou plin de energie și de avânt. Un Capricorn va întocmi un plan, va stabili etape clare, pas cu pas, pe care să le atingă și va rămâne concentrat cu laser asupra obiectivului său până când acesta este atins.

Scorpion (23 octombrie – 21 noiembrie)

Scorpionii sunt persoane intense, pasionale, conduse de dorința lor de a crește, de a se schimba și de a se transforma, guvernată de Pluton- și asta înseamnă că adoră un obiectiv. Odată ce un Scorpion are o idee în cap, fie că învață un instrument, scrie o carte sau se mută într-un oraș nou, nu se va opri până nu se întâmplă.

Potrivit lui Wang, acest semn de apă își va folosi pasiunea naturală, gândirea strategică și ingeniozitatea pentru a depăși orice obstacol care le stă în cale. Fiecare blocaj nu va face decât să le sporească dorința de a-și îndeplini visul, mai ales dacă simt că au ceva de demonstrat, chiar dacă este doar față de ei înșiși.

Intensitatea lor emoțională le alimentează ambițiile, făcându-i de neoprit în goana lor după succes. Doamne ferește ca cineva să sugereze că nu vor reuși, deoarece acest lucru nu va face decât să-i facă pe Scorpioni mai puternici. Motivați de sentimente, loialitatea și dăruirea Scorpionilor sunt de neegalat atunci când emoțiile lor sunt cu adevărat implicate.

Angelina Jolie, dezvăluiri emoționante: ”Puteți să-mi luați totul. Nimic altceva nu contează”

Rolul favorit din viața Angelinei Jolie este cel de mamă. În noul ei film, „Maria”, câștigătoarea de Oscar o interpretează pe Maria Callas, una dintre cele mai apreciate soliste de operă din secolul XX. Întrebată ce ar putea compara cu dragostea pentru operă a Mariei Callas, Angelina a răspuns fără să stea pe gânduri: „maternitatea”, scrie peroz.ro.

Într-un interviu pentru Good Morning America, actrița de 49 de ani a vorbit, așa cum o face rareori, despre copiii ei. Să fie mamă e cel mai important pentru ea. „Este fericirea mea. Puteți să-mi luați totul. Nimic altceva nu contează”, a spus ea.

Jolie are șase copii, trei adoptați, Maddox (23), Pax (21) și Zahara (19), și trei biologici, Shiloh (18) și gemenii Knox și Vivienne (16), cu fostul ei soț, Brad Pitt, cu care e într-o luptă de opt ani pentru custodie și bunuri.

Angelina a lucrat cu Maddox și Pax la filmul „Maria”. Actrița spune că a fost o experiență extraordinară să-i aibă și pe ei în spatele camerelor. Recent, a colaborat și cu Vivienne pentru un show pe Broadway.

Copiii Angelinei Jolie și ai lui Brad Pitt, în atenția întregii lumi de când s-au născut

Deși arată implicare în aceeași lume artistică în care activează părinții lor, niciunul dintre cei șase nu ar vrea să fie staruri în fața camerelor de filmat. „Sunt destul de privați”, a spus Jolie, menționând că Shiloh e campioană la acest capitol: „e extrem de privată”. „Nu s-au născut cu intimitate, așa că sper să pot avea parte de asta pe măsură ce cresc”, a mai menționat Jolie, care oferă rar detalii despre viața ei de familie.

Copiii au început, însă, să prindă gustul showbizz-ului. Shiloh e pasionată de dans, Vivienne, Maddox și Pax, de lumea producției de film și teatru. De asemenea, ceilalți doi copii, Zahara și Knox, au apărut de câteva ori pe covorul roșu alături de mama lor. Cel mai recent a fost rândul lui Knox. Îmbrăcat la patru ace și părând a fi în largul lui, a fost partenerul celebrei lui mame la Governors Awards.