Grecia deschide terasele, cafenelele şi restaurantele, după o pauză de 6 luni

După o pauză de şase luni în care au rămas închise, cafenelele şi restaurantele din toată Grecia şi-au redeschis terasele, luni, într-o zi marcată de temperaturi specifice sezonului estival, informează AFP.

În piaţa Kolonaki, situată într-un cartier luxos din Atena, terasele s-au umplut treptat cu clienţi luni, o zi de sărbătoare în Grecia, după Paştele ortodox sărbătorit duminică, transmite Agerpres.

Aşezat la o masă a cafenelei Da Capo, Andreas Riminiotis s-a declarat bucuros că a putut să îşi reia astfel „obiceiurile” şi „o viaţă normală”.

„Înainte de închiderea cafenelelor în noiembrie, veneam în fiecare dimineaţă să îmi beau cafeaua aici şi să discut cu prietenii. Era modul meu preferat de a îmi petrece timpul, remediul meu pentru toate grijile!”, a dezvăluit acest pensionar grec, care a primit cea de-a doua doză a vaccinului anti-COVID-19 dezvoltat de compania Pfizer, în urmă cu câteva săptămâni.

„Astăzi, am impresia că trăiesc din nou, că am fost readus la viaţă”, a glumit el, făcând trimitere la Paştele ortodox, celebrat în Grecia weekendul trecut.

Yannis Karagiannakis, care este chelner, s-a declarat uşurat că a putut să îşi reia activitatea profesională. „Eram în şomaj de şase luni, mă învârteam în cerc, eram deprimat”, a mărturisit el.

Cel puţin 330.000 de persoane lucrează în Grecia în acest sector de activitate. Potrivit preşedintelui sindicatului din industria restaurantelor, Yorgos Kavvathas, zeci de restaurante, baruri şi cafenele au fost deja închise definitiv în centrul Atenei şi în Salonic. Şase unităţi din zece din această industrie sunt ameninţate cu închiderea definitivă.

„20% din stabilimente nu dispun de terase”, a precizat Yorgos Kavvathas, care se declară îngrijorat pentru supravieţuirea acestor unităţi.

Redeschiderea teraselor a avut loc luni cu respectarea unor măsuri stricte: angajaţii vor trebui să facă autoteste COVID-19 o dată pe săptămână şi să poarte măşti sanitare. Cel mult şase persoane sunt autorizate la fiecare masă, iar închiderea teraselor este prevăzută la ora locală 23:00 pentru a respecta interdicţia de circulaţie pe timpul nopţii, aflată încă în vigoare la nivel naţional.

Grecia intenţionează să cheltuiască 11,6 miliarde de euro în acest an pentru a compensa efectele negative ale pandemiei de COVID-19, după cele 24 de miliarde de euro cheltuite în acelaşi scop în 2020.

Guvernul elen mizează mai ales pe relansarea turismului, începând din 15 mai, pentru a-şi redeschide economia. Peste un sfert din PIB-ul Greciei depinde de acest sector de activitate.

„Avem noi aliaţi: vaccinarea, autotestele şi vremea caldă, care ne fac să sperăm că această aventură fără precedent se va termina în curând”, a declarat în urmă cu câteva zile prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis.

Guvernul de la Atena a accelerat campania de vaccinare în ultimele zile, permiţând şi persoanelor cu vârste de peste 30 de ani să devină eligibile pentru vaccinare. Până în prezent, peste 3 milioane de doze de vaccinuri anti-COVID-19 au fost administrate în Grecia.

Grecia, o ţară cu o populaţie de 10,8 milioane de locuitori, a raportat peste 345.000 de cazuri de coronavirus şi un bilanţ de peste 10.400 de decese asociate maladiei COVID-19 de la începutul pandemiei.

Ce s-a decis în cazul mega-orașului demn de SF care va costa un trilion de euro. Lucrările au început deja de câțiva ani. FOTO

Proiectul ”NEOM” pe care Arabia Saudită voia să îl termine până în 2030, nu va mai fi gata în timp util, scrie digitalsport.ro

Mega-orașul în care se va investi circa un trilion de euro va avea o infrastructură unică în lume, denumită „Linia” – marginile sale vor fi formate dintr-un lanț de zgârie-nori, de peste 100 de kilometri lungime!

Lucrările au început deja de câțiva ani, dar recent arabii și-au dat seama că proiectul lor este, așa cum credeau mulți, prea ambițios. „Linia” este imposibil de terminat în cei aproape cinci ani rămași, din cauza situației economice a țării. 

Mai exact, pentru anul 2024 se estimează un deficit la buget de peste 21 miliarde de euro, iar liderii statului au redus masiv cheltuielile pentru „NEOM” și vor păstra această măsură timp de câțiva ani, până când țara va fi din nou pe plus. 

Astfel, din cei 100 de kilometri propuși, abia 2,5 vor fi finalizați până în 2030, iar din populația de 1,5 milioane pe care și-au propus-o arabii peste aproape cinci ani, noua estimare este de nici măcar 300.000 de locuitori. 

Spectaculos! Așa ar trebui să arate cele 15 superstadioane din NEOM construite special pentru Cupa Mondială 2034

Tot în „NEOM” ar urma să aibă loc Cupa Mondială 2034. Arabii sunt singurii care și-au depus candidatura, iar pe 11 decembrie FIFA ar urma să confirme oficial că turneul final va avea loc în Golf. 

O parte din investiția masivă o reprezintă construirea a 15 superstadioane, care vor avea design-uri nemaivăzute până acum, în spiritul orașului ultramodern. 

Oficiali din România vor discuta cu reprezentanți ai platformei TikTok la Bruxelles

Comisia Europeană va organiza o reuniune cu autorităţile române şi TikTok. Aplicaţia deţinută de chinezi este supusă unei presiuni tot mai mari pentru a explica modul în care a gestionat conţinutul politic înainte de votul din România, scrie POLITICO citat de digi24.ro.

Votul din primul tur de duminică l-a propulsat pe Călin Georgescu, ultranaţionalist şi pro-rus, către o victorie şocantă, în parte datorită popularităţii sale subite pe TikTok, notează sursa citată.

Bucureştiul a cerut Comisiei Europene să lanseze o investigaţie oficială asupra aplicaţiei, în conformitate cu normele blocului comunitar referitoare la reţelele sociale, iar un deputat european de top a cerut marţi ca directorul executiv al TikTok să se prezinte în faţa Parlamentului European pentru a răspunde la întrebări.

Într-o scrisoare văzută de POLITICO joi dimineaţă, TikTok – deţinut de gigantul tehnologic chinez ByteDance – a respins acuzaţiile că ar fi fost folosit pentru a influenţa alegerile din România.

„Până în prezent, nu am găsit nicio dovadă a unei operaţiuni de influenţă sub acoperire pe platforma noastră, în ultimele câteva săptămâni, pentru alegerile prezidenţiale în curs de desfăşurare din România, nici dovezi ale unei influenţe străine”, a declarat platforma în scrisoarea adresată autorităţilor române. Aceasta a adăugat că a „eliminat peste 150 de conturi de impostură” legate de Georgescu şi peste 650 de conturi legate de alţi candidaţi.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a confirmat săptămâna aceasta că executivul UE a primit o solicitare de a deschide „o investigaţie oficială cu privire la rolul TikTok în alegerile din România”, în temeiul legii emblematice a UE privind social media, Digital Services Act. Masa rotundă între reprezentanţii Comisiei, autorităţile române şi oficialii TikTok este programată să aibă loc înainte de turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 8 decembrie, a declarat Regnier, joi.

TikTok respinge acuzaţiile că ar fi jucat un rol nepotrivit în victoria lui Georgescu. Purtătorul de cuvânt Paolo Ganino a declarat că „relatările extrem de speculative cu privire la alegerile din România sunt inexacte şi înşelătoare”.

O țară europeană interzice rețelele sociale pentru tinerii sub 16 ani

Camera Reprezentanților din Parlamentul Australiei a adoptat un proiect de lege care interzice accesul pe rețelele sociale pentru persoanele sub 16 ani, o măsură care ar putea transforma Australia într-una dintre primele țări din lume cu o astfel de legislație. Proiectul, promovat de prim-ministrul Anthony Albanese, obligă platformele populare precum X (fost Twitter), TikTok, Facebook și Instagram să implementeze măsuri pentru a preveni accesul tinerilor sub vârsta de 16 ani, scrie voceabasarabiei.md.

Miercuri, proiectul a fost aprobat cu 102 voturi pentru și 13 împotrivă, iar acum va fi discutat și în Senat, unde va trebui să obțină și aprobarea finală. În cazul nerespectării noilor reglementări, companiile de tehnologie riscă amenzi semnificative, care pot ajunge până la 31 de milioane de euro. Conform proiectului, platformele vor avea un termen de un an pentru a implementa filtrele necesare pentru a respecta legislația.

Deși inițiativa a fost întâmpinată cu entuziasm de unele cercuri, a stârnit și critici din partea deținătorilor de platforme, care au semnalat „îngrijorări serioase” legate de „consecințele neprevăzute” ale acestei decizii rapide. Alte țări, precum Statele Unite (în statul Florida) și Spania, au adoptat măsuri similare, iar China impune deja restricții stricte privind utilizarea rețelelor sociale de către minorii sub 14 ani.

Comisia Europeană propune eliminarea restricțiilor pentru călătorii din afara Uniunii Europene. Care sunt condițiile
Articolul anterior
Copil de 5 ani, împuşcat mortal de fratele mai mare la picnic
Articolul următor