Pe 6 mai 1990, în urmă cu 30 de ani, a avut loc trecerea liberă a Prutului, a frontierei dintre România şi fosta Uniune Sovietică. O manifestaţie cunoscută drept ,,Podul de flori”, a fost simbolul legăturilor puternice de fraternitate.
,,Podul de flori” este denumirea pe care românii de pe cele două maluri ale Prutului au dat-o acțiunii prin care, pentru prima oară după 45 de ani, au putut trece râul ce desparte Moldova de Est de trupul României, fără acte.
În cadrul acțiunii, li s-a permis ambelor popoare de pe malurile Prutului ca în ziua respectivă, între orele 13:00 și 19:00, să treacă Prutul fără pașaport și viză. De-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut, au fost create opt puncte de trecere: Miorcani – Pererita, Stânca – Costești, Iași – Sculeni, Ungheni – Pod Ungheni, Albița – Leușeni, Fălciu – Țiganca, Oancea – Cahul și Galați – Giurgiulești. La eveniment au participat aproximativ 1.200.000 de oameni.
„Zecile de mii de români de pe ambele maluri au răbufnit ca un fluviu. Românii (de la Vest de Prut – n.r.) au fost primii care au intrat în URSS fără permisiune”, povestește ministrul Culturii și Cultelor de atunci, Ion Ungureanu. După această acțiune, procedurile de trecere a frontierei sovieto-române au fost simplificate considerabil.
