În pofida unor măsuri de restricționare a utilizării pungilor și ambalajelor din plastic importul acestora în Republica Moldova a crescut în ultimii trei ani cu circa 20%, arată raportul auditului performanței „Managementul deșeurilor din plastic”, realizat de Curtea de Conturi.
Autorii susțin că situația din domeniul managementului deșeurilor nu denotă o tendință de îmbunătățire, iar pe teritoriul Republicii Moldova anual se identifică peste 1.200 de gunoiști neautorizate, în care se acumulează deșeuri mixte, cu efect negativ asupra mediului, transmite Mold-street.com.
Deja 40% din gunoiul din Moldova este plastic
Lipsa unei evidențe calitative a deșeurilor nu a permis auditului evaluarea cantitativă a deșeurilor din plastic din cantitatea totală eliminată la gunoiști. Însă, potrivit datelor statistice, se observă că, rata de reciclare a deșeurilor este foarte joasă, deoarece circa 90% din deșeurile generate sunt eliminate la gunoiști, iar plasticul, fiind deșeu voluminos, ocupă circa 40% din totalul deșeurilor eliminate.
Auditul a identificat că, în anul 2020 au fost colectate taxe în buget pentru poluarea mediului și din gestionarea depozitelor autorizate de deșeuri, în valoare de 325 milioane lei.
Auditorii susțin că există incertitudine referitor la faptul că, operatorii neautorizați nu contribuie la recuperarea financiară a impactului dezastruos produs asupra mediului prin eliminarea deșeurilor mixte în gunoiștile neautorizate. În același timp, importatorii de ambalaje, achitând taxa pentru poluare, contribuie la dezvoltarea infrastructurii de colectare, reciclare şi distrugere a deșeurilor.
Nici un ban din Fondul Ecologic Național pentru reciclarea deșeurilor din plastic
În perioada 2017-2019 din Fondul Ecologic Național au fost aprobate proiecte pe domeniul de management integrat al deșeurilor și substanțelor chimice, în valoare de 63,5 milioane lei, din care, în anul 2019 au fost alocate 28 milioane lei, însă valorificate au fost doar 6 milioane lei, sau 21%.
Auditul denotă că, în domeniul deșeurilor din plastic nu au fost direcționate mijloace financiare. Sectorul privat, care cel mai mult contribuie la acest capitol, nu a beneficiat de finanțări în aceste scopuri.
Totodată, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) de mai mulți ani a identificat surse externe și a solicitat cofinanțare din bugetul de stat pentru a iniția dezvoltarea a 3 regiuni de management al deșeurilor, prevăzute în Strategia deșeurilor.
În pofida acestui fapt, din contul Acordului de finanțare în valoarea de 25 milioane euro, încheiat la finele anului 2019 între MADRM, Ministerul Finanțelor și Banca Europeană de Investiții, 9 milioane de euro au fost direcționate prin Hotărâre de Guvern pentru finanțarea proiectului „Deșeuri solide Chișinău”, care nu este menționat în Strategia deșeurilor și nu are elaborat un studiu de fezabilitate.
Totodată, autoritățile de mediu, în calitate de autorități de reglementare și supraveghere a pieței, nu au luat în calcul că, în perioada 2019-2020 a continuat importul pungilor din plastic, ceea ce a produs un efect negativ continuu asupra mediului, susțin auditorii Curții de Conturi.
Importurile de pungi din plastic cresc
Astfel, pe parcursul anilor 2018-2020, importul s-a majorat cu 500 tone de pungi din plastic, costul de intrare în țară a cărora a crescut cu peste 20%, de la 134 milioane lei în 2018, până la 169 milioane lei în anul 2020. Continuare pe mold-street.com.
