Un tănăr moldovean a parcurs cu bicicleta peste 23 de mii de km și a vizitat 30 de țări europene

19/09/2021

News

Ambițios și tenace, și-a dus visul până la capăt, străbătând Europa cu bicicleta. Timp de un an, Stefan Gîncu a parcurs 23 de mii de km și a vizitat 30 de țări. Călătoria pe două roți l-a costat cinci mii de euro.

Ciclistul de 27 de ani a început maratonul anul trecut de Ziua Independenței Moldovei. ,,Am luat cu mine doar un rucsac cu haine și un cort”.

„Sunt îndrăgostit de România și am decis că de Ziua Independenței Moldovei voi merge acolo pe două roți. La Constanța am decis că ar fi bine să-mi continui traseul prin Grecia. Și atunci am avut ideea să vizitez Italia. Și așa, pas cu pas, am călătorit în toată Europa”, a mărturisit tânărul într-un interviu pentru publika.md.

Ștefan petrecea opt ore pe drum în fiecare zi și dormea noaptea într-un cort. Mâncam unde apucam. „Am încercat să merg prin sate mici. Este foarte important ca în apropiere să fie oameni. Dar a trebuit să călătoresc și prin câmpuri, păduri, parcuri mari.”

Pe drum, Ștefan a încercat să comunice cu localnicii. „Mi-au plăcut foarte mult unele orașe din Croația, Andora mi-a făcut o impresie puternică. A fost uimitor în Norvegia. Îmi amintesc că m-am întâlnit cu italieni. Sunt foarte sociabili.
Nordicii sunt mai reținuți în această privință”.

Reprezentanții diasporei moldovenești au aflat, de asemenea, despre maratonul de ciclism: „Am întâlnit mulți dintre compatrioții noștri care locuiesc în străinătate. Sunt oameni uimitori. M-au ajutat atât din punct de vedere financiar, cât și moral”.

Acum, Stefan Gîncu visează la ciclism în Asia: „La începutul călătoriei, am avut o motivație puternică. Apoi a fost mai mult din inerție. Eram foarte obosit. Dar încă vreau să vizitez o țară asiatică. Dar asta în viitor. Acum trebuie să mă odihnesc”, a mai adăugat ciclistul.

Vladimir Putin include în lege noțiunea de „genocid împotriva poporului sovietic”

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a promulgat legea care prevede conceptul de „genocid împotriva poporului sovietic”, comis în al Doilea Război Mondial, transmite IPN.

Într-un comunicat de presă al Kremlinului se arată că legea federală va reglementa păstrarea memoriei, securitatea și întreținerea mormintelor victimelor acelui genocid. Totodată, aceasta stabilește un mecanism de căutare a locurilor de înhumare și a mormintelor comune, pentru a aduce omagiu victimelor.

Legea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Conform statisticii, peste 26 de milioane de cetățeni ai fostei URSS, dintre care opt milioane de soldați, au decedat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Cinci noi poduri vor lega România și Moldova. Primul va fi „Podul de Flori” de la Ungheni

Încep lucrările la primul pod peste Prut construit după Revoluție, iar alte patru sunt în faza de proiectare, afirmă Sorin Grindeanu, ministru al transporturilor și infrastructurii din România . Pe 26 aprilie, la Ungheni, va fi lansată oficial construcția Podului de Flori, un nou punct de legătură rutieră între Republica Moldova și România, transmite IPN.

Evenimentul este unul simbolic și marchează începutul unui proiect de infrastructură așteptat de zeci de ani. Podul de la Ungheni va fi primul dintre cele cinci noi poduri planificate între cele două maluri ale Prutului. Autoritățile din ambele țări subliniază atât importanța practică, cât și valoarea istorică și simbolică a acestei construcții.

Ministrul transporturilor și infrastructurii din România, Sorin Grindeanu, a declarat că începerea lucrărilor reprezintă un moment important. Proiectul presupune construirea a două poduri rutiere, câte unul pentru fiecare sens de mers, cu termen de finalizare estimat pentru a doua jumătate a anului 2026. Aceste poduri vor continua traseul autostrăzii A8, care va lega Chișinăul de Iași și mai departe de Pașcani și Târgu Mureș, facilitând astfel conexiunea cu rețeaua rutieră europeană.

„Dar mai vreau să anunţ un lucru, avem încă patru poduri la stadiul de proiectare. Anul viitor se va termina proiectarea şi, odată cu ele, vom avea cinci noi poduri peste Prut, ceea ce e un lucru bun”, a adăugat oficialul român.

Sorin Grindeanu afirmă că finalizarea acestora va consolida conectivitatea transfrontalieră și va stimula dezvoltarea regională.

Vicepremierul Republicii Moldova, Vladimir Bolea, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale, a subliniat că podurile devin simboluri ale apropierii dintre Moldova și Europa și contribuie la siguranța rutieră, mobilitatea populației și dezvoltarea economică.

O companie de publicitate cere Primăriei Capitalei un prejudiciu de 66 milioane de euro

Operatorul de publicitate EpaMedia solicită un prejudiciu de peste 66 de milioane de euro de la Primăria Chișinău. Despre aceasta scrie consilierul municipal al Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”, Victor Chironda, pe pagina sa de Facebook. Consilierul solicită edilului Ion Ceban și viceprimarului Ilie Ceban convocarea urgentă a Consiliului municipal Chișinău, ca să prezinte informații la acest subiect, transmite IPN.

Victor Chironda susține că a primit o notificare de arbitraj de la compania de publicitate EpaMedia și o notă informativă emisă de Direcția Asistență juridică a primăriei. Motivul invocat în act este că Primăria nu și-a îndeplinit obligațiile conform unui contract de parteneriat public-privat, încheiat în 2017 între municipalitate și operatorul de publicitare, care solicită, în consecință, achitarea unui prejudiciu de peste 66 de milioane de lei.

Contractul prevedea construcția a 300 de stații de așteptare a transportului public, cheltuielile fiind pe seama companiei de publicitate. La rândul său, primăria era obligată să pună la dispoziția investitorului locații pentru 1850 de panouri de reclamă.

Potrivit lui Victor Chironda, deși demersurile companiei către primărie au început în noiembrie 2024, despre această solicitare de arbitraj, consilierilor municipali li se comunică abia la 22 aprilie, când e data limită de desemnare a unui arbitru din partea autorității publice.