Peste 30 de cadre didactice și-au depus demisia nemulțimite că trebuie să facă testele pe cont propriu

25/09/2021

News

Peste 30 de cadre didactice și-au depus demisia, 18 dintre ei, au plecat în semn de protest contra obligativităţii de a face teste pe cont propriu impuse de autorități.

Sistemul educațional rămâne fără profesori. Doar de la începutul acestui an școlar, peste 30 de cadre didactice și au depus demisia. 18 dintre ei, au plecat în semn de protest contra impunerii autorităților de a se testa la COVID 19 la fiecare două săptămâni din cont propriu. Președintele Federației Sindicale a Educației și Științei, Ghenadie Donos, a declarat că dacă ei nu vor fi auziți, ei se vor adresa organizațiilor internaționale pentru drepturile omului sau să iasă la proteste masive.

Ilegal și discriminatoriu, așa au catalogat sindicatele din Educație decizia autorităților de a-i impune pe profesorii nevaccinați anti-COVID să prezinte teste de două ori pe lună, pe care trebui să le achite din buzunarul lor. Mai mult, Ghenadie Donos consideră că această constrângere față de cadrele didactice este inadmisibilă.

GHENADIE DONOS, președintele Federației Sindicale a Educației și Științei: „Noi ne-a adresat în mod repetat prim-ministrului cu rugămintea de a revedea punctul 6, să fie anulat. Așa cum 80% dintre profesori sunt imunizați, în comparație cu numărul total pe țară, care e mai mic de 30%, credem că această cifră ne permite să oprim această presiune asupra lor”.

Potrivit lui Donos, de la începutul anului de studii, 18 profesori au plecat din sistemul educațional în semn de protest față de obligativitatea vaccinării. Și asta pentru că nu au bani pentru a-și face teste de două ori pe lună din salariile de 3-4 mii de lei. Mai rău este faptul că în țară există deja un deficit de aproximativ 1800 de cadre didactice, iar, potrivit statisticilor, fiecareal patrulea învățător este pensionar.

GHENADIE DONOS, președintele Federației Sindicale a Educației și Științei: „Este inadmisibil să ceri de la profesori să plătească pentru aceste teste. Ele trebuie să fie achitate din buget. Numărul celor care își dau demisia poate fi mai mare, dacă acest proces nu va fi oprit la timp”.

MIHAELA SLOVINEANU, director adjunct al Liceului Spiru Haret: „Este un drept constituțional și lucrul acesta ar trebui să rămână valabil. Cred că trebuie să se găsească o modalitate ca să fie modificat costul acestor teste pentru categoriile de populație care sunt obligate să se vaccineze și vândute sau puse la dispoziție cu un cost simbolic”.

Cele mai multe concedieri au fost înregistrate în școlile din raioanele Hîncești, Căușeni, Ștefan Vodă și Glodeni – regiuni unde, din cauza deficitului de cadre didactice, mai bine de jumătate dintre profesori lucrează în paralel la mai multe instituții de învățământ, spun sindicaliștii.

ANA CIMPOEȘU, președintele departamentului Federației Sindicale a Educației, raionul Hîncești: „În total, sunt nouă persoane care au demisionat, majoritatea sunt la vârsta de pensie. Acestea sunt persoane care din anumite motive nu se vaccinează, dar nici nu doresc să se testeze din banii proprii. La necesitatea de peste 100 de cadre didactice, în fiecare raion vin anual 5-6 cadre tinere. Nu este exclus că dacă situația rămâne la fel în continuare și cadrele didactice vor fi nevoite să se testeze din bani propriii, mergând cu transportul public din satul de baștină până la Hîncești, vor mai fi și alte demisionări”.

Astfel, Cimpoieș nu exclude că dacă situația va rămâne neschimbată, demisiile vor continua, în special în rândul profesorilor care fac navetă zilnic din satul de baștină până în orașul Hîncești. Primul demers sindicatele l-au expediat autorităților în data de 20 august, însă până acum nu au primit niciun răspuns.

ANASTASIA TABURCEANU, purtător de cuvânt al Guvernului: „Noi suntem în proces de examinare a acestei scrisori. Nu putem veni încă cu o reacție oficială la acțiunile de mai departe. Acesta este un proces care un pic o să mai dureze. Nu pot să vă zic o dată sau o oră exactă la care să dăm un răspuns oficial”.

Serviciul de presă al Ministerului Educației, Cristina Gonța, nu a răspuns la telefon pentru a ne oferi un comentariu la subiect. Potrivit lui Ghenadie Donos, sindicatele și profesorii sunt pregătite pentru o discuție cu autoritățile și speră că această etapă va fi depășită în curând. În cazul în care aceștia nu vor fi auziți, ei spun că se vor adresa organizațiilor internaționale pentru protecția drepturilor omului. Dacă nici atunci nu va fi un rezultat concret, sindicatele anunță că vor ieși la proteste.

sursa: www.tv6.md.

Marco Rubio și Serghei Lavrov au vorbit la telefon să pregătească întâlnirea dintre Trump și Putin

Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov şi omologul său american Marco Rubio au avut o convorbire telefonică şi au convenit să reia dialogul întrerupt de ofensiva rusă în Ucraina, informează AFP.

„Serghei Lavrov şi Marco Rubio au confirmat că sunt gata să conlucreze la restabilirea unui dialog interguvernamental reciproc respectuos, conform tonului dat de preşedinţi”, a anunţat sâmbătă Ministerul Afacerilor Externe rus.

„Ei au convenit să reia contactele regulat, inclusiv pentru a pregăti un summit ruso-american la cel mai înalt nivel”, adaugă comunicatul.

Această convorbire între Lavrov şi Rubio a avut loc după discuţia telefonică de miercuri între Donald Trump şi Vladimir Putin, care au convenit să înceapă negocieri pentru a pune capăt „imediat” războiului din Ucraina. Chiar dacă Trump l-a informat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski cu privire la această convorbire a sa cu Putin, el nu a căutat să discute cu el în prealabil în legătură cu o strategie de negociere, notează AFP, citată de Agerpres. Aceste iniţiative îngrijorează partenerii tradiţionali ai Washingtonului.

În acest context, preşedintele francez Emmanuel Macron i-a convocat pe liderii europeni la o reuniune luni, la Paris.

Macron cheamă liderii Europei la un summit de urgență, după provocările lansate de Administrația Trump

Președintele francez Emmanuel Macron convoacă liderii europeni pentru un summit de urgență la Paris, luni, potrivit ministrului polonez de externe Radosław Sikorski, aflat sâmbătă la Conferința de securitate de la München, informează Politico.

„Sunt foarte bucuros că președintele Macron i-a chemat pe liderii noștri la Paris”, a spus Sikorski, adăugând că se așteaptă ca liderii europeni să discute „într-un mod foarte serios” provocările prezentate de președintele american Donald Trump. „Președintele Trump are o metodă de operare pe care rușii o numesc – razvedka boyem – recunoaștere prin luptă: împingeți și vedeți ce se întâmplă, apoi vă schimbați poziția. Și trebuie să răspundem”, a spus ministrul polonez.

Întâlnirea va avea loc luni, potrivit a doi oficiali UE, dar nu este clar dacă întâlnirea va implica toți liderii UE sau doar un grup mai mic de țări și dacă vor fi invitați și alți lideri europeni precum premierul britanic Keir Starmer.

Ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot, care a făcut parte din panelul de discuții cu Sikorski la München, nu a confirmat sau infirmat summitul de urgență. Sikorski a declarat ulterior că premierul polonez Donald Tusk va călători luni la invitația lui Macron la întâlnire. „Trebuie să ne arătăm puterea și unitatea”, a spus Sikorski într-o postare pe rețelele de socializare.

Trimisul special al lui Trump pentru Ucraina spune că Europa nu va fi la masa negocierilor de pace. „S-ar putea să vă enerveze puțin”

Europa va fi consultată, dar nu va fi prezentă la masa discuțiilor de pace planificate între SUA, Rusia și Ucraina, a dezvăluit trimisul special al lui Donald Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, într-o nouă declarație care stârnește stupoare printre liderii europeni, scrie digi24.ro

Întrebat dacă Europa va fi prezentă la discuțiile de pace în curs de planificare, Keith Kellogg a răspuns că provine din „școala realismului, iar acest lucru nu se va întâmpla”.

„E ca atunci când zgârii cu creta pe tablă, s-ar putea să vă enerveze puțin, dar vă spun un lucru care este foarte sincer”, a declarat el sâmbătă, potrivit The Guardian. „Iar prietenilor mei europeni le-aș spune: intrați în dezbatere, dar nu plângându-vă că ați putea să fiți la masă sau nu, ci venind cu propuneri concrete, idei, sporindu-vă cheltuielile (pentru apărare)”, a mai adăugat el.

Remarcile lui Kellogg vor provoca consternare în rândul unor lideri europeni care nu au încredere în Trump și consideră că securitatea țării lor este inextricabil legată de soarta Ucrainei, notează The Guardian.

Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a declarat că președintele francez, Emmanuel Macron, a invitat liderii europeni la Paris duminică pentru a discuta situația.

Kellogg a mai declarat că unul dintre motivele pentru care negocierile de pace anterioare dintre Ucraina și Rusia au eșuat a fost implicarea a prea multor țări care nu aveau capacitatea de a gestiona un astfel de proces. „Nu vom merge pe această cale”, a spus el în marja Conferinței de securitate de la München.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a folosit discursul său din cadrul conferinței pentru a avertiza că Europa riscă să fie exclusă din negocieri. El a îndemnat Europa să accelereze și să formeze o armată europeană, în care Ucraina să joace un rol central.

Liderii europeni, loviți vineri de discursul dur al vicepreședintelui SUA, JD Vance, sunt din ce în ce mai îngrijorați de abordarea lui Trump cu privire la un acord de pace în Ucraina și se tem că s-ar putea ajunge la un acord avantajos pentru SUA, dar cu implicații pe termen lung nu doar pentru securitatea Ucrainei, ci și pentru Europa, mai scrie The Guardian.

Kellogg a afirmat că aspectele critice ale negocierilor sunt garantarea faptului că războiul nu va reîncepe după o încetare a focului și determinarea modului în care Ucraina își va păstra suveranitatea. El a spus că acest lucru ar necesita o garanție de securitate credibilă, adăugând că Trump, în calitate de unic factor de decizie în SUA, nu a fost încă în măsură să definească o astfel de garanție. El a spus: „Trump are nevoie de o gamă completă de opțiuni” și „toate opțiunile sunt pe masă”.

De asemenea, Kellogg a mai spus că lucrează „pe timpul lui Trump”, adăugând că se așteaptă la un acord în câteva săptămâni sau luni. Un aspect cheie a fost să se convină asupra modului în care vor fi tratate încălcările oricărui acord de încetare a focului, a mai precizat el.

Kellogg a declarat că lucrează cu contactele sale din cadrul alianței NATO, în timp ce Steve Witkoff, emisarul pentru Orientul Mijlociu, a fost în contact cu rușii.

Reacţiile liderilor europeni Premierul Croaţiei, Andrej Plenković, prezent la conferinţă, a declarat că nu orice acord de pace este acceptabil, ci doar unul care asigură integritatea teritorială a Ucrainei. El a adăugat că excluderea Europei din negocieri ar fi „inacceptabilă” din punct de vedere politic, având în vedere legăturile transatlantice istorice dintre Europa şi Statele Unite.

Premierul Islandei, Kristrún Frostadóttir, a exprimat o nemulţumire generală a liderilor europeni faţă de poziţia SUA, declarând că „oamenii încă nu sunt siguri ce vor să facă americanii” şi că este dificil pentru oficialii europeni „să răspundă constant unor declaraţii neclare”.

Fostul ministru de Externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a adoptat o poziţie mai critică, spunând că Europa nu se află la masa negocierilor pentru că „nu are mare lucru de oferit”. „Dacă am fi gata acum să oferim trupe, bani şi integrare în UE, am putea avea propria noastră masă de negocieri. Am putea invita Ucraina, Putin, Trump şi pe oricine altcineva să discutăm despre pace aşa cum o înţelegem noi,” a declarat Landsbergis.

„Din păcate, acum suntem doar nişte spectatori. Iar atunci când eşti doar un spectator, eşti dependent, iar cel de care depinzi este cel care stabileşte regulile,” a concluzionat el.