Se împlinesc opt ani de la asasinarea lui Boris Nemțov. Opozantul rus a avertizat încă în 2011 că Ucraina ,,nu va dori niciodată să devină parte a Rusiei”

27/02/2023

News

Boris Nemțov, un mare opozant al lui Vladimir Putin, a fost asasinat în 2015, chiar la 27 februarie. Fostul vicepremier rus a avertizat, înainte să moară, despre situația gravă din Ucraina.

Recent s-au împlinit opt ani de la asasinarea lui Boris Nemțov, opozantul care a avut curaj să-l înfrunte pe Vladimir Putin. Pe fondul invaziei fără milă din Ucraina, declarațiile făcute de Boris Nemțov revin în actualitate.

Într-un ultim interviu acordat cu doar câteva ore înainte să fie asasinat, fostul vicepremier rus a vorbit despre ororile pe care le-ar putea întâmpina Ucraina. De asemenea, Nemțov i-a făcut și un portret psihologic lui Putin. ”Putin înseamnă criză, Putin înseamnă război”, afirma Nemțov, conform publicației Newsweek.

Personajul care l-a înfruntat pe Putin atâția ani îl numea pe liderul de la Kremlin un om ”mai periculos decât au fost sovieticii.”

Boris Nemțov, opozantul lui Putin, a fost ucis în 2015. El criticase prima intervenție a Rusiei în Ucraina

Boris Nemțov avertisase după protestele pro-europene din Ucraina din 2013 că relația dintre Kiev și Moscova va fi tot mai tensionată. Totodată, opozantul președintelui rus afirmase încă din 2011 că ”Ucraina nu vrea să devină parte a Rusiei”. El a criticat din plin intervenția armatei rusești și anexarea Crimeei.

”Ucraina nu vrea să devină parte a Rusiei lui Putin. Pentru ei suveranitatea și independența sunt valori neclintite. Ucrainenii cred că Moscova atârnă peste ei încă din secolul al XVII-lea, dar Kievul este liber acum”, spunea Nemțov, în 2011, cu patru ani înainte să fie asasinat, potrivit Vox.com.

Pe fondul tensiunilor apărute după anexarea Crimeei și desfășurarea de trupe în Donetsk și Luhansk (2014), Boris Nemțov atrăgea atenția că ”dacă nu oprim această nebunie, consecințele pentru noi toți vor fi devastatoare.”

”Războiul se întâmplă, soldații ruși sunt acolo, dar Kremlinul neagă și pretinde [Guvernul] că nu are nimic de-a face cu aceste tancuri și regimente din Donetsk. Același lucru este valabil și pentru fascism – există în Rusia, dar autoritățile spun că luptăm împotriva fascismului în Ucraina. Dacă nu oprim această nebunie, consecințele pentru noi toți vor fi devastatoare”, a declarat Nemțov în ultimul său interviu.

”Putin minte. Dar el nu poate ascunde lucrurile la nesfârșit. Vor fi din ce în ce mai multe morminte. Iar oamenii vor considera că este rău că se luptă cu un popor frate (n.r. – se referea la intervenția militară a Rusiei în regiunile separatiste din estul Ucrainei, Donețk și Luhansk). Hitler a avut un motiv să nu atace Austria”, adăuga Nemțov, conform financialtimes.com

Într-o atmosferă ostilă, întreținută printre alții și de televiziunea publică rusă, Nemțov a fost asasinat pe 27 februarie 2015, la mică distanță de Kremlin, în timp ce făcea pregătiri pentru un marș anti-guvernamental.

Cum a ajuns Boris Nemțov un adversar de temut al lui Putin?

În anii ’90, Boris Nemțov a fost unul dintre apropiații președintelui Boris Elțin, fiind unul dintre arhitecții reformelor de piață din Rusia. Elțin l-a avut în vedere pentru succesiunea la funcția de președinte al Federației Ruse, însă în cele din urmă a fost ales Vladimir Putin.

Iniția, Nemțov a salutat inițial numirea lui Putin, pentru a deveni ulterior un opozant important al președintelui.

Ultimul interviu al lui Boris Nemțov. ”Putin este foarte periculos”. Ce ar putea duce la căderea președintelui rus?

”Putin este foarte periculos. Este mai periculos decât au fost sovieticii. În Uniunea Sovietică, deciziile privind războiul, deciziile de a ucide oameni, nu erau luate doar de Brejnev sau nici de Andropov, dar așa funcționează acum.(…)

Uitați-vă la [președintele sârb Slobodan] Milosevic și la sancțiuni. Într-un an și jumătate sau doi, oamenii vor începe să înțeleagă că Putin este responsabil. Prin urmare, treaba mea ca politician și blogger este simplă: Să le arăt că Putin înseamnă criză, Putin înseamnă război.

(…) Opoziția va apărea în armată și în serviciile speciale. De ce? Pentru că vor începe să-și dea seama că Putin a trădat armata. Uite, armata luptă în Ucraina, dar el spune că nu este așa, ei sunt uciși, iar el nu îi ajută.

Oamenii care cunosc pe cineva care are o astfel de experiență vor fi din ce în ce mai mulți. Și din asta va apărea un dezgust profund, în armată și în serviciile speciale”, a precizat Boris Nemțov într-un interviu acordat chiar înainte să moară, conform Financial Times.

Liderul rus de opoziţie Boris Nemţov a fost asasinat în plină stradă la Moscova, pe 27 februarie 2015. Acesta se întorcea acasă de la un restaurant și traversa un pod din apropierea Kremlinului.

O maşină în care se aflau patru persoane a oprit chiar în vecinătatea lor. Asasinul l-a împuşcat în spate cu câteva focuri de armă pe opozantul lui Vladimir Putin. Video:

sursa

Premierul Dorin Recean pleacă la Bruxelles săptămâna viitoare. Se va întâlni cu șeful diplomației europene Josep Borell

Dorin Recean pleacă la Bruxelles săptămâna viitoare, alături de o delegație din care face parte și viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov. Oficialii moldoveni vor participa la cea de-a opta reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană.

Consiliul se va întruni marți, 21 mai. Conform Biroului Integrare Europeană, reuniunea va fi co-prezidată de șeful diplomației europene Josep Borell și prim-ministrul Moldovei Dorin Recean, iar la întrunire va participa și Comisarul european pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi.

„La Bruxelles va fi discutată evoluția relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, prin prisma implementării Acordului de Asociere și a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, precum și mersul pregătirilor pentru deschiderea formală a negocierilor de aderare”, informează Biroul pentru Integrare Europeană.

Agenda cuprinde discuții despre dialogul politic și reforme, justiția, libertatea și securitatea, colaborarea și convergența în domeniul politicii externe şi de securitate, precum și cooperarea economică și sectorială, în prim-plan fiind domeniul energetic și cel al comerțului.

Autoritățile de la Chișinău mai anunță că vor fi semnate Parteneriatul în domeniul de Securitate și Apărare RM-UE și Acordul privind participarea Republicii Moldova în Programul pentru Ocupare și Inovații Sociale (EaSI), care va permite accesarea de fonduri pentru implementarea politicilor sociale.

Piața locuințelor, din nou în declin. Vânzările de apartamente au scăzut

Agenții imobiliari susțin că vânzările de apartamente în ultimele două luni sunt în scădere cu aproximativ 20 la sută decât se așteptau.

Cauza principală rămâne războiul, dar și deoarece construirea de noi blocuri e în stagnare, care la rându-i a generat prețuri exagerate. Managerii speră ca situația să se revigoreze pe parcursul verii, când ar urma să fie date în exploatare mai multe locuințe noi și ar urma să fie relansat Programul „Prima Casă”, transmite tv8.md.

Unele dintre cauzele principale ale declinului pieței imobiliare este oferta mică de locuințe, prețurile excesiv de mari, dar și frica de a investi din cauza situației incerte legată de războiul din Ucraina.

Unii manageri se așteptau să dea lovitura de Paște, dar revenirea moldovenilor acasă de peste hotare nu a schimbat în mare parte lucrurile, spun managerii.

În această vară se așteaptă să fie date în exploatare mai multe apartamente în complexele noi, asta va duce la revigorarea vânzărilor. Totodată, salvarea situației de pe piață ar putea fi și relansarea Programului „Prima Casă”, anunțat recent de Guvern. Citește tot articolul pe tv8.md.

Preşedinta Georgiei îi cere președintelui Franței să vină la Tbilisi

Preşedinta Georgiei, Salome Zurabişvili, care s-a opus prin veto legii criticate a „influenţei străine”, i-a cerut sâmbătă preşedintelui francez, Emmanuel Macron, să vină la Tbilisi pentru a „scoate definitiv Caucazul (…) de sub influenţa rusă”, notează AFP.

„Să vină!”, a cerut ea, referindu-se la liderii Uniunii Europene.

„Emmanuel Macron mi-a promis practic încă de la alegerea mea, în 2018, că va veni. Trebuie să o facă înainte de începerea campaniei electorale (pentru alegerile legislative din Georgia) în septembrie”, a spus preşedinta, în conflict deschis cu guvernul, într-un interviu pentru jurnalul La Tribune Dimanche.

„Că Franţa nu este prezentă este o aberaţie. Spun asta în termeni foarte clari. I-am scris preşedintelui Macron, îl aştept pentru ziua independenţei Georgiei, 26 mai”, a spus Salome Zurabişvili, care este fost diplomat francez, scrie Agerpres.

„Nu este numai Georgia este în joc, ci este vorba de eliberarea definitivă a Caucazului de mentalităţile jugului sovietic şi influenţei ruse”, a subliniat ea.

Preşedinta pro-europeană a anunţat sâmbătă că s-a opus prin veto legii care a suscitat proteste masive în această ţară din Caucaz. Dar partidul la putere, „Visul Georgian”, dă asigurări că dispune de suficiente voturi în Parlament pentru adoptarea definitivă a textului.

Detractorii legii votate marţi o văd ca pe o încercare de a deturna Georgia de Europa pentru a o antrena spre Rusia. NATO, Comisia Europeană şi ONU au condamnat-o.

Legea impune ONG-urilor sau media a căror finanţare provine în proporţie de peste 20% din străinătate să se înregistreze ca „organizaţie care urmăreşte interesele unei puteri străine” şi să se supună unui control administrativ.

„Nimeni aici nu vrea să intre într-o confruntare cu Rusia. Este foarte important pentru viitorul Europei, inclusiv pentru o Europă a securităţii. Aici este Marea Neagră, zonă de tranzit energetic şi de comunicaţii”, a ţinut să adauge şefa statului.

Veto-ul prezidenţial „nu va schimba nimic. Cu toate acestea, este foarte important. (…) Sunt într-un fel vocea acestei societăţi care spune nu acestei legi”, a explicat ea.

Georgia, fostă republică sovietică, este candidat oficial la aderarea la UE din decembrie 2023 şi aspiră, de asemenea, să devină membru al NATO.

Salome Zurabişvili a făcut însă apel la calm. „Nimeni aici nu vrea să se îndrepte spre instabilitate”, a asigurat ea.

„Legea va fi adoptată (…). Nu putem continua să manifestăm. Să luăm notă şi să trecem la următoarea fază. Într-o democraţie, la urne trebuie decis viitorul”, a mai spus preşedinta Georgiei.