Moldovenii în martie au început să-și caute activ un loc de muncă — se datorează aceasta oare fluxului de refugiați?

Am avut parte de un martie neașteptat de „furtunos” în rândul solicitanților pe piața muncii din Republica Moldova.

De obicei, cea mai activă perioadă a persoanelor care caută de lucru este ianuarie și februarie a fiecărui an. Anul acesta nu a fost o excepție, într-adevăr, ianuarie și februarie au fost luni foarte active atât în rândul companiilor, cât și în rândul solicitanților. Dar luna martie a bătut toate recordurile! Ce-i drept, din partea solicitanților. Cum poate fi explicat acest lucru? Mai întâi, să ne uităm la cifre, apoi vom încerca să înțelegem fiecare factor separat.

1. Nou record de trafic pe site-ul Rabota.md – peste 800 000 de accesări înregistrate în martie. Nu a existat niciodată un astfel de trafic în 16 ani de funcționare a site-ului.

Site-ul Rabota.md lider pe piața de lucru din Moldova

2. Peste 110 000 de CV-uri au fost expediate de către solicitanți pentru posturile vacante plasate pe site.

Peste 110 mii de CV-uri trimise pe site-ul de angajări rabota.md

În general, luna martie nu a fost niciodată mai solicitată decât ianuarie/februarie, dar de această dată numărul persoanelor aflate în căutarea unui job a fost semnificativ mai mare. Cum se explică acest fapt?

Primul gând care ne vine în minte, desigur e legat de refugiații din Ucraina, care au fost nevoiți să fugă în Republica Moldova și să-și caute un loc de muncă în țara noastră.

Spoiler: Nu e chiar așa!

Potrivit statisticilor, astăzi pe teritoriul  Republicii Moldova se află aproximativ 100 000 de cetățeni ucraineni. Jumătate dintre ei sunt copii.

Rămân 50 000 de ucraineni, printre care se numără și pensionari, cetățeni care nu vor să-și caute de lucru, precum și persoane cu dizabilități. Chiar și așa, dacă luăm numărul maxim de persoane decise să rămână în Moldova pentru o perioadă lungă de timp, e vorba despre circa 25.000 de oameni – ceea ce reprezintă 3% din populația ocupată. Prin urmare nu putem vorbi despre un impact cu adevărat puternic asupra pieței muncii din RM.

Atunci ce s-a întâmplat de fapt?

După ce am analizat cu atenție comportamentul și CV-urile solicitanților pe site-ul Rabota.md, am atras atenția asupra unui fapt foarte curios. De fapt, explozia pe piața muncii în luna martie e legată de activitatea bruscă anume a cetățenilor Republicii Moldova. 

„Cred că acest lucru se datorează faptului că a existat un flux prea mare de informații pe tema refugiaților. Am urmărit o serie de știri legate de asistența refugiaților: despre locuințe, educație, asistență umanitară și informațională, precum și cea legată de angajarea în câmpul muncii. Ceea ce a dus la simplificarea procedurii de angajare a cetățenilor ucraineni în Moldova”, a spus managerul de proiect Vladimir Boșneak.

„Prin urmare, imediat după simplificarea procedurii de angajare a ucrainenilor, am observat o creștere bruscă a activității moldovenilor care caută un loc de muncă. Probabil putem lega asta cu faptul că mulți dintre cei care doreau deja să-și schimbe jobul au decis să acționeze acum prentru a prinde posturile vacante în Moldova care ar putea fi ocupate de către ucraineni”, a adăugat Vladimir Boșneak.

„Nu vorbesc despre faptul că cetățenii Republicii Moldova se temeau de concurența puternică a ucrainenilor, dar cu siguranță majoritatea au devenit mai activi, mai ales sub influența unei cantități uriașe de știri despre fluxurile de refugiați în țara noastră”.

Al doilea factor care a influențat fluxul mare de CV-uri din partea solicitanților, este desigur, eliminarea unei serii de restricții în urma îmbunătățirii situației epidemiologice din țară.

3. Numărul posturilor vacante, dimpotrivă, a scăzut în martie. Dacă în februarie erau în medie 5.800 de posturi vacante active, atunci în martie numărul acestora a scăzut cu 9% și a fost în medie de 5.200 de locuri de muncă vacante.

Statistica pieței muncii din Moldova

Acest lucru se datorează faptului că, companiile care lucrează pe piețele ucrainene și ruse au încetat să recruteze personal. De asemenea, a fost suspendată activitatea angajatorilor care se ocupau de importuri din Ucraina și Federația Rusă. Și bineînțeles, o parte din business-ul moldovenesc a încetat să angajeze oameni din cauza unor incertitudini legate de situația actuală în regiune. Dar în general, nu se atestă o scădere bruscă a numărului de posturi vacante. Încet-încet numărul acestora începe să crească.

4. Cea mai populară rubrică pe site s-a dovedit a fi noua rubrică „Locuri de muncă pentru refugiați” – cu posturi vacante pentru cetățenii ucraineni în companiile din Moldova.

Remarcăm faptul că nu au fost deschise posturi vacante speciale destinate doar refugiaților. Companiile pur și simplu erau gata să angajeze cetățeni ucraineni la posturile vacante deja existente, datorită procesului simplificat de angajare. Adică, dacă angajatorul nu putea suplini posturile vacante de luni întregi cu moldoveni, a decis să-și încerce norocul în rândul ucrainenilor. Și mulți au reușit.

De asemenea, am observat un interes puternic din partea moldovenilor pentru locurile vacante pentru refugiați, ba chiar se simțea o oarecare tensiune la mijloc. Dar, toată lumea înțelege că sunt aceleași posturi vacante publicate și anterior pe site-ul Rabota.md. Aproape nimeni nu a deschis posturi vacante noi, anume pentru ucraineni.

5. Fluxul de CV-uri a crescut cu 12% în următoarele domenii: frumusețe, fitness, limbi străine și servicii.

Aici, creșterea numărului de CV-uri s-a produs tocmai datorită cetățenilor Ucrainei. Întrucât majoritatea nou-veniților sunt femei, majoritatea fiind angajate în sectorul serviciilor. Prin urmare, multe dintre ele încearcă să găsească un job asemănător cu cel pe care îl aveau în Ucraina. Dar dacă să ne axăm pe date, creșterea nu este una foarte semnificativă.

Încheiere

În timp ce scriam acest articol, Guvernul Republicii Moldova ne-a comunicat statisticile oficiale culese de Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă. Potrivit datelor din 01.04.2022, agenții economici din Republica Moldova au angajat 187 de cetățeni ai Ucrainei: 139 de femei și 48 de bărbați:

  • 132 de contracte de muncă în Chișinău;
  • 10 – în Ungheni;
  • 8 – în Strășeni;
  • 8 – în Cahul;
  • 7 – în Bălți;
  • 3 – în Vulсănești;
  • 3 – în Soroca;
  • 2 – îm Orhei;
  • 2 – în Ștefan Vodă;
  • 2 – în Dondușeni;
  • 1 – în Călărași;
  • 1 – în Comrat;
  • 1 – în Nisporeni.

Potrivit avizelor angajatorilor, cetățenii ucraineni au fost angajați în calitate de programatori, croitorese, vânzători consultanți, bucătari, asamblatori, asistenți medicali, manageri, operatori etc.

La aceeași dată, potrivit datelor subdiviziunilor teritoriale ANOFM, 125 agenți economici și-au anunțat dorința de a angaja cetățeni ucraineni pentru a suplini 292 de posturi vacante. La 1 aprilie, ANOFM a înregistrat 162 de ucraineni care își doresc să obțină un loc de muncă.

Acestea sunt datele oficiale. Cel mai probabil, cifrele sunt, de fapt, mult mai mari. Totuși acest lucru confirmă faptul că sunt mulți ucraineni angajați și mulți ucraineni care își caută un loc de muncă. Am avut dreptate când am afirmat că situația din țara vecină nu va avea un impact mare asupra pieții muncii din Republica Moldova, dar totuși acest fapt a stimulat cetățenii noștri să devină activi.

Găsește un job nou accesând linkul: www.rabota.md/ro/vacancies

Pentru companiile care sunt în cautarea angajaților: www.rabota.md/ro/prices

Serviciul presă Rabota.md: press@rabota.md

Marco Rubio și Serghei Lavrov au vorbit la telefon să pregătească întâlnirea dintre Trump și Putin

Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov şi omologul său american Marco Rubio au avut o convorbire telefonică şi au convenit să reia dialogul întrerupt de ofensiva rusă în Ucraina, informează AFP.

„Serghei Lavrov şi Marco Rubio au confirmat că sunt gata să conlucreze la restabilirea unui dialog interguvernamental reciproc respectuos, conform tonului dat de preşedinţi”, a anunţat sâmbătă Ministerul Afacerilor Externe rus.

„Ei au convenit să reia contactele regulat, inclusiv pentru a pregăti un summit ruso-american la cel mai înalt nivel”, adaugă comunicatul.

Această convorbire între Lavrov şi Rubio a avut loc după discuţia telefonică de miercuri între Donald Trump şi Vladimir Putin, care au convenit să înceapă negocieri pentru a pune capăt „imediat” războiului din Ucraina. Chiar dacă Trump l-a informat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski cu privire la această convorbire a sa cu Putin, el nu a căutat să discute cu el în prealabil în legătură cu o strategie de negociere, notează AFP, citată de Agerpres. Aceste iniţiative îngrijorează partenerii tradiţionali ai Washingtonului.

În acest context, preşedintele francez Emmanuel Macron i-a convocat pe liderii europeni la o reuniune luni, la Paris.

Macron cheamă liderii Europei la un summit de urgență, după provocările lansate de Administrația Trump

Președintele francez Emmanuel Macron convoacă liderii europeni pentru un summit de urgență la Paris, luni, potrivit ministrului polonez de externe Radosław Sikorski, aflat sâmbătă la Conferința de securitate de la München, informează Politico.

„Sunt foarte bucuros că președintele Macron i-a chemat pe liderii noștri la Paris”, a spus Sikorski, adăugând că se așteaptă ca liderii europeni să discute „într-un mod foarte serios” provocările prezentate de președintele american Donald Trump. „Președintele Trump are o metodă de operare pe care rușii o numesc – razvedka boyem – recunoaștere prin luptă: împingeți și vedeți ce se întâmplă, apoi vă schimbați poziția. Și trebuie să răspundem”, a spus ministrul polonez.

Întâlnirea va avea loc luni, potrivit a doi oficiali UE, dar nu este clar dacă întâlnirea va implica toți liderii UE sau doar un grup mai mic de țări și dacă vor fi invitați și alți lideri europeni precum premierul britanic Keir Starmer.

Ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot, care a făcut parte din panelul de discuții cu Sikorski la München, nu a confirmat sau infirmat summitul de urgență. Sikorski a declarat ulterior că premierul polonez Donald Tusk va călători luni la invitația lui Macron la întâlnire. „Trebuie să ne arătăm puterea și unitatea”, a spus Sikorski într-o postare pe rețelele de socializare.

Trimisul special al lui Trump pentru Ucraina spune că Europa nu va fi la masa negocierilor de pace. „S-ar putea să vă enerveze puțin”

.

Europa va fi consultată, dar nu va fi prezentă la masa discuțiilor de pace planificate între SUA, Rusia și Ucraina, a dezvăluit trimisul special al lui Donald Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, într-o nouă declarație care stârnește stupoare printre liderii europeni, scrie digi24.ro

Întrebat dacă Europa va fi prezentă la discuțiile de pace în curs de planificare, Keith Kellogg a răspuns că provine din „școala realismului, iar acest lucru nu se va întâmpla”.

„E ca atunci când zgârii cu creta pe tablă, s-ar putea să vă enerveze puțin, dar vă spun un lucru care este foarte sincer”, a declarat el sâmbătă, potrivit The Guardian. „Iar prietenilor mei europeni le-aș spune: intrați în dezbatere, dar nu plângându-vă că ați putea să fiți la masă sau nu, ci venind cu propuneri concrete, idei, sporindu-vă cheltuielile (pentru apărare)”, a mai adăugat el.

Remarcile lui Kellogg vor provoca consternare în rândul unor lideri europeni care nu au încredere în Trump și consideră că securitatea țării lor este inextricabil legată de soarta Ucrainei, notează The Guardian.

Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a declarat că președintele francez, Emmanuel Macron, a invitat liderii europeni la Paris duminică pentru a discuta situația.

Kellogg a mai declarat că unul dintre motivele pentru care negocierile de pace anterioare dintre Ucraina și Rusia au eșuat a fost implicarea a prea multor țări care nu aveau capacitatea de a gestiona un astfel de proces. „Nu vom merge pe această cale”, a spus el în marja Conferinței de securitate de la München.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a folosit discursul său din cadrul conferinței pentru a avertiza că Europa riscă să fie exclusă din negocieri. El a îndemnat Europa să accelereze și să formeze o armată europeană, în care Ucraina să joace un rol central.

Liderii europeni, loviți vineri de discursul dur al vicepreședintelui SUA, JD Vance, sunt din ce în ce mai îngrijorați de abordarea lui Trump cu privire la un acord de pace în Ucraina și se tem că s-ar putea ajunge la un acord avantajos pentru SUA, dar cu implicații pe termen lung nu doar pentru securitatea Ucrainei, ci și pentru Europa, mai scrie The Guardian.

Kellogg a afirmat că aspectele critice ale negocierilor sunt garantarea faptului că războiul nu va reîncepe după o încetare a focului și determinarea modului în care Ucraina își va păstra suveranitatea. El a spus că acest lucru ar necesita o garanție de securitate credibilă, adăugând că Trump, în calitate de unic factor de decizie în SUA, nu a fost încă în măsură să definească o astfel de garanție. El a spus: „Trump are nevoie de o gamă completă de opțiuni” și „toate opțiunile sunt pe masă”.

De asemenea, Kellogg a mai spus că lucrează „pe timpul lui Trump”, adăugând că se așteaptă la un acord în câteva săptămâni sau luni. Un aspect cheie a fost să se convină asupra modului în care vor fi tratate încălcările oricărui acord de încetare a focului, a mai precizat el.

Kellogg a declarat că lucrează cu contactele sale din cadrul alianței NATO, în timp ce Steve Witkoff, emisarul pentru Orientul Mijlociu, a fost în contact cu rușii.

Reacţiile liderilor europeni Premierul Croaţiei, Andrej Plenković, prezent la conferinţă, a declarat că nu orice acord de pace este acceptabil, ci doar unul care asigură integritatea teritorială a Ucrainei. El a adăugat că excluderea Europei din negocieri ar fi „inacceptabilă” din punct de vedere politic, având în vedere legăturile transatlantice istorice dintre Europa şi Statele Unite.

Premierul Islandei, Kristrún Frostadóttir, a exprimat o nemulţumire generală a liderilor europeni faţă de poziţia SUA, declarând că „oamenii încă nu sunt siguri ce vor să facă americanii” şi că este dificil pentru oficialii europeni „să răspundă constant unor declaraţii neclare”.

Fostul ministru de Externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a adoptat o poziţie mai critică, spunând că Europa nu se află la masa negocierilor pentru că „nu are mare lucru de oferit”. „Dacă am fi gata acum să oferim trupe, bani şi integrare în UE, am putea avea propria noastră masă de negocieri. Am putea invita Ucraina, Putin, Trump şi pe oricine altcineva să discutăm despre pace aşa cum o înţelegem noi,” a declarat Landsbergis.

„Din păcate, acum suntem doar nişte spectatori. Iar atunci când eşti doar un spectator, eşti dependent,  iar cel de care depinzi este cel care stabileşte regulile,” a concluzionat el.

.

Vladimir Putin și secretul tinereții: băile în sânge de coarne de cerb
Articolul anterior
„Veşnică amintire pentru tine! Îţi mulţumesc pentru tot!”. A fost ucis de ruşi în masacrul de la Bucha, la 12 zile de la ziua sa de naştere
Articolul următor
Close menu