Populația din Republica Moldova ar trebui să înțeleagă ce semnifică, cu adevărat, un parteneriat cu NATO, susține expertul în relații internaționale de la București, Mihai Isac, care e de părere că din cauza lipsei educației pe subiectele de securitate și apărare, societatea era hrănită de către clasa politică cu „mirajul neutralității”, inclusiv prin intermediul mediilor bisericești.
„Populației Republicii Moldova ar trebui să i se explice mai clar ce înseamnă NATO. NATO nu înseamnă numai forță militară. NATO înseamnă foarte multe burse de care beneficiază tinerii din R. Moldova. NATO înseamnă un sprijin financiar pentru dezvoltarea unor servicii din Republica Moldova, iar un parteneriat cu NATO înseamnă, inclusiv, încrederea unor investitori străini”, susține expertul în relații internaționale de la București, Mihai Isac, în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.
Republica Moldova se află acum în situația în care era și România înainte de a intra în NATO, înainte de 2004, e de părere expertul.
„Republica Moldova se găsește într-o situație geopolitică destul de grea, dar din orice criză se pot naște noi oportunități. Pentru Republica Moldova, NATO nu înseamnă numai acel discurs politic anti NATO Partidul Comuniștilor și Socialiștilor făcând proteste împotriva prezenței trupelor militare americane sau din alte state NATO pe teritoriul Republicii Moldova. Este o chestie care frizează de multe ori nebunia când vezi propaganda dusă de către partea pro-rusă împotriva unui sprijin pe care Republica Moldova îl primește. NATO a furnizat ajutoare umanitare în valoare de zeci de mii de euro de-a lungul timpului, a ajutat în diferite forme. O relație de amiciție NATO cu Republica Moldova aduc beneficii pe toate planurile. Faptul că cetățenii Republicii Moldova călătoresc fără vize în spațiul UE iar este un exemplu al acestei apropieri dintre Republica Moldova, UE și NATO”, adaugă Mihai Isac.
Apropierea de UE și NATO vin, practic, la pachet, fiindcă nu poți avea relații bune cu Uniunea Europeană și relații proaste cu NATO.
„Faptul că populația R. Moldova a fost în permanență mințită cu acest spectru al neutralității se datorează, practic, trădării clasei politice de la Chișinău. În momentul în care 30 de ani repeți: „Moldova poate să fie Elveția” sau altă țară neutră și mirajul acestei bogății care ar veni din neutralitate sau cum în permanență se vinde gogoașa că R. Moldova poate fi o platformă a schimburilor dintre Est și Vest, o punte a neutralității e o minciună gogonată și mă mir că electoratul din R. Moldova încă mai crede că Orhei poate deveni Monaco sau Taraclia poate deveni Lausanne sau alte minciuni se datorează și faptului că clasa politică de la Chișinău a trădat propriul electorat. Pentru că nu numai partea rusă a bătut monedă pe neutralitate, dar și unii care se dau europeni în ziua de astăzi.
Acest miraj al neutralității este propagat inclusiv prin intermediul mediilor bisericești. Mitropolia Chișinău și a întregii Moldove condusă de Mitropolitul Vladimir nu a avut o poziție clară împotriva invaziei rusești în Ucraina. Faptul că în mediile religioase se face apel fals la pace fără a spune clar că nu poate fi pace decât când se retrage armata rusă arată clar că ceea ce se întâmplă în R. Moldova e demn de un serial geopolitic pe Netflix”, mai spune Mihai Isac.
Expertul susține că eforturile societății civile de a informa și educa într-un anumit fel populația Republicii Moldova este demn de laudă, însă lucrurile necesită timp și e un proces generațional.
„Ceea ce face societatea civilă din Republica Moldova pentru a educa populația Republicii Moldova este minunat, dar este un proces generațional. Educația de securitate are lacune inclusiv în România, Ungaria, alte state care sunt membri NATO. Nu avem ce reproșa populației civile, avem ce reproșa clasei politice care a mințit populația civilă cu acest spectru al neutralității și încă continuă să facă acest lucru.
Atât timp cât populația R. Moldova nu conștientizează că orice vot acordat pentru o pseudo-neutralitate este un vot care condamnă generațiile viitoare la o servitute geopolitică este greu de discutat care ar fi soluțiile în timpul vieții noastre”, precizează expertul în politică externă de la București.
„Noi, ca societate civilă, ca experți, formatori de opinie trebuie să impunem și politicul să vorbească mai mult la acest subiect. Populația nu poartă o vină, nu s-a învățat nici la școală. Promovarea culturii de securitate era foarte joasă. E complicat să înțelegi niște subiecte de securitate și apărare dacă nu ai o pregătire universitară pentru că nu discutăm termeni accesibili pentru populație. Trebuie de explicat cetățenilor, rolul guvernanților e să explice ce fac și de ce o fac pentru că avem foarte multe narative false în societate în special acum că guvernarea de la Chișinău se plimbă, cheltuie bani pe faptul că vin președinți în țară, dar lumea nu are ce mânca, dar nu explică că datorită faptului că a venit Președintele CE sau Președintele Poloniei sau a României au venit cu un pachet esențial de ajutor fără de care Republica Moldova nu ar supraviețui. Să nu uităm că orice ajutor vine la cererea Guvernului”, spune Elena Mârzac, fondator, Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare.
Editorialistul Ziarului Național, Nicolae Negru, susține că problema de securitate și de apărare ar trebui să devină un subiect electoral.
„Cred că ar trebui să le recomandăm politicienilor noștri, partidelor noastre să ajungem la situația când problemele de securitate, de apărare sunt subiect electoral, să lupte pentru un program de securitate și apărare. Până acum nu a existat așa ceva, poate un partid spunea că trebuie să intrăm în NATO ca să ne asigurăm integritatea teritorială și era foarte atent era promovat acest mesaj. Acum eu cred că nu mai există nicio barieră în această cale și la alegerile viitoare vom vedea aceste idei de securitate și apărare a R. Moldova. Evident, e vorba și despre așa-zisa neutralitate ca cetățenii R. Moldova să înțeleagă. Lucrurile trebuie discutate. Tabu era această temă până nu demult, era ca și un atentat la prietenia moldo-rusă, dacă vorbeai despre neutralitate”, spune Nicolae Negru.
