Putin încearcă să îl convingă pe Lukașenko să intervină militar în Ucraina

„Agenția pentru energie atomică” de la Kiev, acuză Rusia că a încălcat siguranța nucleară, trimițând o dronă „kamikaze”, deasupra centralei nucleare din sudul Ucrainei, în regiunea Nikolaev.

Putin wants Belarus in Moscow's orbit – DW – 08/20/2020

Ar fi făcut asta, chiar înaintea lansării câtorva zeci de drone asupra Ucrainei, care au provocat noi pagube. Pe de altă parte, Vladimir Putin, se află la Minsk, unde ar încerca să îl convingă pe Alexsandr Lukașenko să intervină militar în Ucraina, transmite protv.ro.

Potrivit Serviciului de Informaţii şi Securitate din Republica Moldova, în funcție de evoluția războiului din Ucraina, Federaţia Rusă „ar putea invada Moldova, pentru a crea un coridor terestru, către Transnistria.”

Spre dimineaţă, rușii au lansat 23 de drone kamikaze Shahed, de producție iraniană, asupra capitalei ucrainene. Apărarea antiaeriană a reușit să neutralizeze 18 dintre ele.

Celelalte au lovit mai multe locuinţe, dar şi obiective ale sistemului energetic. Aproape jumătate din ţară a rămas din nou fără curent electric.

Ucraineancă: „Ştiu că nu sunt singura care suferă. Toţi ucrainenii suferă. Ce să fac? N-are rost să ţip şi să jelesc. Poţi să ţipi ori să faci o criză de nervi ca să te descarci. Adevărul e ca toţi suntem în aceeaşi situaţie.”

Nina Sobol, funcționar la compania de energie: „Am devenit foarte anxioasa, pentru că nu ştii niciodată când pică racheta.”

Bahmut, în estul regiunii Donetk, este, în prezent, principalul front activ. Confruntările sunt crâncene, iar oraşul este complet distrus. Răniţii sunt tratați în subsolurile blocurilor.

Bărbat: „Ei nu înțeleg că este o utopie. Este utopie și nu ai cum să schimbi cursul unui râu.”

Reporter: „Ce este o utopie?”

Bărbat: „Uniunea Sovietică pe care ei cred că pot să aducă înapoi. Niciodată!”

Peste 72.000 de oameni locuiau în Bahmut înainte de invazia rușilor. Acum, au mai rămas doar câteva mii printre ruine.

Distrus este şi Marinka, un alt oraş din Donetzk, bombardat de ruși încă din primele săptămâni de război. Dar trupele ucrainene încă rezistă acolo, după cum o dovedesc luptele filmate din interiorul unui tanc rusesc.

În mare parte a Ucrainei, se arată o altă fată a războiului, surprinsă de fotograful american Mark Neville, într-un album impresionant.

Mark Neville, fotograf și fondator „Postcode Ukraine”: „Într-o misiune de distribuire de ajutoare în regiunea Kievului, le-am cunoscut pe Masă şi Nina. Mi-au povestiţi ca Masă (17 ani) şi-a tăiat părul până la rădăcină, la sfatul mamei şi ai bunicii ei, convinse că tunsă la piele riscul de a fi violată e mai mic. Ce am dorit să fac prin acest album este să retrezesc empatia occidentalilor, pentru că, evident, în acest moment e o saturaţie, o epuizare a compasiunii. Adevărul este că e greu pentru toată lumea.”

Şi totuşi, Vladimir Putin plănuieşte o nouă escaladare. Cel puţin asta presupun analiştii după ce, pentru prima oară în ultimii 3 ani, liderul rus s-a dus la Minsk, pentru discuţii cu omologul lui Alexandr Lukashenko. Ultimele lor întâlniri au fost toate în Rusia, la Kremlin ori la Soci. Se presupune că miza deplasării este să pună presiune pe Aleksandr Lukașenko să intervină militar în Ucraina, pe fondul speculațiilor că armata rusă ar putea încerca prin februarie un nou atac asupra Kievului. Chiar astăzi au început noi exerciţii militare ruso-belaruse, iar trenuri încărcate cu echipamente ruseşti sosesc zilnic în Belarus.

Lukașenko a refuzat până acum să-şi trimită trupele în Ucraina, dar joia trecută, a lansat o declaraţie sfidătoare.

Aleksandr Lukașenko: „Mai ales după aceste discuţii, toată lumea va spune: «Gata, nu mai există autorități în Belarus, rușii deja se plimbă și conduc țara». Vreau să subliniez din nou acest lucru: Nimeni altcineva, în afară de noi, nu conduce Belarusul.”

Pe de altă parte, presa de la Moscova susţine că Vladimir Putin va face, în zilele următoare, un anunţ major, cu ocazia unei şedinţe la Ministerul Apărării.

Doi magistrați, numiți de CSM în cadrul Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor

CSM a numit doi noi judecători în Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor. Dumitru Racoviță și Ghenadie Mîra au fost aleși în urma unui concurs încheiat astăzi, scrie tv8.md.

Dumitru Racoviță este judecător la Judecătoria Ungheni, iar Ghenadie Mîra președinte interimar al Curții de Apel Centru, fosta Curte de Apel Chișinău.

În cadrul concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor, din rândul judecătorilor, s-au înscris 6 candidați. Trei dintre ei, Stanislav Grosu, de la Judecătoria Bălți, Eugeniu Beșelea, de la Judecătoria Chișinău, și Vitalie Pîslariuc, de la Judecătoria Orhei, au depus cereri de retragere din concurs.

Vladislav Schibin, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, intervievat în ședință, nu a primit susținerea CSM.

Pe 19 decembrie, Adunarea Generală a Judecătorilor i-a ales în acest colegiu pe Ion Talpa – președintele Curții de Apel Nord, Petru Păun – judecător de la Judecătoria Chișinău și Adrian Cerbu – judecător al Judecătoriei Criuleni.

CSM mai urmează să selecteze 4 reprezentanți ai societății civile în acest colegiu.

Precizare importantă de la șeful „Moldovagaz” cu privire la achizițiile de gaze

SA Moldovagaz a contractat volumele necesare de gaze naturale, care vor asigura integral pînă la sfîrșitul lunii martie 2025 consumul malului drept al Nistrului, inclusiv al întreprinderilor din complexul energetic, al agenților economici și organizațiilor bugetare, scrie noi.md.

Despre acest lucru a declarat președintele interimar al Consiliului SA „Moldovagaz”, Vadim Ceban, menționînd că a făcut această precizare ca urmare a numeroaselor solicitări. Anterior, el a spus că Moldovagaz SA a luat act de decizia Gazprom de a limita, începînd cu 1 ianuarie 2025, ora locală 7.00, furnizarea gazelor naturale către Moldova pînă la un volum de 0 metri cubi pe zi. Vadim Ceban a declarat că, începînd cu decembrie 2022, toate gazele naturale furnizate de Gazprom în volum de 5,7 milioane de metri cubi pe zi au fost redirecționate de Moldovagaz SA către regiunea transnistreană a Moldovei. În același timp, gazele naturale pentru consumatorii din dreapta Nistrului au fost achiziționate de pe piețele regionale și europene. „Moldovagaz SA a contractat volumele necesare de gaze, care vor acoperi integral tot consumul malului drept pînă la sfîrșitul lunii martie 2025”, a subliniat atunci șeful Moldovagaz.

Tiraspolul refuză ajutorul Chișinăului pentru a depăși criza din regiune provocată de sistarea livrării gazelor din Rusia

Liderii de la Tiraspol refuză ajutorul propus de autoritățile de la Chișinău pentru a depăși criza din regiunea transnistreană, provocată de sistarea livrării gazelor din Rusia. Despre aceasta a anunțat președintele Maia Sandu, într-un video publicat după întrevederea de dimineață cu prim-ministrul Dorin Recean, vicepremierul pentru reintegrare Oleg Serebrian și șeful Legislativului, Igor Grosu, transmite IPN.

„Guvernul și partenerii externi au propus ajutor umanitar: alimente, medicamente, combustibil, generatoare, transportarea bolnavilor de pe malul stâng pe cel drept. Dar regimul de la Tiraspol a refuzat toate aceste ajutoare”, a comunicat Maia Sandu.

Potrivit președintelui Republicii Moldova, lucrurile sunt mai complicate pentru malul stâng, în această perioadă de criză energetică. „Vom vedea cum se vor desfășura lucrurile, dar autoritățile de la Chișinău fac totul ca să ușureze situația cetățenilor din regiunea transnistreană”, a promis șeful statului, Maia Sandu.

MAE rus avertizează Grecia asupra consecinţelor livrării de sisteme de apărare aeriană S-300 către Ucraina
Articolul anterior
,,Moş Gerilă și snegurocika” nu vor vizita regiunile ucrainene anexate, nici pe cele rusești aflate la graniță
Articolul următor