România: O femeie diagnosticată cu gripă și Covid-19 a decedat

O femeie în vârstă de 74 de ani, diagnosticată cu Flurona – coinfecție gripă – COVID-19 – a murit la Spitalul de Boli Infecțioase din Iași, a anunțat managerul spitalului, medicul Florin Roșu.

Dr. Florin Roșu a precizat că femeia suferea și de alte afecțiuni grave. Este primul deces cauzat de Flurona anunțat de un spital din România, transmite Hotnews.

Femeia fusese internată la Spitalul de Boli Infecțioase din Iași pe data de 29 noiembrie.

La Spitalul de Boli Infecțioase din Iași a mai fost internat un pacient cu Flurona – un bărbat de 69 de ani – care s-a vindecat și a fost externat, a precizat medicul Florin Roșu.

Ambii pacienți au prezentat, la internare, dureri musculare, febră, cefalee (durere de cap) și afectare pulmonară (dispnee cu polipnee).

Niciunul dintre pacienți nu era vaccinat împotriva gripei și a COVID-19.

„Facem în continuare apel către populație de a se imuniza atât împotriva gripei sezoniere, cât și a coronavirusului. Încă de la începutul pandemiei ne-am întrebat dacă cele două virusuri vor coexista sau unul dintre aceștia va deveni dominant determinând o singură patologie. În cazul Flurona, simptomatologia este mai “zgomotoasă”, determinand forme cu o severitate crescută. Se pare că până la varianta Omicron, nu a existat această coinfecție, fiind o particularitate a acestei subvariante a Coronavirusului, dublată de nerespectarea măsurilor de prevenție, și anume: populația să se adreseze medicului de familie în primele 24 de ore de la debutul simptomelor, iar dacă acestea persisistă 48-72 de ore, să se prezinte la spital, să nu recurgă la automedicație sau la scheme de tratament empirice aflate în urma discuțiilor cu rudele sau prietenii, aerisirea spațiului în care locuim sau ne desfășurăm activitatea, respectarea măsurilor de igienă – spălarea mâinilor și a alimentelor, evitarea spațiilor cu aglomerări populaționale, iar dacă acest deziderat nu poate fi atins, purtarea măștii de protecție, o alimentație bogată în legume și fructe”, sunt sfaturile medicului Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase Sfânta Parascheva din Iași.

Adrian Marinescu: Este de așteptat să avem mai multe cazuri de Flurona, fără să fie o explozie

Directorul medical al Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș, dr. Adrian Marinescu, spune că este de așteptat ca în viitorul apropiat, „fără să fie o explozie”, să existe mai multe astfel de cazuri de gripă și COVID în același timp – „Furona”.

”Cum îi spune şi numele, Flurona înseamnă flu şi rona, înseamnă că avem concomitent două virusuri, gripal, flu, rona, de la corona. Am avut câteva cazuri, este adevărat că foarte puţine. În timpul pandemiei am mai vorbit despre Flurona, este adevărat că au fost cazuri extrem de rare pentru că circulaţia virusurilor gripale era mult limitată şi nu doar în România. În prezent, ceea ce este diferit este faptul că, având practic alertă epidemică, fiind la un pas de epidemie, avem multe cazuri de gripă. Totodată, avem şi infecţii cu SARS-CoV-2 şi este de aşteptat ca în viitorul apropiat, fără să fie o explozie, să avem mai multe astfel de cazuri”, a declarat pentru News.ro medicul Adrian Marinescu.

În cazul „Flurona”, simptomatologia este „mult mai zgomotoasă”, pentru că este o însumare a simptomelor de gripă și de COVID.

Cum ne dăm seama dacă avem ”flurona”?

„În general, vorbim de o simptomatologie destul de clară, ca de gripă, şi care este accentuată, şi anume stare general brusc modificată, cu dureri de intensitate mare, dureri musculare, articulare, dureri de cap, senzaţia că am fost bătut pe care toţi o ştim dacă am trecut prin gripă, putem să avem şi simptomatologie digestivă, cum se întâmplă la infecţiile virale. 

Mult mai important este faptul că evoluţia poate să fie imprevizibilă sau mai bine spus riscul de a avea complicaţii creşte în momentul în care le am pe amândouă, mai ales la persoanele pe care le numim vulnerabile, cei care au o anumită vârstă, de peste 65 de ani, 70, mai ales dacă au şi boli cronice, persoanele supraponderale şi, de asemenea, o atenţie sporită ar trebui să fie pentru cei mici, până în 5 ani, care au un risc de a face complicaţii”, a explicat dr. Marinescu.

Medicul recomandă testarea cu testele rapide care se găsesc în farmacii. Dacă dubla infecţie se confirmă, este necesar un control de specialitate şi eventual tratament în spital, spune el. Tratamentul se aplică pentru ambele infecţii prezente, fiind vorba despre două antivirale – unul pentru gripă, unul pentru COVID, dar şi despre alte tratamente precum corticoterapia.

„Aş spune totuşi că trebuie să vedem partea plină a paharului. Nu este un capăt de ţară, nu demonstrează nimic deocamdată nici pentru virusurile gripale, nici pentru SARS-CoV-2, că avem o virulenţă sporită, mă refer la ele luate separat. În al doilea rând, este vorba despre o perioadă scurtă, lumea trebuie să înţeleagă că vorbim de câteva săptămâni de maximă intensitate.

Foarte probabil că din finalul lunii ianuarie vom ajunge la un trend descendent în ceea ce priveşte gripa. Şi atunci lucrurile clar se vor aşeza, deşi vom avea probabil şi în martie cazuri, dar vor fi rare”, a adăugat dr. Adrian Marinescu.

Marco Rubio și Serghei Lavrov au vorbit la telefon să pregătească întâlnirea dintre Trump și Putin

Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov şi omologul său american Marco Rubio au avut o convorbire telefonică şi au convenit să reia dialogul întrerupt de ofensiva rusă în Ucraina, informează AFP.

„Serghei Lavrov şi Marco Rubio au confirmat că sunt gata să conlucreze la restabilirea unui dialog interguvernamental reciproc respectuos, conform tonului dat de preşedinţi”, a anunţat sâmbătă Ministerul Afacerilor Externe rus.

„Ei au convenit să reia contactele regulat, inclusiv pentru a pregăti un summit ruso-american la cel mai înalt nivel”, adaugă comunicatul.

Această convorbire între Lavrov şi Rubio a avut loc după discuţia telefonică de miercuri între Donald Trump şi Vladimir Putin, care au convenit să înceapă negocieri pentru a pune capăt „imediat” războiului din Ucraina. Chiar dacă Trump l-a informat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski cu privire la această convorbire a sa cu Putin, el nu a căutat să discute cu el în prealabil în legătură cu o strategie de negociere, notează AFP, citată de Agerpres. Aceste iniţiative îngrijorează partenerii tradiţionali ai Washingtonului.

În acest context, preşedintele francez Emmanuel Macron i-a convocat pe liderii europeni la o reuniune luni, la Paris.

Macron cheamă liderii Europei la un summit de urgență, după provocările lansate de Administrația Trump

Președintele francez Emmanuel Macron convoacă liderii europeni pentru un summit de urgență la Paris, luni, potrivit ministrului polonez de externe Radosław Sikorski, aflat sâmbătă la Conferința de securitate de la München, informează Politico.

„Sunt foarte bucuros că președintele Macron i-a chemat pe liderii noștri la Paris”, a spus Sikorski, adăugând că se așteaptă ca liderii europeni să discute „într-un mod foarte serios” provocările prezentate de președintele american Donald Trump. „Președintele Trump are o metodă de operare pe care rușii o numesc – razvedka boyem – recunoaștere prin luptă: împingeți și vedeți ce se întâmplă, apoi vă schimbați poziția. Și trebuie să răspundem”, a spus ministrul polonez.

Întâlnirea va avea loc luni, potrivit a doi oficiali UE, dar nu este clar dacă întâlnirea va implica toți liderii UE sau doar un grup mai mic de țări și dacă vor fi invitați și alți lideri europeni precum premierul britanic Keir Starmer.

Ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot, care a făcut parte din panelul de discuții cu Sikorski la München, nu a confirmat sau infirmat summitul de urgență. Sikorski a declarat ulterior că premierul polonez Donald Tusk va călători luni la invitația lui Macron la întâlnire. „Trebuie să ne arătăm puterea și unitatea”, a spus Sikorski într-o postare pe rețelele de socializare.

Trimisul special al lui Trump pentru Ucraina spune că Europa nu va fi la masa negocierilor de pace. „S-ar putea să vă enerveze puțin”

.

Europa va fi consultată, dar nu va fi prezentă la masa discuțiilor de pace planificate între SUA, Rusia și Ucraina, a dezvăluit trimisul special al lui Donald Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, într-o nouă declarație care stârnește stupoare printre liderii europeni, scrie digi24.ro

Întrebat dacă Europa va fi prezentă la discuțiile de pace în curs de planificare, Keith Kellogg a răspuns că provine din „școala realismului, iar acest lucru nu se va întâmpla”.

„E ca atunci când zgârii cu creta pe tablă, s-ar putea să vă enerveze puțin, dar vă spun un lucru care este foarte sincer”, a declarat el sâmbătă, potrivit The Guardian. „Iar prietenilor mei europeni le-aș spune: intrați în dezbatere, dar nu plângându-vă că ați putea să fiți la masă sau nu, ci venind cu propuneri concrete, idei, sporindu-vă cheltuielile (pentru apărare)”, a mai adăugat el.

Remarcile lui Kellogg vor provoca consternare în rândul unor lideri europeni care nu au încredere în Trump și consideră că securitatea țării lor este inextricabil legată de soarta Ucrainei, notează The Guardian.

Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a declarat că președintele francez, Emmanuel Macron, a invitat liderii europeni la Paris duminică pentru a discuta situația.

Kellogg a mai declarat că unul dintre motivele pentru care negocierile de pace anterioare dintre Ucraina și Rusia au eșuat a fost implicarea a prea multor țări care nu aveau capacitatea de a gestiona un astfel de proces. „Nu vom merge pe această cale”, a spus el în marja Conferinței de securitate de la München.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a folosit discursul său din cadrul conferinței pentru a avertiza că Europa riscă să fie exclusă din negocieri. El a îndemnat Europa să accelereze și să formeze o armată europeană, în care Ucraina să joace un rol central.

Liderii europeni, loviți vineri de discursul dur al vicepreședintelui SUA, JD Vance, sunt din ce în ce mai îngrijorați de abordarea lui Trump cu privire la un acord de pace în Ucraina și se tem că s-ar putea ajunge la un acord avantajos pentru SUA, dar cu implicații pe termen lung nu doar pentru securitatea Ucrainei, ci și pentru Europa, mai scrie The Guardian.

Kellogg a afirmat că aspectele critice ale negocierilor sunt garantarea faptului că războiul nu va reîncepe după o încetare a focului și determinarea modului în care Ucraina își va păstra suveranitatea. El a spus că acest lucru ar necesita o garanție de securitate credibilă, adăugând că Trump, în calitate de unic factor de decizie în SUA, nu a fost încă în măsură să definească o astfel de garanție. El a spus: „Trump are nevoie de o gamă completă de opțiuni” și „toate opțiunile sunt pe masă”.

De asemenea, Kellogg a mai spus că lucrează „pe timpul lui Trump”, adăugând că se așteaptă la un acord în câteva săptămâni sau luni. Un aspect cheie a fost să se convină asupra modului în care vor fi tratate încălcările oricărui acord de încetare a focului, a mai precizat el.

Kellogg a declarat că lucrează cu contactele sale din cadrul alianței NATO, în timp ce Steve Witkoff, emisarul pentru Orientul Mijlociu, a fost în contact cu rușii.

Reacţiile liderilor europeni Premierul Croaţiei, Andrej Plenković, prezent la conferinţă, a declarat că nu orice acord de pace este acceptabil, ci doar unul care asigură integritatea teritorială a Ucrainei. El a adăugat că excluderea Europei din negocieri ar fi „inacceptabilă” din punct de vedere politic, având în vedere legăturile transatlantice istorice dintre Europa şi Statele Unite.

Premierul Islandei, Kristrún Frostadóttir, a exprimat o nemulţumire generală a liderilor europeni faţă de poziţia SUA, declarând că „oamenii încă nu sunt siguri ce vor să facă americanii” şi că este dificil pentru oficialii europeni „să răspundă constant unor declaraţii neclare”.

Fostul ministru de Externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a adoptat o poziţie mai critică, spunând că Europa nu se află la masa negocierilor pentru că „nu are mare lucru de oferit”. „Dacă am fi gata acum să oferim trupe, bani şi integrare în UE, am putea avea propria noastră masă de negocieri. Am putea invita Ucraina, Putin, Trump şi pe oricine altcineva să discutăm despre pace aşa cum o înţelegem noi,” a declarat Landsbergis.

„Din păcate, acum suntem doar nişte spectatori. Iar atunci când eşti doar un spectator, eşti dependent,  iar cel de care depinzi este cel care stabileşte regulile,” a concluzionat el.

.

Toate grădinițele din Găgăuzia sunt în carantină
Articolul anterior
Alexei Navalnîi, cel mai popular opozant rus, mărturii din închisoare: ,,Oamenii plătesc pentru a petrece un revelion original, pentru mine a fost gratis”
Articolul următor