Bilanțul final al atacului de la Dnipro: 44 de morți, între care 5 copii

17/01/2023

News

Bilanțul final al oamenilor uciși sâmbătă în atacul rusesc cu rachetă asupra unui bloc de locuințe din orașul Dinpro, centrul Ucrainei, se ridică la cifra de 44, dintre care 5 erau copii, au anunțat autoritățile ucrainene marți, după ce trupul neînsuflețit al unui alt copil a fost scos de sub dărâmături, relatează agenția Associated Press.

La locul atacului de la Dnipro, 17 ianuarie 2023.

Atacul de la Dnipro a fost cel mai sângeros bombardament din primăvara anului trecut încoace contra civililor ucraineni într-un singur loc.

Dintre cei uciși sâmbătă cinci erau copii, iar 79 de civili au fost răniți, a anunțat șeful adjunct al administrației prezidențiale de la Kiev, Kirilo Timoșenko, adăugând că bilanțul final i-a inclus și pe cei dați dispăruți la blocul de 9 etaje din Dnipro, în care locuiau cam 1.700 de persoane.

Echipele de urgență au îndepărtat ca 9 tone metrice (9,9 tone) de moloz într-o operațiune non-stop de căutare și de salvare a supraviețuirilor. Aproximativ 400 de oameni au rămas fără locuințe, 72 de apartamente au fost distruse total, iar altele 236 au fost avariate atât de grav încât nu mai pot fi renovate, a anunțat Consiliul municipal Dnipro, citat de Associated Press.

O demisie surpriză

Ultimul atac rusesc sângeros al rușilor contra unei ținte civile în cele 11 luni de război în Ucraina a fost condamnat masiv oe plan intern și internațional, dar a dus și la o demisie surpriză marți a unui consilier prezidențial, care spusese că racheta rusească de la Dnipro a explodat și a căzut după ce a fost lovită de apărarea antiaeriană a ucrainenilor, o versiune care ar lua parte din vina forțelor Kremlinului.

Declarația lui Oleksi Arestovici dintr-un interviu dat sâmbătă au provocat proteste vehemente la Kiev, iar el a spus marți când și-a dat demisia că afirmația sa a fost „o greșeală fundamentală”.

Forțele aeriene din Ucraina au subliniat că armata ucraineană nu are un sistem capabil să doboare rachetele rusești de tip Kh-22, acesta fiind tipul de rachetă despre care s-a spus că a lovitul blocul de la Dnipro.

„De la începutul începutul agresiunii militare a Rusiei, mai mult de 210 rachete de acest tip au fost lansate pe teritoriul Ucrainei. Nici una nu a fost doborâtă de apărarea anti-aeriană”, au spus sâmbătă forțele aeriene ucrainene, citate de Associated Press.

Zelenski: ucigașii ruși trebuie judecați

Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a promis că aceia care se fac vinovați de atac vor fi aduși în fața justiției, spunând că e asta e o „sarcină fundamentală” pentru Ucraina și aliații ei occidentali.

„Lovitura de la Dnipro și toate celelate atacuri similare cad în sub jurisdicția Tribunalului Penal Internațional, și ne vom folosi de toate oportunitățile, naționale și internaționale, pentru a asigura că toți ucigașii ruși, toți care dau și execută ordine de atacuri teroriste contra poporului nostru să fie duși în fața justiției și să fie pedepsiți pentru asta”, a spus Xelebski luni seara.

Imprecizia rachetelor rusești Kh-22

Marți, ministerul britanic al Apărării a spus că barajul de rachete rusești cu rază lungă de acțiune, primul astfel de atac în două săptămâni, a avut ca țintă rețeaua electrică a Ucrainei.

Ministerul britanic notează că racheta Kh-22 „este în mod notoriu imprecisă când e folosită contra unor ținte pe teren, din cauză să sistemul său radar nu diferențiază cu exactitate țintele din zonele urbane”, o sugestie a britanicilor că acesta ar putea fi un factor care a cauzat moartea celor din Dnipro.

Rachete similare au fost folosite în alte incidente soldate cu un mare număr de civili uciși, cum ar fi atacul de la un centru comercial din Kremenciuk, din iunie, în care autoritățile au spus că 20 de oameni au fost uciși.

Cel mai sângeros atac în care au fost uciși civili, înainte de cel de sâmbătă, s-a petrecut la gara de la Kramatorsk pe 9 aprilie, când 52 de persoane au fost omorâte, potrivit proiectului The Associated Press-Frontline War Crimes Watch.

Astfel de atacuri au ajutat la sporirea sprijinului internațional dat Ucrainei în lupta sa contra invaziei rusești. Iarna a încetinit pe alocuri luptele, dar analiștii militari sugerează că ele se vo intensifica odată cu terminarea anotimpului rece.

sursa

S-a găsit jurnalul privat al Reginei Elisabeta. Suverana avea multe secrete: Scria zilnic în el, chiar dacă era obosită

Regina Elisabeta, care a murit la vârsta de 96 de ani pe 8 septembrie 2022, a avut un jurnal secret. Regretata suverană scris ultima dată în jurnal cu doar două zile înainte de moarte, a spus autorul Robert Hardman, în versiunea actualizată a cărții sale, „Charles III: New King. New Court. The Inside Story”, publicată pe 7 noiembrie, scrie evz.ro.

„Edward a venit să mă vadă”, ar fi fost ultimele cuvinte ale reginei, conform lui Hardman. Este vorba despre Sir Edward Young, secretarul privat al Reginei, care o ajuta să organizeze ceremonia de învestire a miniștrilor noului prim-ministru al Marii Britanii, Liz Truss. Numirea lui Truss, pe 6 septembrie, avea să fie ultimul angajament oficial al suveranei.„Se pare că încă scria în jurnal la Balmoral cu două zile înainte de moarte”, a scris Hardman.„Ultima sa însemnare era la fel de factuală și practică, la fel ca întotdeauna”.

Jurnalul Reginei Elisabeta era un registru al evenimentelor care aveau loc în zilele sale aglomerate. Suverana ar fi spus înainte să moară că n-a avut timp să noteze lucruri foarte personale sau conversații, ci doar evenimente importante. „Nu am timp să notez conversații, doar evenimente”, ar fi spus regina, conform unor surse.

Scria zilnic în jurnal, chiar dacă era obosită

Un fost membru al casei regale a declarat în 2019 că regina scria în jurnal cu un stilou cu cerneală neagră și că fiecare jurnal era marcat cu monograma sa regală și numerotat cu cifre romane. Suverana scria în jurnalul său în fiecare seară „indiferent cât de târziu era sau cât de obosită se simțea”, a spus fostul membru al casei regale. „Era o datorie de neocolit, și scria la birou, niciodată în pat”.

Și Regele Charles are un jurnal, dar „nu mai scrie jurnale narative extinse ca înainte”, a spus un curtean de rang înalt pentru Hardman.

Silviu Prigoană s-ar fi despărțit de soție înainte să moară

Dan Diaconescu a dezvăluit, în cadrul unei emisiuni, că Silviu Prigoană și soția sa, Mihaela, s-ar fi despărțit. Fostul patron de la OTV a explicat ce s-a întâmplat între cei doi soți la ultima petrecere la care au participat împreună, scrie adevarul.ro.

Silviu Prigoană era căsătorit cu Mihaela Botezatu, cea alături de care își găsise liniștea după divorțul de Adriana Bahmuțeanu.

Dan Diaconescu a susținut, marți seara, în timpul emisiunii „Cancan Senzațional”, în timp ce discuta cu Adriana Bahmuțeanu, că Silviu Prigoană s-ar fi despărțit de soția sa.

„Ultima mea întâlnire cu el a fost la Palatul Snagov, la nunta lui Horia Ivanovici. Și acolo era și Silviu Prigoană. Ne-am văzut, ne-am îmbrățișat, ne-am salutat. La masa unde el fusese alocat era și doamna Mihaela. Iar el voia să stea la masa mea. Și l-am întrebat: «Silviu, dar tu nu ești la masă cu soția ta?». Și el mi-a zis: «Dacă-ți spun ce mi-a făcut Horia! Eu nu mai sunt împreună cu Mihaela și Horia ne-a invitat separat și ne-a așezat la aceeași masă»”, a povestit Dan Diaconescu la Cancan Senzațional.

Adriana Bahmuțeană a vorbit și ea despre acest lucru. „Nu știu ce să spun exact. M-am întâlnit cu femeia aceasta doar de câteva ori, întâmplător, la mall. Am vorbit cu ea câteva minute. Nu am nimic cu femeia, să fie sănătoasă! Nu am nimic împotriva ei. Ba din contra, acum, în vacanța copiilor, le-am dat procură să meargă cu copiii în Italia. Acum o săptămână, la sfârșitul lui octombrie”, a spus și Adriana Bahmuțeanu.

Cifre dramatice: Sute de copii au fost omorâți de la începutul războiului din Ucraina, iar circa 10.000 au fost deportați în Rusia

589 de copii ucraineni au fost omorâți de la începutul invaziei ruse în Ucraina din 24 februarie 2022. Alți 1681 de copii au fost răniți, iar peste 9000 de copii au fost deportați sau strămutați forțat de pe teritoriul Ucrainei de la începutul invaziei. Datele au fost prezentate de reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko, în cadrul dezbaterilor publice la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?”, organizată de Agenția de presă IPN.

Potrivit oficialului ucrainean, autoritățile de la Kiev, în parteneriat cu instituțiile internaționale, au reușit readucerea în familii a 1007 copii ucraineni strămutați ilegal din Ucraina.

Potrivit reprezentantului Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, de la începutul invaziei ruse în țara vecină 589 de copii ucraineni au fost omorâți, iar 9546 au fost preluați forțat din familiile ucrainene și deportați în Rusia.

„1681 de copii au fost răniți de la 24 februarie 2022. De asemenea, datele Procuraturii Generale a Ucrainei arată că 589 copii au murit de la începutul invaziei la scară largă. De asemenea, numărul de cazuri cunoscute de deportări sau de strămutare forțată a copiilor este de 9 546. 1007 copii au fost readuși acasă din deportate. Noi am reușit să salvăm peste 1000 de copii. Este un subiect foarte sensibil pentru noi. Ong-urile ucrainene și avocatul pentru drepturile copilului depun eforturi pentru a asigura reîntregirea familiilor și pentru a-i primi pe copiii ucraineni înapoi din prizonieratul rus”, a spus reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko.

Potrivit oficialului ucrainean, singura modalitate de a combate fenomenul barbar de deportare și de strămutare forțată a copiilor ucraineni este încetarea războiului și retragerea completă a armatei ruse de pe teritoriul ucrainean. Petro Iațenko face apel la solidaritatea tuturor statelor lumii și spune că dacă Ucraina nu va fi sprijinită în fața agresiunii ruse, războiul s-ar putea extinde, vizând și alte state.

„Statul care a comis invazia trebuie obligat să se întoarcă pe teritoriul său și să respecte acordurile internaționale semnate anterior. E vorba de acordurile care prevăd integritatea teritorială a Ucrainei. Înțeleg că acum acest subiect pare de domeniul fantasticului, dar subiectul deportărilor, prizonierilor, torturii, genocidului, nu trebuie să-și aibă locul în Europa secolului 21. Se pare că sistemul dreptului umanitar internațional a clacat și noi vedem asta. Toate țările lumii trebuie să înțeleagă că invazia din Ucraina este o tentativă de a distruge sistemul de securitate din întreaga lume. Dacă nu vom fi susținuți de celelalte state ale lumii, Ucraina se una singură nu se va descurca. Am văzut că președintele Vladimir Putin a vizitat Mongolia unde a fost semnat un acord, acolo Putin trebuia arestat, dar acest lucru nu s-a întâmplat”, a mai spus Petro Iațenko.

Reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război spune că Organizația Națiunilor Unite trebuie să fie mai vocală în raport cu crimele de război comise de Rusia. Potrivit oficialului ucrainean, Rusia nu-și dorește doar ocuparea teritoriilor ucrainene, ci distrugerea identității poporului ucrainean.

„Rusia continuă să țină copiii ucraineni în izolare informațională și comite un genocid în raport cu poporul ucrainean. Pentru copiii care se întorc acasă din prizonieratul rus noi avem programe speciale de reabilitare și reintegrare. 161 copii s-au aflat în Centrul pentru Protejarea Drepturilor Copilului, psihologii lucrează cu acești copiii și-i ajută să se reintegreze în societatea ucraineană. Rusia nu încearcă doar să ne ocupe teritoriile, Rusia încearcă să ne distrugă cultura și identitatea. Este un genocid. Rusia încearcă să reeduce copiii din teritoriile temporar ocupate. Este o crimă groaznică de război. Noi trebuie să fim uniți, Ucraina nu trebuie izolată. Dacă Ucraina nu se va descurca cu invazia rusă, această problemă poate viza și alte țări. Toate țările lumii trebuie să ne ajute și astfel se ajută pe ele însele. Copiii ucraineni trebuie să se întoarcă acasă, în familiile lor, la limba și cultura lor. Ucraina are nevoie de cât mai multe acte oficiale confirmative ale acestor crime, avem nevoie de mediatizarea acestor cazuri, reprezentanții ONU trebuie să vorbească despre asta”, a punctat oficialul ucrainean.

Dezbaterea publică la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?” este organizată în cadrul ciclului de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.