Activiștii LGBT+ Angelica Frolov și Leo Zbanke vor să-și înregistreze relația, iar dacă vor fi refuzați, vor merge în justiție, încurajați de recenta decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a cerut statelor-membre a Consiliului Europei, inclusiv R. Moldova, să recunoască și să protejeze prin lege cuplurile formate de persoane de același sex.
Angelica și Leo locuiesc împreună mai bine de un an, au un cont comun la bancă și bunuri procurate împreună. Cuplul și-ar dori să-și înregistreze relația, însă statul R. Moldova nu le oferă acest drept, Angelica fiind lesbiană, iar Leo – o persoană non binară, trans masculină, care a ales să păstreze genul feminin în acte. După decizia CEDO din 17 ianuarie 2023, perechea este decisă să lupte în instanță pentru a deveni o familie recunoscută din punct de vedere legal în R. Moldova.
„Acum, ne putem cere aceste drepturi și am decis că cuplul nostru, cu siguranță, va merge la litigare [deschide un proces], dacă ni se vor refuza”, spune Angelica Frolov, care este coordonatoare de program lobby și advocacy la centrul Genderdoc-M, o organizație ce promovează drepturile persoanelor LGBT+ în R. Moldova.
Leo și Angelica își doresc să poată avea aceste posibilități și speră că, după ce va fi votată o lege ca urmare a deciziei CEDO, toate cuplurile homosexuale din R. Moldova care își doresc să-și înregistreze relația o vor face și vor beneficia de toate ce presupune aceasta.
„Iar asta înseamnă să ai dreptul să moștenești bunurile procurate în timpul relației, să ai drepturi asupra copilului celuilalt partener (dintr-o relație anterioară, cum se întâmplă în cazul cuplurilor de femei) pe care l-ați crescut împreună, să ai dreptul de a nu mărturisi împotriva partenerului în instanță sau, în cazul decesului, celălalt partener să aibă dreptul asupra corpului și modului de a fi înmormântat cerut de acesta”, enumeră Angelica.
„E important pentru un cuplu să se simtă o familie”
Partenerul său consideră, de asemenea, că decizia CEDO ar putea determina o îmbunătățire a modului în care R. Moldova își protejează cetățenii LGBT+, în special, ca urmare a cazurilor sonore de anii precedenți, a tânărului Marin Pavlescu, hărțuit în armată, după ce s-a aflat că este gay, și a lui Felis, adolescenta trans care s-a sinucis după ce a fost agresată la școală din cauza identității sale. Citește continuarea în www.moldova.europalibera.org.