La acțiunea din adiacentul Curții Constituționale polițiștii au depistat obiecte interzise la participanți, anunță poliția.
Amintim organizatorilor că sunt responsabili de comportamentul manifestat de participanți și desfășurarea întrunirii în sine.
Precizăm că Poliția nu îngrădește dreptul la libera exprimare și întruniri, atât timp cât acestea au loc în limita Legii.
Cele mai recente constatări din Global Burden of Disease Study (GBD) 2021 prevăd că speranța de viață globală va crește cu 4,9 ani pentru bărbați și cu 4,2 ani pentru femei între 2022 și 2050.
Se așteaptă ca creșterile să fie cele mai mari în țările unde speranța de viață este mai scăzută, contribuind la o convergență crescută a speranței de viață între diverse regiuni geografice. Tendința este în mare parte determinată de măsurile de sănătate publică care au prevenit și îmbunătățit ratele de supraviețuire în cazul bolilor cardiovasculare, COVID-19 și a unei serii de boli transmisibile, materne, neonatale și de nutriție (CMNN), transmite descopera.ro.
Acest studiu indică faptul că schimbarea continuă a poverii bolilor către bolile netransmisibile (NCD), cum ar fi bolile cardiovasculare, cancerul, boala pulmonară obstructivă cronică și diabetul, și expunerea la factorii de risc asociați NCD, precum obezitatea, hipertensiunea, dieta neoptimă și fumatul, vor avea cel mai mare impact asupra poverii bolilor în generația următoare.
Speranța de viață globală ar putea crește cu până la 5 ani
Pe măsură ce povara bolilor se schimbă de la CMNN la NCD și de la ani de viață pierduți (YLL) la ani trăiți cu dizabilități (YLD), se așteaptă ca mai mulți oameni să trăiască mai mult, dar cu mai mulți ani petrecuți în condiții de sănătate precară. Speranța de viață globală este prevăzută să crească de la 73,6 ani în 2022 la 78,1 ani în 2050 (o creștere de 4,5 ani).
Speranța de viață sănătoasă globală (HALE), adică numărul mediu de ani pe care o persoană se poate aștepta să-i trăiască în stare bună de sănătate, va crește de la 64,8 ani în 2022 la 67,4 ani în 2050 (o creștere de 2,6 ani).
Pentru a ajunge la aceste concluzii, studiul prevede mortalitatea specifică unei anumite cauze, YLL, YLD, anii de viață ajustați pentru dizabilități (DALY, sau anii de viață sănătoasă pierduți din cauza sănătății precare și a morții timpurii), speranța de viață și HALE din 2022 până în 2050 pentru 204 țări și teritorii.
„În plus față de creșterea speranței de viață în general, am constatat că disparitatea în speranța de viață dintre diferite regiuni geografice se va diminua”, a spus dr. Chris Murray, președinte al Health Metrics Sciences la Universitatea din Washington (SUA) și director al Institutului pentru Evaluare și Metrici în Sănătate (IHME).
„Acesta este un indicator că, deși inegalitățile de sănătate dintre regiunile cu cele mai ridicate venituri și cele cu cele mai scăzute venituri vor rămâne, diferențele se reduc, cele mai mari creșteri fiind anticipate în Africa sub-sahariană”, spune Murray, citat de Medical Xpress.
Cum putem reduce povara bolilor?
Dr. Murray a adăugat că cea mai mare oportunitate pentru a accelera reducerea poverii bolilor la nivel global este prin intervenții de politică menite să prevină și să atenueze factorii de risc comportamentali și metabolici.
Aceste constatări se bazează pe rezultatele studiului GBD 2021 privind factorii de risc, de asemenea publicat în The Lancet. Acest studiu complementar a constatat că numărul total de ani pierduți din cauza sănătății precare și a morții timpurii (măsurat în DALY) atribuibil factorilor de risc metabolici a crescut cu 50% din 2000.
Studiul prezintă și diverse scenarii alternative pentru a compara potențialele rezultate de sănătate dacă diverse intervenții de sănătate publică ar putea elimina expunerea la mai multe grupuri cheie de factori de risc până în 2050.
„Am prevăzut diferențe mari în povara globală DALY între diferite scenarii alternative pentru a vedea ce anume are cel mai mare impact asupra datelor noastre privind speranța de viață și prognozele DALY”, a spus dr. Stein Emil Vollset, autor al studiului, care conduce Unitatea de Colaborare GBD la Institutul Norvegian de Sănătate Publică.
„La nivel global, efectele prevăzute sunt cele mai puternice pentru scenariul ‘Riscuri comportamentale și metabolice îmbunătățite’, cu o reducere de 13,3% a poverii bolilor (număr de DALY) în 2050 comparativ cu scenariul ‘de referință’ (cel mai probabil)”, spune Vollset.
De ce crește speranța de viață globală?
Autorii au rulat, de asemenea, două scenarii suplimentare: unul concentrat pe medii mai sigure și altul pe nutriția îmbunătățită a copiilor și vaccinare.
„Deși cele mai mari efecte în povara globală DALY au fost observate în scenariul ‘Riscuri comportamentale și metabolice îmbunătățite’, am prevăzut, de asemenea, reduceri ale poverii bolilor din scenariile ‘Mediu mai sigur’ și ‘Nutriția și vaccinarea îmbunătățită a copiilor’ dincolo de prognoza noastră de referință”, a spus Amanda E. Smith, director adjunct al diviziei de prognoză la IHME.
„Acest lucru demonstrează necesitatea continuării progresului și alocării resurselor în aceste domenii și potențialul de a accelera progresul până în 2050”, spune ea.
„Există o oportunitate imensă pentru noi de a influența viitorul sănătății globale prin anticiparea acestor factori de risc metabolici și alimentari în creștere, în special pe cei legați de factorii comportamentali și de stil de viață, cum ar fi glicemia ridicată, indicele de masă corporală ridicat și hipertensiunea”, a concluzionat dr. Murray.
Un studiu realizat de două centre europene de cercetare dezvăluie că Turcia a devenit o ţară cheie pentru reexportarea produselor petroliere ruseşti în valoare de miliarde de euro către Uniunea Europeană (UE), eludând astfel sancţiunile impuse de Bruxelles şi de G7, informează EFE, citată de Agerpres. De la aplicarea sancţiunilor din februarie 2023 până în februarie 2024, UE a importat produse petroliere în valoare de 3,1 miliarde de euro din trei porturi turceşti (Ceyhan, Marmara Ereglisi şi Mersin), potrivit unui studiu al Centrului Finlandez de Cercetare pentru Energie şi Aer Curat (CREA) şi Centrului pentru Studiul Democraţiei (CSD) din Bulgaria.
În această perioadă, 86% din produsele petroliere importate de Turcia au venit din Rusia, potrivit studiului.
Raportul subliniază că, în 2023, Turcia a devenit cel mai mare cumpărător de produse petroliere ruseşti din lume, importând 18% din totalul exporturilor ruseşti.
De la intrarea în vigoare a interdicţiei UE şi G7, din februarie 2023 şi până în februarie 2024, Turcia a importat produse petroliere ruseşti în valoare de 17,6 miliarde de euro, generând 5,4 miliarde de euro în venituri fiscale pentru Kremlin.
UE a importat 5,16 milioane de tone de produse petroliere în valoare de 3,1 miliarde de euro din trei porturi turceşti: Ceyhan, Marmara Ereglisi şi Mersin, dintre care niciunul nu are rafinării, potrivit documentului.
Studiul indică faptul că produsele petroliere ruseşti sunt reexportate din Turcia către UE, profitând de lacunele legale care permit amestecarea ţiţeiului în terminalele de depozitare şi export a acestor produse.
Documentul mai precizează că consumul intern de produse petroliere în Turcia a crescut cu 8% în 2023. Însă importurile maritime de produse petroliere au crescut cu 56%, ceea ce ar sugera că Turcia reexportă aceste mărfuri, dincolo de satisfacerea cererii interne.
Un exemplu notabil din raport este un caz din mai 2023, când terminalul petrolier Toros Ceyhan din portul Ceyhan a primit 26.923 de tone de motorină din portul Novorossiisk din Rusia. Zece zile mai târziu, terminalul a trimis un volum similar de motorină către rafinăria MOH Corinth din Grecia, profitând de o lacună care permite intrarea produselor petroliere ruseşti amestecate.
Cele cinci state membre ale UE cu cele mai mari importuri de petrol din Turcia între februarie 2023 şi februarie 2024 sunt Grecia, Ţările de Jos, Italia, Spania şi România, scrie EFE, citat de Economedia.
Rusia a afirmat sâmbătă că a capturat un sat de lângă oraşul Vovceansk, în regiunea ucraineană Harkov, unde armata rusă a lansat săptămâna trecută o ofensivă.
„Unităţile grupului de nord au eliberat satul Stariţa din regiunea Harkov şi îşi continuă avansarea în profunzimea poziţiile defensive ale inamicului”, a anunţat într-un comunicat Ministerul rus al Apărării.
Aproape zece mii de persoane au fost constrânse să-şi părăsească locuinţele din regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei, în urma unor atacuri terestre ale forţelor armate ruse.
Moscova a atacat mai multe localităţi, printre care Vovceansk, situat la numai cinci kilometri de frontieră, informează AFP, preluat de Agerpres.
Forţele ruse au ocupat 278 de kilometri pătraţi între 9 şi 15 mai, cele mai mari cuceriri teritoriale ale lor de la sfârşitul lui 2022, potrivit unui calcul al AFP pe baza unor date ale Institute for Study of War (ISW).