În punctele de trecere a frontierei fluxul de persoane a constituit 72 127 traversări, un număr mai mare fiind consemnat pe sensul de intrare în Republica Moldova – 37 350 traversări persoane.
Mai multe traversări au fost ale cetățenilor străini – 41 842, iar traversările cetățenilor moldoveni au constituit 30 285.
Cea mai ”activă” frontieră a fost cu România – 42 476 traversări, la granița moldo – ucraineană fiind semnalate 18 055 treceri și alte 11 596 traversări – frontiera aeriană.
Cu referință la traversarea frontierei de către cetățenii Ucrainei, a fost consemnat un număr total de 15 986 treceri, dintre care 8 039 pe sensul de intrare în Moldova. Totodată, numărul de 3 384 au constituit trecerile minorilor ucraineni.
În ultimele 24 de ore, pe sensul de intrare în Republica Moldova, pentru 24 de persoane s-a aplicat refuzul de autorizare a trecerii frontierei de stat.
Tandemul Mihai Chihaia – Oleg Tarnovschi a ocupat locul 3 la Cupa Mondială de la Szeged
Tandemul Mihai Chihaia – Oleg Tarnovschi s-a clasat pe locul 3 pe distanța 500 metri la prima etapă a Cupei Mondiale de la Szeged, Ungaria, care este și de calificare către Jocurile Olimpice de la Paris, anunță Comitetul Național Olimpic și Sportiv.
Ei au înregistrat rezultatul 1:40.05, fiind întrecuți de Alexey Korovashkov – Ivan Shtyl (Sportivi neutri individuali – 1:37.57) și Alexander Kitewski – Arsen Sliwinski (Polonia – 1:37.94).
Astăzi, Elena Glizan a obținut rezultatul 48.67 pe distanța 200 metri și va evolua mâine în semifinale.
Mai mulți climatologi din lume se aşteaptă ca încălzirea globală să depăşească ţinta de 1,5°C
Aproape 80% dintre respondenţi, toţi din cadrul Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC), prevăd o încălzire globală de cel puţin 2,5 grade Celsius, în timp ce aproape jumătate dintre ei anticipează cel puţin 3 grade Celsius (5,4 F). Doar 6% dintre respondenţi consideră că va fi respectată limita de 1,5 grade Celsius (2,7 F) convenită la nivel internaţional.
Mulţi dintre oamenii de ştiinţă au în vedere un viitor „semidistopic”, cu foamete, conflicte şi migraţie în masă, provocate de valuri de căldură, incendii, inundaţii şi furtuni de o intensitate şi o frecvenţă cu mult peste cele care au lovit deja.
Numeroşi experţi au declarat că au rămas fără speranţă, furioşi şi speriaţi de eşecul guvernelor de a acţiona, în ciuda dovezilor ştiinţifice clare furnizate.
„Cred că ne îndreptăm spre o perturbare majoră a societăţii în următorii cinci ani”, a declarat Gretta Pecl, de la Universitatea din Tasmania.
„Autorităţile vor fi copleşite de evenimente extreme după evenimente extreme, producţia de alimente va fi perturbată. Nu aş putea simţi o mai mare disperare în privinţa viitorului”.
Fiecare fracțiune de grad evitată ar reduce suferința umană
Dar mulţi au spus că lupta pentru climă trebuie să continue, indiferent cât de mare ar fi creşterea temperaturii globale, deoarece fiecare fracţiune de grad evitată ar reduce suferinţa umană.
Peter Cox, de la Universitatea din Exeter, Marea Britanie, a declarat: „Schimbările climatice nu vor deveni brusc periculoase la 1,5 grade C – ele sunt deja periculoase. Şi nu va fi sfârşitul jocului dacă trecem de două grade C, ceea ce s-ar putea să se întâmple”.
The Guardian a contactat fiecare autor principal sau editor al rapoartelor IPCC din 2018. Aproape jumătate au răspuns, 380 din 843. Rapoartele IPCC sunt evaluările standard ale schimbărilor climatice, aprobate de toate guvernele şi realizate de experţi în ştiinţe fizice şi sociale. Rezultatele arată că mulţi dintre cel mai bine informaţi oameni de pe planetă se aşteaptă ca haosul climatic să se desfăşoare în următoarele decenii.
Criza climatică provoacă deja daune profunde vieţii şi mijloacelor de trai din întreaga lume, cu o încălzire globală de numai 1,2 grade C (2,16 F) în medie în ultimii patru ani. Jesse Keenan, de la Universitatea Tulane din SUA, a declarat: „Acesta este doar începutul: puneţi-vă centurile de siguranţă”.
Nathalie Hilmi, de la Centrul Ştiinţific din Monaco, care se aşteaptă la o creştere de 3 grade C, a fost de acord: „Nu putem rămâne sub 1,5 grade C”.
Experţii au declarat că pregătirile masive pentru a proteja oamenii de cele mai grave dezastre climatice care vor urma sunt acum esenţiale. Leticia Cotrim da Cunha, de la Universitatea de Stat din Rio de Janeiro, a declarat: „Sunt extrem de îngrijorată de costurile în vieţi omeneşti”.
Florin Piersic se află în stare gravă. Medicii spun că are septicemie
Florin Piersic se află în stare gravă, au transmis reprezentanții Spitalului Foișor din București, acolo unde actorul a fost transferat joi dimineață. Marele actor are septicemie, iar medicii spun că infecția pleacă de la proteza de genunchi, scrie digi24.ro.
„În cursul zilei de astăzi, 09.05.2024, domnul Florin Piersic a fost transferat la Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie și TBC Osteoarticular București. La momentul internării, pacientul, în vârstă de 88 ani, se prezintă cu o stare generală gravă în urma unui sepsis cu punct de plecare de la nivelul unei proteze totale de genunchi. Pacientul prezintă multiple patologii asociate, dintre care cea mai gravă este cea cardiacă. Vom efectua investigații de laborator și imagistice în urma cărora vom stabili conduita terapeutică”, transmit reprezentanții spitalului.
Florin Piersic a fost transferat, în această dimineaţă, de la Institutul Matei Balş la o clinică privată pentru o analiză complexă (PET CT), iar ulterior a ajuns la Spitalul Foişor.
Actorul are nevoie de o nouă operație pentru a i se scoate proteza de genunchi, operație „absolut necesară” pentru îndepărtarea sursei de infecţie, spun medicii. Intervenţia nu este lipsită de riscuri, precizează reprezentanţii Institutului ”Matei Balş” din București.
Septicemia, cunoscută și sub numele de sepsis, reprezintă o complicație care pune viața în pericol și care poate să apară atunci când bacteriile, dintr-o altă infecție, intră în fluxul sanguin și se răspândesc în tot organismul.
